Sarbatorile de iarna la romani (2)
Cercetatorii sunt unanimi in a aprecia ca manifestarile augurale dureaza 12 zile, adica de la Ajunul Craciunului (24 decembrie) si pana la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie). Dar pregatirile pentru acest "timp al trecerii" se fac cu mult inainte.
Sfanta Mucenita Anastasia
In 22 decembrie se praznuieste Mucenita Anastasia care a trait in Roma, pe vremea imparatului Diocletian. Era fiica unui elin, cu numele Prepexastu, si al unei crestine cu numele Fausta. A invatat credinta crestina de la mama ei, iar Sfintele Scripturi de la un barbat insuflat de Dumnezeu si binecredincios, cu numele Hrisogon. Parintii au maritat-o cu un elin, numit Publie. Din pricina necredintei lui, sfanta se purta cu el fara dragoste; se prefacea totdeauna bolnava, ca sa nu aiba nici o legatura cu el. Se imbraca cu haine proaste si saracacioase; statea de vorba numai cu femei nevoiase; slujea pe ascuns pe cei ce patimeau pentru Hristos, intra in inchisorile in care se aflau, le spala si le ungea ranile cu untdelemn si le dadea hrana potrivita, insotita fiind totdeauna de o slujitoare. Pentru toate aceste fapte, intai a fost inchisa de sotul ei, ca ii stia faptele. S-a intamplat insa ca sotul ei s-a inecat intr-o furtuna pe mare. Ramasa libera, Anastasia a impartit toate averile ei saracilor. Dupa aceea, fara sa se mai teama, slujea celor ce patimeau pentru Hristos; pe cei care mureau ii lua si-i ingropa cu cinste. A indemnat pe multi la mucenicie. A fost prinsa, supusa la chinuri de multi ighemoni impreuna cu alte femei. In timpul chinurilor si-a luat cununa muceniciei.
Deschiderea mormintelor
Pe 22 decembrie, stramosii nostri credeau ca se deschid mormintele si spiritele mortilor se intilnesc si petrec cu cei vii. Numita Mosi de Iarna sau simbata a mortilor, in aceasta zi sufletele raposatilor sint intimpinate cu mese intinse in casa (Masa de Ajun, in Moldova si Bucovina) sau in batatura (Focurile de Joimari, in Muntenia). Spiritelor li se confectioneaza toiege care sint infipte in morminte (Oltenia de vest), sa se sprijine cit calatoresc pe Pamint, li se purifica salasul prin tamiierea mormintelor si li se impart pomeni bogate. Se spune ca, daca in aceasta zi le cerem ajutorul, mortii ii ajuta pe cei vii la casatoria fetelor, sporirea roadelor, prosperitatea turmelor, sanatatea oamenilor, pedepsirea dusmanilor.
Colacii de Craciun
Pe 23 decembrie, femeile faceau colaci din aluat dospit. Mancati la mesele si ospetele rituale, daruiti colindatorilor si mortilor, colacii sunt alimente sacre fara de care nu se poate concepe petrecerea sarbatorilor Craciunului. Pot avea forme de cerc, potcoava si stea, inchipuind Soarele, Luna si stelele de pe cer, de papusa, cifra opt, cerc umplut, fara gaura la mijloc. Adesea, colacul de Craciun se pastra pina la Macinici, la pornirea plugului. Prepararea, urarea si primirea colacului, ruperea si utilizarea acestuia sint momente ceremoniale de adinca traire spirituala. In aceasta zi, copiii merg la colindat. Dupa miezul noptii se face Masa de Ajun (griu fiert, turta, piine, fasole, vin) de sufletul mortilor, din alimente de post. Se sfintesc in 24 si se impart la familie si la vecini. Inainte de rasarit, gospodarii pun mina pe obiectele din ograda ca sa se foloseasca de ele cu spor peste an.
Preacuvioasa Mucenita Evghenia
In 24 decembrie, se pomeneste Preacuvioasa Mucenita Evghenia, cea care s-a calugarit in straie de barbat. O enoriasa a incercat s-o ademeneasca in pacat, dar mucenita nu si-a pierdut credinta. Mos Ajun este fratele lui Craciun si se serbeaza tot pe 24 decembrie. In dimineata acestei zile, pana aproape spre miezul zilei, cete de copii intre 5 si 14 ani merg cu "Mos Ajunul", un text augural scurt rostit la fiecare casa si care anunta deschiderea seriei de colinde si de practici uzitate in aceasta perioada. Seara, dupa iesirea de la biserica, cete de copii merg cu "Steaua", textul fiind de factura religioasa, colportat prin intermediul numeroaselor culegeri aparute si intretinut viu in memoria poporului de catre preoti care organizeaza cu copii, la biserica, ore speciale pentru invatarea textelor. Ca obiect de recuzita, ceata poarta o stea, luminata din spate cu o lumanare; steaua are in centrul ei o reproducere de pe cunoscuta scena a Nasterii Domnului.
25 decembrie – Sarbatoarea Crestinatatii
Craciunul este, alaturi de Sfintele Pasti, cea mai mare sarbatoare a crestinatatii. Dupa cum fusese binevestita de Dumnezeu prin Sf. Arhanghel Gavriil, Sf. Fecioara Maria a nascut in ieslea din Betleem pe Iisus Hristos, Mintuitorul Lumii. Steaua a vestit din ceruri nasterea Lui, ingerii si pastorii s-au bucurat laolalta, iar cei 3 regi intelepti de la rasarit au venit sa I se inchine, aducindu-i in dar aur, smirna si tamiie. Nasterea Domnului este o sarbatoare a bucuriei, cind fiecare om parca redevine copil si isi deschide sufletul catre Domnul, cu credinta, nadejde si iubire. Mai mult de un mileniu, crestinii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun (25 decembrie) in imediata apropiere a solstitiului de iarna: la Roma pina in secolul Xlll, in Franta pina in 1564, in Tarile Romane pina la sfirsitul secolului XlX. In unele sate banatene si transilvanene ziua de 1 ianuarie se numeste Craciunul Mic. La Craciun si la Anul Nou se sting luminile la miezul noptii, ca apoi sa se aprinda cu o explozie de bucurie si imbratisari. Focul nu trebuie sa se stinga, cenusa busteanului de Craciun se imprastie in gradina ca sa aduca belsug. Finii merg cu daruri la nasi. Firmiturile colacului de Craciun se dau pasarilor si vitelor ca sa fie ferite de rau. Daca este cald, va fi frig de Pasti. Daca dimineata intra in casa barbat, oile vor fata berbecuti.
Soborul Maicii Domnului
In 26 decembrie, se sarbatoreste Soborul Maicii Domnului. Dupa ce Irod a dat porunca sa fie taiati toti pruncii din Betleem, ingerul Domnului s-a aratat in vis lui Iosif, zicind: „Scoala-te, ia Pruncul si pe mama Lui si fugi in Egipt“. Tot pe 26 decembrie, colindatorii poarta masti. Un fecior din ceata isi pune masca bovina, Turca, femininul de la Taur. Dupa ce petrece cu alaiul, Turca moare violent, prin lovire cu ciomagul, impuscare sau inecare, pentru a renaste la Anul Nou. Turcasul nu avea voie sa vorbeasca si nu insotea membrii cetei cind mergeau la biserica sau cu colindatul la preot. Inainte de a muri, Turca joaca solitar, in centrul satului, dansul sau fara egal fiind numit Jocul cel Mare in Transilvania de Sud. In aceasta zi, nasii si finii isi fac vizite si-si duc daruri.
Sfantul Stefan, intaiul mucenic
In 27 decembrie, se praznuieste Sfintul Arhidiacon Stefan, Intiiul Mucenic. Prigonit de evrei si acuzat ca huleste si strica Legea, el a aratat, cu dovezi din Scripturi, ca Hristos este Mesia cel anuntat de profeti. Scos afara din cetate, Sf. Stefan a fost ucis cu pietre in anul 33, moment in care a spus: „Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta!“. Legatul fiarelor din padure se tine tot la 27 decembrie, pentru apararea vitelor de lupi. In seara de Craciun, masa pe care este asezata o piine rituala numita „stolnic“, se inconjoara cu un lant de fier. Dupa opt zile, in ziua Anului Nou, piinea este taiata in felii si mincata de copii si animale. In Maramures, lantul cu care a fost legata masa se asaza in fata grajdului pentru a trece vitele peste el. Tot acum, se spune ca, daca ninge, va veni un an roditor.
Cei 20.000 de mucenici arsi in Nicomedia
28 decembrie este ziua cind se pomenesc cei 20.000 de mucenici arsi in Nicomedia. Dupa ce imparatul Maximian i-a invins pe etiopieni, a chemat in Nicomedia poporul ca sa se inchine zeului. Dar Sfintul Antim i-a adunat in biserica lui Christos. Imparatul a poruncit sa fie arsi toti crestinii din sfintul lacas. Dar Sf. Antim a apucat sa-i boteze si sa-i impartateasca pe toti martirii, el insusi scapind teafar. In credinta straveche, pe 28 decembrie se inmorminteaza Craciunul, dupa scenariul inmormintarii trupului uman. Feciorii aleg pe cel care va interpreta rolul lui Craciun. Apoi il asaza pe o targa de lemn si-l conduc la riu in timp ce cinta: „Mai Craciune, mai batrine/ Astazi te-ngropam pe tine/Haideti toti, cu mic cu mare/Sa ducem Craciunu-n vale/ O, Craciune, o, batrine/Du-te de la noi cu bine /Meri pe Apa Simbetii/ Si-napoi nu mai veni, C-a venit altu Craciun/S-a fi ca tine mai bun“. In aceasta zi, se spune ca se deschid cerurile si animalele vorbesc.
Daca este senin, anul va fi secetos, daca e innorat, anul va fi ploios, daca e luna plina, va fi an manos. Se joaca Vergelul si alte pactici de aflare a ursitului. Furca se ascunde ca sa nu fie oamenii muscati de sarpe. Se maninca peste pentru ca e un animal vioi, nu se maninca pasare pentru ca „scurma inapoi“. Seara se lasa portile descuiate si lumina si focul aprinse.
Plugusorul
31 decembrie este ziua in care se umbla cu "Plugul" si "Plugusorul", primul apartinand flacailor, cel de al doilea copiilor. Textul urarii este similar, el punand in evidenta un "manual" versificat al practicilor agricole, dovada ca odinioara Anul Nou se sarbatorea la 1 martie. Ceata celor mari, flacai si proaspeti insurati, poarta cu ei, de la casa la casa, un plug inhamat la doi boi, tragand simbolic in curtea fiecarei case cate o brazda. Dintre obiectele de recuzita, mai fac parte un bici si clopote de la animale, cu care se produc zgomote de mare intensitate la diferite momente ale rostirii textului. Cetele de copii au cu ele numai bici si clopotei, uneori si un plug de lemn miniaturizat. In seara acestei zile, se practica o serie de obiceiuri, menite sa interpreteze potentialul agricol al anului care incepe, cel mai utilizat fiind "calendarul de ceapa". Se iau 12 foi din doua jumatati ale unei cepe si se pune in fiecare aceeasi cantitate de sare. A doua zi dimineata, cel mai varstnic barbat din familie interpreteaza dupa cantitatea de apa adunata in fiecare foaie care dintre lunile anului viitor va fi cea mai ploioasa si care cea mai secetoasa.
Tot in aceasta seara, pentru aflarea propriului destin se practica o serie de obiceiuri, similare cu acelea din noaptea spre ziua Sfantului Andrei (30 noiembrie). In orice caz, de la lasarea intunericului si pana la ivirea zorilor lumina nu trebuie stinsa in nici o casa si nimeni nu are voie sa doarma.
