Să ne reamintim predica de la Șumuleu a Sanctității Sale, Papa Francisc!
(…)Nu am venit aici in Romania la întâmplare, suntem pelerini. Aici, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, voi veniți în pelerinaj pentru a îndeplini legământul înaintașilor voștri și pentru a întări credința în Dumnezeu și devoțiunea față de Preacurata Fecioară Maria, reprezentată de monumentala statuie de lemn.
Acest pelerinaj anual aparține moștenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradițiilor românești și ungurești deopotrivă, Participă la el și credincioși de alte confesiuni și este simbolul dialogului, al unității și al fraternității.
Este o chemare de a recupera mărturiile de credință devenite viață și mărturiile de viață devenite speranță. A peregrina înseamnă a fi conștienți că venim, ca popor, în casa noastră. Un popor a cărui bogăție stă în miile sale de chipuri, de culturi, de limbi și de tradiții, sfântul popor credincios al lui Dumnezeu, care, împreună cu Maria, este pelerin, cântând
milostivirea Domnului.
Dacă în Cana Galileei Maria a mijlocit la Isus să facă prima minune, în fiecare sanctuar ea veghează și mijlocește, nu numai în fața Fiului său, dar și în fața fiecăruia dintre noi, pentru a nu lăsa să ni se fure fraternitatea de vocile și rănile trecutului, care alimentează diviziunea și fragmentarea. Evenimentele complexe și triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot constitui un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult râvnită conviețuire fraternă.
A peregrina înseamnă a ne simți chemați și îndemnați să mergem împreună,
A peregrina înseamnă provocarea de a descoperi și de a transmite spiritul de a trăi împreună, de a nu ne fi teamă să ne amestecăm, de a ne întâlni și de a ne ajuta.
A peregrina înseamnă a participa la acea maree puțin haotică care se poate transforma într-o adevărată experiență de fraternitate, o caravană mereu solidară pentru a construi istoria (cf. Exortația apostolică Evangelii gaudium, 87)
A peregrina este angajarea de a lupta pentru ca aceia care au rămas înurmă ieri să devină protagoniștii de mâine, și pentru ca protagoniștii de astăzi să nu fie lăsați în urmă mâine.
Pentru a face aceasta, frați și surori, este nevoie de o muncă de artizan, de a țese împreună viitorul. Iată de ce suntem aici pentru a spune împreună: Mamă, învață-ne să construim împreună viitorul!
Faptul de a fi pelerin la acest sanctuar ne determină să ne îndreptăm privirea spre Maria și spre misterul alegerii lui Dumnezeu. Ea, o fată din Nazaret, o mică localitate din Galileea, la periferia Imperiului roman, precum și la periferia Israelului, prin „da”-ul ei, a avut puterea să înceapă revoluția gingășiei (cf. ibid., 88).
Fraților și surorilor, să nu uităm: Domnul nu-i dezamă- gește pe cei care riscă ! Să mergem, și să mergem împreună, să riscăm, făcând astfel încât Evanghelia să devină acea substanță care să impregneze totul și să le dea popoarelor noastre bucuria mântuirii, în unitate și în fraternitate.
