Sa se apeleze la alternative de finantare pentru aeroport
Conform schemei financiare propuse de firma canadiana Intelcan Techosystems, castigatoarea licitatiei pentru realizarea Aeroportului International Brasov-Ghimbav, cea mai mare parte a banilor necesari urma a fi obtinuta din credite bancare (cca. 75 mil. euro). Pana la sfarsitul anului trecut s-a reusit, ca urmare a discutiilor cu bancile sa se acopere aceasta valoare, existand promisiuni ferme din partea a trei banci pentru finantare.
In urma renuntarii unui finantator privat (cauza oficiala: criza) exizista un gol de finantare de 18.000.000 de euro. Consiliul Judetean Brasov a decis sa se imprumute el insusi cu acesti bani, fara de care nici celelalte banci nu ar fi semnat contractele de imrpumut cu AIBG, Compania de proiect care urmeaza sa se ocupe de punerea in practica a investitiei. CJ a lansat o licitatie pentru contractarea imprumutului (termen de depunere oferte: 16 martie) si nicio banca din lume nu s-a aratat interesata, dupa cum ne-a declarat coordonatorul proiectului, domnul Iancu Vespasian Augustin. Din fericire pentru proiectul atat de dorit de brasoveni, solutii par a exista, unele chiar atractive, ne spune domnul Iancu V.
O serie de investitori din Austria (este vorba aici despre Aeroportul International Viena), Germania si Zona Golf-ului si chiar SUA vor sa finanteze proiectul, in conditii avantajoase pentru judet.
Acest tip de finantare, daca s-ar apela la el, fata de imprumut, presupune DOBANDA ZERO. Singura pretentie a investitorilor este legata de cota de participare la proiect si de operarea aeroportului pentru recuperarea investitiei, altfel foarte atractiva pentru orice investitor in vremuri de criza, cand plasamentele si speculatiile financiare sunt foarte nesigure si o investitie in infrastructura poate aduce profituri bune pe termen lung.
In acest moment, actionarii AIBG, respectiv Judetul Brasov, Intelcan Technosystems judetele Covasna si Harghita si CL Brasov si Ghimbav, trebuie sa decida: omoara proiectul sau il fac apeland exclusiv la investitori (ceea ce este foarte convenabil si cu costuri zero, urmand ca prin negocierea unei participari a judetului acesta sa si castige in perspectiva o cota parte din profit) si care dintre amatori sa fie “alesul”.
Cred ca nimeni nu vrea sa incheie aici, dupa ani de munca, proiectul, cand solutia pare a fi simpla si necostisitoare si cat se poate de reala.
Bianca Sorescu
