Scheleții din dulapul Procurorului General Augustin Lazăr!
„Vom reda mai jos ce am aflat din declarațiile obținute la Alba Iulia, Aiud, Deva și Hunedoara, dar și din corespondența cu personajele și instituțiile de stat implicate în această „speță” cu iz de conjurație”, ne promite un redutabil ziarist de investigatii, Dl. Mihai Pâlșu, director, ziarul on-line ”SECUNDA”.
În toamna lui 2015, pe numele lui Augustin Lazăr a fost depusă o plângere penală la Serviciul Teritorial DNA Alba Iulia condus de doamna procuror șef Aurelia Danusia Boicean – persoană promovată de Kovesi prin delegație!
N.B. Plângerea penală a fost formulată de un „coleg” care „se săturase de abuzurile lui Lazăr” și a crezut orbește în profesionalismul procurorilor conduși de Kovesi. S-a înșelat! Din motive „tehnice”, în primăvara lui 2016, Aurelia Boicean a “transferat” dosarul la DNA București. Aici, “speța” lui Lazăr a primit numărul 13X/P/2016.
După ce a studiat informațiile din dosar, procurorul de la Secția 1 DNA București a considerat că este NECESAR ca procurorul şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, să fie monitorizat.
De ascultarea telefoanelor folosite de Lazăr și de monitorizarea acestuia s-a ocupat divizia SRI din Hunedoara, condusă de colonelul Daniel Borhină – un „pilier” al “șefului” SRI Florian Coldea… Din înregistrările SRI Hunedoara depuse la dosarul penal instrumentat de DNA București, dar și din alte documente și declarații, a rezultat foarte clar că procurorul Lazăr este implicat într-un act de corupție...
NB. Din coroborarea dovezilor s-a ajuns la concluzia că dosarul poate fi soluționat cu trimiterea în judecată a lui Augustin Lazăr în stare de arest! O idee ce nu a putut fi acceptată de cei trei conjurați. Din motive ce țin mai mult de mister decât de cartea de muncă, șefa DNA Laura Codruța Kovesi, prin intermediul adjunctului său fidel, Marius Iacob, a reușit schimbarea procurorului de caz iar dosarul a ajuns pe biroul unui procuror fidel doamnei Kovesi.
De această dată, soluția propusă și parafată a fost de NUP – așa cum rezultă indirect dintr-un răspuns oferit redacției ziarului „SECUNDA„,director Mihai Pâlșu , de catre doamna Codruța Kovesi!
N.B. Țelul urmărit de Coldea și Kovesi? Un NUP pentru Augustin Lazăr, un cadou otrăvit pentru președintele Iohannis. Iar NUP-ul care să-l trezească din “morți” pe Lazăr a fost pus în dosarul DNA, după mai 2016.
Numirea Procurorului General al României s-a desfășurat în patru pași, potrivit legii. Candidații pentru funcția de Procuror General al României își depun cererile la Ministerul Justiției. Acest prim pas l-a făcut și Augustin Lazăr – la aceea dată procuror şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia – înainte de 16 martie 2016. Ministrul Justiției analizează candidaturile și face o propunere Consiliului Superior al Magistraturii.
La 1 aprilie (ce pacaleala n-a tras doamna ministru!) anul 2016, propunerea d.nei Raluca Prună a fost… Augustin Lazăr. La 21 aprilie 2016, CSM, condus de Mircea Aron, a aprobat numirea lui Augustin Lazăr. Președintele primește avizul consultativ de la CSM și decide pe cine numește în funcția de Procuror General al României. La 28 aprilie 2016, Klaus Iohannis a emis Decretul prin care l-a numit pe Augustin Lazăr Procuror General al României.
În acest lanț constituțional de numire a Procurorului General, anumite instituții ale statului au un rol determinant. În cazul de față este vorba de SRI și DNA.
SRI, prin directorul său executiv Florian Coldea, era obligat să informeze Administrația Prezidențială, pe ministrul Justiției și CSM despre eventualele probleme cu legislația pe care le au candidații la funcția de procuror general.DNA, prin semnătura procurorului șef Laura Codruța Kovesi, avea datoria să sesiseze toate instituțiile implicate pentru numirea procurorului general de eventualele dosare de corupție care sunt sau au fost deschise pe numele candidaților.
Așadar, înainte de a semna numirea unui candidat în funcția de procuror general, președintele României solicită/primește de la anumite instituții, printre care SRI și DNA, informații despre personajele ce urmează a fi propuse pentru importanta funcție în stat.Informările sunt consultative.
Președintele Iohannis poate sau nu să țină cont de ele. Dar nu poate să afirme vreodată că nu a știut de bilele negre din mapa profesională a lui Augustin Lazăr, decât dacă mapa a fost… albită intenționat de SRI și DNA. În acest caz am avut o CONJURAȚIE pentru numirea lui Lazăr în funcția de procuror general! Care nu ar fi putut exista dacă unul din cei doi șefi, de la SRI și DNA, și-ar fi făcut datoria și ar fi informat Ministerul Justiției, CSM și Președinția de faptul că Lazăr avea dosar penal deschis la DNA.
Din informațiile pe care le deținem, pare mult mai credibil ca manevra să fi fost organizată…Dacă NU a fost așa, atunci CONJURAȚIA îi cuprinde pe toți cei implicați în numirea lui Lazăr. O posibilitate pe care o refuzam, când mă gândesc la consecințe! Acest ADEVĂR trebuie să atragă după sine demisii în lanț! Ce cap va intra primul în laț, rămâne de văzut …daca va mai intra! Lista începe cu Kovesy și se termină cu…!
Post Sriptum:
Exista informatii verificabile ca dl. Augustin Lazar ar fi clasat, la inceputul anilor 2000, cateva sesizari directe in legatura cu retrocedari imobiliare cu cantec, din patrimoniul Municipiului Sibiu, catre Forumul Democrat al Germanilor din Romania, al carui presedinte era …fostul primar, Klaus Iohannis, desi dl.Lazar a declarat ca nu-l cunoastea pe Iohannis…
Surse judiciare au declarat insa pentru HotNews.ro ca Augustin Lazar e prieten vechi cu tatal Codrutei Kovesi, sefa DNA. De asemenea, A. Lazar o cunoaste pe Raluca Pruna, ministrul Justitiei, inca de prin anii 2000, potrivit acelorasi surse. (Cum dracu de se stiu astia „ascunsii” intre ei si se ajuta ca …ilegaliștii intre ei, când luptau pentru…drepturile clasei muncitoare?) El a fost seful sectiei de urmarire penala in Parchetul General. Este considerat de cei care au lucrat cu el in urma cu 15 ani la Parchetul General drept „un tip cinstit”, care si-a dedicat o mare parte din cariera rezolvarii dosarelor privind comorile dacice furate. Azi dl. Lazar are 58 de ani si este…de mirate cand il auzi cum vorbeste de caznit ca…este profesor universitar doctor la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Potrivit legii, procurorul general al PICCJ este numit de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Dl.Augustin Lazar are o vechime in functia de procuror de 34 de ani, (fiind si procuror comunist, ca si Monica Macovei) dintre care 18 ani in functii de conducere. Ca procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, a coordonat si instrumentat cauze precum urmarirea si repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, se mai arata intr-un comunicat.
