R?stignirea Tractorului ?i Pilat din Ponturi de redresare
R?stignirea Tractorului ?i Pilat din Ponturi de redresare
Ast?zi, 5 februarie, ar trebui s? expire pentru Uzina Tractorul scaden?a pl??ii datoriei de 1,7 milioane de lei, pe care uzina bra?ovean? o are c?tre Compania Apa, pentru servicii de canalizare. Dac? regia cu profil acvatic ar fi decolmatat canalele fabricii produc?toare de tractoare doar de reziduurile privatiz?rilor e?uate ?i ale planurilor de redresare ratate ?i tot ar fi justificat? suma, ?n ciuda cuantumului rotunjor.
Dac? apa S?mbetei ar curge pe la Bra?ov, s-ar alimenta serios din canaliz?rile marilor produc?tori industriali locali, amenin?a?i cu executarea, silit? pe stil vechi ?i lichidarea voluntar?, pe cel nou. Afluen?ii Tractorul, Rulmentul, Nitramonia (deocamdat?), ar duce c?tre matca mam? ni?te ape foarte ?mpu?ite, ?n care s-au sp?lat de toate de-a lungul vremii: salopete, promisiuni politice, amenin??ri sindicale, m?n?rii directoriale, pomeni ?i p?suiri electorale. ?n acelea?i ape, ca-ntr-un remake proletar dup? Pilat din Pont, ?i-au sp?lat m?inile toate guvernele competente ?i doldora de solu?ii pentru industriile muribunde ale patriei.
Cel actual – Guvernul, zic – este chiar mai lini?tit dec?t precedentele ?n problema bra?ovean?. A?a cum s-a v?zut la ultima negociere televizat? cu liderii de sindicat, ?eful AVAS ?i membrii Cabinetului T?riceanu sunt relaxa?i, bine dispu?i ?i eman? protec?ie social? prin to?i porii. La drept vorbind, nici nu au un motiv serios de ?ngrijorare. Sentimentul vag de culp? ?i responsabilitate care ?i f?cea pe antecesorii lor s? mai prelungeasc? agonia pl?tit? a muncitorilor cu ?nc? ni?te luni, semestre, ani, nu-i mai chinuie?te pe actualii. ?mpotriva antipatiei, dac? nu cumva a urii, ce-ar amenin?a s? se abat? asupra lor dinspre clasa muncitoare, ??tia car? cu ei, de mai bine de-o lun? ?ncoace, cel mai eficace paratr?snet – stindardul Uniunii.
Nici nu mai trebuie s? inventeze noi gogo?i c?nd dau ochii cu oamenii muncii. Discursul s-a simplificat teribil. La toate revendic?rile, mai mult sau mai pu?in obraznice ale muncitorimii, liota guvernamental? este gata s? jure pe steagul cu stelu?e galbene c? n-are nici o putere s? le pun? ?n practic?. Ei n-ar vrea, m?rinimo?ii, s? deconecteze de la aparate marii bolnavi industriali, dar reaua de Europa ?ine mor?i? s? smulg? ?techerele din priz?. „Noi am vrea, dar UE nu ne las?” este rezumatul l?crimos al preceptelor mult mai stufoase din biblia european?, care afurise?te jocurile de-a doctorul ?i cadavrele ?n saloanele industriale ale statelor membre.
De?i gr?bi?i s? dea vina pe apuc?turile eutanasice ce-o chinuiesc pe Europa, autorit??ile nu sufl? un cuv?nt ?i despre privegherea ce va urma. Conform ritualurilor funebre la care ne constr?nge aceea?i Uniune, le?ul nu mai poate fi transportat oricum prin urbe, p?n? la locul de ?ngrop?ciune, din motive sanitare. Dar ?i pentru a nu jigni celelalte ?ntreprinderi locale, care au poate alt? religie industrial? dec?t cea a defunctelor.
Cel mai aseptic pare ?ngroparea oric?ror urme de fabric? chiar la fa?a locului. C?t mai ad?nc cu putin??, s? nu jeneze funda?iile cartierelor reziden?iale care, p?n? la parastas, abia mai pot fi ?inute ?n fr?u ?n proiectele arhitec?ilor s? se ridice fulger?tor. Loca?iile Tractorul ?i Rulmentul, judec?nd dup? pre?urile zonei, par cele mai fericite ?nt?lniri dintre reglement?rile funerare europene ?i mai recentele, dar mult mai devastatoarele obsesii imobiliare rom?ne?ti.
Mare p?cat, totu?i, s? se renun?e a?a u?or la practica neao?? a cortegiului mortuar, cu ocazia ?ngrop?ciunii fostelor mari glorii ale industriei bra?ovene. Politicienii locali, p?trun?i p?n?-n m?duv? de patriotism zonal, ??i rezervaser? locuri ?n fa??, chiar ?n urma dricului. Dac? e s? ne lu?m dup? ultimele presta?ii pe sticla televizorului, ?tim deja de unde ar fi venit cele mai l?cr?moase bocete. Liderul PSD Bra?ov, Constantin Ni??, rateaz? astfel o apari?ie de mare jeluitor, care i se potrive?te m?nu?? – neagr?, de doliu – pe discursurile g?unoase pe care le debiteaz? la emisiuni. Uit?nd c? a purtat opt ani de zile costum de cioclu la pomana prelungit? a falimentului uzinelor bra?ovene, domnul Ni?? ?i d? ?nainte cu parcul industrial pe care-l propunea ?n zadar acum doi ani, pretinz?nd c? brevetul ?i apar?ine. ?i, bine?n?eles, nu uit? s? ne pun? placa preferat? cu m?rcile bra?ovene de prestigiu, de care se alege acum praful.
Cum dracu falimenteaz? m?rcile ?stea dac? sunt a?a de valoroase? Ori s-au devalorizat pe nesim?ite, ?n timp ce ne b?team ?n piept cu c?r?mida indicatorilor dep??i?i, ori ni s-au p?rut nou? ?ntotdeauna mai pre?ioase dec?t sunt. Ori mai degrab? am?ndou?; altminteri n-ar avea nevoie de diletantismul demagog al d-lui Ni?? s?-?i aminteasc? ce au fost c?ndva ?i s? doboare iar planul la rulmen?i ?i tractoare.
Vifor Rotar
