Sambra oilor – obicei stravechi al romanilor
De-a lungul arcului carpatic, in satele risipite pe culmile domoale ale muntilor, se practica de sute de ani un frumos obicei. Alesul, Ruptul sterpelor, Masuratul oilor sau Sambra oilor sunt numirile sub care se regaseste, in diverse zone etnografice ale tarii, acest obicei, menit de a reglementa relatiile dintre doua categorii socio-economice: agricultorii si pastorii. In preajma Sfantului Gheorghe pana intr-o alta zi de sarbatoare, Sf. Constantin si Elena, crescatorii de oi se aduna in fiecare sat pentru a stabili impreuna unde vor face stanile in acel an, cine le va fi baci si pe cine vor angaja sa le pazeasca pe timpul pasunatului.
Acte rituale
Prima mulsoare a turmei de oi la inceputul sezonului pastoral (varatul) in ziua de Sangiorz sau in alta zi de la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai si urmata de o frumoasa petrecere campeneasca este numita Sambra Oilor, Arietul, Ruptul Sterpelor, Masurisul Oilor.
In ziua de Sambra Oilor se masura si se cresta pe rabojul de lemn laptele de la oile fiecarui sambras pentru a i se calcula cantitatea de branza cuvenita la spargerea stanei numita Alesul, Rascolul. Activitatile practice erau insotite de numeroase acte rituale menite sa apere stana si ciobanii de fortele malefice pe timpul verii: aprinderea Focului Viu, afumarea ciobanilor si oilor, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui, anularea puterii cucului de a lua sau de a strica laptele prin practica magica „Cucu! – Rascucu!â€, purificarea oilor si stapanilor de oi prin stropirea lor cu apa sfintita, scaldatul ritual in apa curata a raurilor sau spalatul cu roua, prepararea unor alimente rituale, sacrificarea mielului, pronuntarea formulelor magice etc.
Traditionalul masuris
Sambra Oilor este un obicei care se practica in general in prima duminica a lunii mai, fiind un obicei al ciobanilor, care marcheaza plecarea turmelor catre munte. In aceasta zi se poarta cele mai frumoase si mai scumpe costume populare, asemanatoare cu imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian, iar pe umeri se iau cei mai frumosi desagi.
Traditionalul masuris – mulsul oilor la strunga in cofe de lemn este cel mai important. Masurarea se face cu „masura”. In functie de cantitatea de lapte obtinuta de fiecare gospodar se fixeaza retributia in produse, taxele si plata ciobanilor. Dupa masuris se ocoleste staulul si se „impusca” deasupra oilor pentru a se alunga piezele rele.
Sambra Oilor se incheie cu o petrecere campeneasca, unde se mananca alimente specifice (balmos, mamaliga fiarta in lapte si cu adaos de unt, mielul fript haiduceste, colaci, casul de la prima mulsoare), se canta si se joaca dupa melodii pastoresti. Obiceiul este cunoscut, cu variante locale si in diferite stadii de evolutie, de toti crescatorii de oi.
