Rusii au luat Basarabia si ne-au lasat Transilvania…
După încheierea celui de-al doilea război mondial, URSS ÅŸi-a însuÅŸit cea mai mare parte a flotei militare ÅŸi comerciale a României, dar ÅŸi una din cele două superbe nave de pasageri româneÅŸti, …În 1938, la comanda statului român, compania daneză „Burmeister & Wein” a construit ÅŸi a lansat la apă două motonave surori de croazieră, foarte moderne,botezate cu denumiri de neuitat „Transilvania” ÅŸi „Basarabia”.
Până la intrarea României în război, ambele au operat curse regulate pe itinerarii de lux în Marea Neagră, Marea Egee ÅŸi estul Mediteranei. Si chiar în perioada imediat următoare războiului! Ca o ironie a sorÅ£ii, după ce nava românească de croazieră „Basarabia” (numită "sugestiv" dupa rapt, „Ucraina” de catre sovietici) a fost dezmembrată ÅŸi dată la fier vechi pakistanezilor (!), In ce-a mai rămas moldovenesc din Basarabia „tradiÅ£ională” a luat avânt MiÅŸcarea de Eliberare NaÅ£ională, de eliberare a moldovenilor de sub autoritatea ruÅŸilor, de revenire la firescul de până la ocupaÅ£ia sovietică. Astăzi, pe timp de pace, ruÅŸii (deja ne-sovietici) operează cu un simbolism similar în cazul Republicii Moldova (demult ne-parte a României).
Venirile, plecările, revenirile "poruncicului" rus Rogozin (ÅŸi a multor altora până la el), de rând cu declaraÅ£iile oficiale ÅŸi cele neoficiale ale demnitarilor ruÅŸi, de rând cu toate acÅ£iunile ÅŸi inacÅ£iunile statului rus în privinÅ£a regiunii separatiste din estul Moldovei, exprimă atitudinea constantă, de 21 de ani, a Rusiei faţă de Moldova. Pe de o parte i-a acordat Moldovei independenţă, recunoscându-i ÅŸi reconfirmându-i în toate forumurile internaÅ£ionale hotarele ÅŸi integritatea teritorială, iar pe de altă parte a creat pe malul stâng al Nistrului o entitate asupra căreia îÅŸi exercită controlul deplin, în detrimentul autorităţii legale a ChiÅŸinăului.
Åži, la fel de sugestiv ca în cazul redenumirii navei „Basarabia”… în „Ucraina”, ruÅŸii de azi (aceiaÅŸi de ieri), ignoră ostentativ constituentul fundamental (măcar din perspectiva etnicităţii) al denumirii pe care au dat-o chiar ei construcÅ£iei pseudo-statale nistrene, constituent care aidoma unui fir roÅŸu se păstrează (încă) în toate trei formele lingvistice oficiale ale entităţii din Tiraspol: moldovenesc, moldovenească. În nicio declaraÅ£ie privind aÅŸa-zisa „Transnistrie”, cel puÅ£in în ultimii ani, statul rus sau oficialii săi mai mult sau mai puÅ£in autorizaÅ£i să se pronunÅ£e, la fel ÅŸi jurnaliÅŸtii ruÅŸi, nu folosesc denumirea „oficială” a regiunii separatiste, „Republica Moldovenească Nistreană”, optând pentru „Pridnestrovie”, cu derivatele de rigoare „pridnestrovÅ£î” ÅŸi „pridnestrovschii narod”. Lucru minor în aparenţă, dar care relevă o veche ÅŸi constantă politică a Kremlinului faţă de români (ÅŸi faţă de alte naÅ£iuni învecinate). Insă în cazul românilor, fiind deja un dat, „naÅ£iunea” ÅŸi „limba” moldovenească începând la fel, prin ignorarea componentei româneÅŸti.
Or, cum ar suna, sau câtă raÅ£iune ar avea consultările moldo-moldoveneÅŸti, între Republica Moldova ÅŸi „Republica Moldovenească Nistreană” ?! Mai ales purtate în limba rusă! (În cazul limbii utilizate în cadrul întrevederilor autorităţilor moldoveneÅŸti cu ilegalii tiraspoleni, îmi reiterez, pe lângă indignarea firească, ÅŸi simpla nedumerire: ambele entităţi având fiecare declarate limbi oficiale, dintre care doar una – româna/„moldoveneasca” – este oficială pe ambele maluri ale Nistrului. Atunci de ce trimiÅŸii chiÅŸinăuieni nu insistă să dialogheze cu separatiÅŸtii, anume în această limbă?! Sau sunt ÅŸi ei implicaÅ£i în procesul de pridnestrovizare a „republicii” moldoveneÅŸti de la răsărit de Nistru, iniÅ£iat ÅŸi menÅ£inut de ruÅŸi?!)
– Le dăm voie să se declare independenÅ£i, ar fi zis Moscova în 1991, însă pregătind strategia de menÅ£inere a Moldovei, sub control rusesc veÅŸnic. Strategie care a rămas neschimbată deja de 21 de ani.
La fel cum neschimbată a rămas ÅŸi rezolvarea „conflictului” nistrean. La fel cum neschimbată continuă să fie ÅŸi umilinÅ£a conducătorilor moldoveni. Åži la fel de constant ni se repetă – „frăţeÅŸte” de către guvernele ruse, „părinteÅŸte” de către tot soilul de analiÅŸti rezidenÅ£i pe la televiziunile chiÅŸinăuiene de prăsilă rusească – „să avem abordări pragmatice”, „să evităm divergenÅ£ele”, „să nu escaladăm situaÅ£ia”, „să recunoaÅŸtem că stânga Nistrului nu mai e a Moldovei .
Adica să nu avem demnitate…(Sursa:Max Ciudin-Unimedia)
