Saracia la romani,
toti banii pentru supravetuire
Veniturile totale medii lunare, in trimestrul II 2011, au reprezentat in termeni nominali 2.408 lei pe gospodarie si 835 lei pe persoana, in timp ce cheltuielile totale ale populatiei au fost, in medie, de 2.159 lei lunar pe gospodarie (749 lei pe persoana), respectiv 89,7% din nivelul veniturilor totale, potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, informeaza Institutul National de Statistica (INS).
De asemenea, veniturile banesti au fost, in medie, de 1.994 lei lunar pe gospodarie (692 lei pe persoana), iar veniturile in natura au fost in trimestrul II din acest an de 414 lei lunar pe gospodarie, respectiv 143 de lei pe persoana.
Potrivit INS, salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri, si anume 47,6% din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul I, respectiv 48,6% in trimestrul II 2011.
La formarea veniturilor totale ale gospodariilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (24,0%, in scadere cu 0,9 puncte procentuale fata de trimestrul I 2011), veniturile din agricultura cu 4,0%, veniturile din activitati neagricole independente cu 2,6% si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 1,8%. O pondere importanta detin si veniturile in natura (17,2%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,4%). INS precizeaza ca diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta.
In trimestrul II 2011, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 27,2% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 10,2% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 62,3% (60,6% in trimestrul I) din salarii, de 23,5% (24,0%) din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 8,1% din total (9,2% in trimestrul I 2011).
Datele INS arata ca in rural principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 40,9% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,1% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand 9,8% din veniturile gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor din prestatii sociale (24,9%) si celor salariale (25,7%).
In ceea ce priveste cheltuielile totale ale populatiei, acestea au fost, in trimestrul II 2011, in medie, de 2.159 lei lunar pe gospodarie (749 lei pe persoana) si au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.
INS precizeaza ca unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 444 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 39 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 42,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii.
In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul II 2011, in medie, 43,3% din consumul gospodariilor, in crestere cu 1,3 puncte procentuale fata de trimestrul I 2011.
De asemenea, o componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In trimestrul II 2011, acesteia i s-a alocat din cheltuielile totale de consum 19,3%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (15,3%) a fost absorbita de consumul de utilitati necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (1,3%) si cele pentru educatie (0,7%).
Magnitudinea cutremurului de marti dimineata a fost revizuita la 4,8 grade pe scara Richter
Seismologii de la Institutul National de Fizica a Pamantului (INFP) au revizuit in scadere la 4,8 grade pe scara Richter datele referitoare la magnitudinea cutemurului produs marti dimineata la ora 05.40 in zona Vrancea, la o adancime de 134 de kilometri. Datele preliminare indicau o intensitate de 5,1 grade pe scara Richer. Cutremurul a fost simtit si la Bucuresti.
‘Este un cutremur de magnitudine moderata care apare destul de frecvent in zona Vrancea cu anumite fluctuatii in timp. Apare cam la 2-3 ani’, a declarat marti dimineata, pentru AGERPRES, Mircea Radulian, director stiintific al INFP.
Potrivit acestuia, ultimul cutremur similar s-a produs in 25 aprilie 2009, acesta fiind insa mai mare, de peste 5 grade pe scara Richter.
‘Era de asteptat acest cutremur (de marti dimineata – n.r.), vorbind strict statistic. Avand in vedere activitatea care este permanent in Vrancea, stim ca apar anumite cutremure cu anumita probabilitate. Nu este un cutremur care sa ne surprinda’, a mai spus directorul stiintific al INFP.
El a aratat ca in Capitala cutemurul s-a ‘resimtit chiar destul de bine’. ‘La magnitudinea aceasta, cutremurul s-a resimtit chiar mai mult decat ne-am fi asteptat. Cutremurele au doua unde principale, unda Vest si unda Est, respectiv longitudinala si transversala. Unda transerversala este, in general, mai mare iar in acest caz a fost foarte impulsiva. E adevarat ca pe o durata scurta de timp, dar a fost simtita mai mult decat ne-am fi asteptat. Durata undei seismice de amplitudine mare a fost scurta, o secunda, o secunda si jumatate, dar a fost simtita destul de bine chiar si la etaje mici’, a aratat Mircea Radulian.
Pentru viitorul apropiat, directorul stiintific al INFP a aratat ca specialistii nu se asteapta la nimic special. ‘Un cutremur de magnitudinea aceasta nu cred ca va mai fi, in cazul unei activitati normale in zona Vrancea, dar in mod normal este foarte greu de facut predictii. Eu ma astept sa nu mai fie cutremure de genul acesta, de magnitudinea aceasta. Vor mai fi cutremure mai mici, dar nu exista o regula sigura. Nu putem spune cu siguranta lucrul acesta’, a incheiat Radulian.
