Se pregateste dezmembrarea Romaniei? Premierul Ciolos vrea desfiintarea judetelor si… regionalizare europeana!
Miscarile regionaliste si federaliste din Romania, al caror punct, se inscriu in «logica europeana» conform careia, chiar daca argumentele vor fi combatute in interiorul tarii, institutiile europene le vor privi cu simpatie si chiar le vor sprijini. Odata lansata, dinamica dezmembrarii nu va putea fi usor oprita, cu atit mai mult cu cit o parte a clasei politice internationale a preluat cu intentie sau fara sa-si dea seama, chiar ideile din anii 20 ale Kominternului. Un exemplu pe aceasta linie. se considera si azi, cum sustine Tokes si slugile sale, ca Romania este un stat asupritor !!
Sa nu uitam ca «depasirea spiritului de la Versailles» este un obiectiv tot mai raspindit in Europa, sprijinit tacit de catre Germania. Sii sa nu uitam ca recunoasterea precipitata a independentei Croatiei si Sloveniei de catre Germania – care a reusit sa impuna aceasta optiune intregii Uniuni Europene – a dus la descompunera Iugoslaviei si la declansarea unui razboi care, poate, nu s-a sfirsit inca.
Ideea regionalizarii si federalizarii Romaniei nu este noua.
In octombrie 1992, o parte din UDMR cerea organizarea unui referendum pentru constituirea unei regiuni autonome in centrul tarii.
Pe 7 octombrie 1994, avocata vieneza Eva Maria Barki, presedinta Aliantei Transilvane, era declarata, cu zeci de dovezi, persona non grata de catre autoritatile de la Bucuresti tocmai pentru ca activa in sensul inlocuirii actualei forme a statului, printr-o federatie.
In septembrie 1998, «Forumul din Tinutul Secuiesc» adopta un document prin care se cerea autonomia regiunii in conformitate cu… Carta autonomiei regionale.
Tot in septembrie 1998, politrucii maghiari declarau: «Sint multe rani deschise pe trupul nostru, rani care, nici dupa 80 de ani de la Diktatul de la Trianon, nu s-au cicatrizat. […] Nu exista alta alternativa decit autodeterminarea maghiarimii, autonomia si federalizarea Romaniei. […] 
La randul sau si revizionistul (cetatean magiar intre timp), Laszo Tokes declara iresponsabil la Bruxelles: Viitorul nostru e intr-o Romanie federalizata. Fiindca Ardealul si Vechiul Regat nu au o istorie comuna… Ma bucura nespus de mult ca sint si romani care sustin ideea federalizarii si autonomiei Transilvaniei. Aici raspopitul Tokes face referire la stupida initiativa din anii ’90, cunoscuta ca „Declaratia de la Budapesta”. in care regele Mihai alaturi de mai multe cozi de topor ca: Mihai Korne, Ariadna Juhasz-Combes (fiica Doinei Cornea-Juhasz), Stelian Balanescu, Mihnea Berindei, Ion Vianu, Dinu Zamfirescu, Doru Braia, Alain Paruit, Vladimir Tismenski (Tismaneanu) se alaturau unor oficiali maghiari sustinand ruparea Ardealului.
In iulie 2001, Liga Pro Europa organiza la Alba Iulia o masa rotunda – «Rolul Transilvaniei intr-o Europa a regiunilor» – la care participau si citiva dintre actualii regionalisti. Cu aceasta ocazie, Dl Gusztav Molnar impartasea publicului viziunea sa despre viitoarea Europa Centrala, alcatuita din «fragmente de tari» si in care ar putea fi inclusa si Transilvania. Idee din care reiese ca Transilvania va face parte din «noua» Europa Centrala, iar restul tarii din altceva, o zona geografica (si, desigur, culturala) deocamdata nedefinita.
Ffosta turnatoare, Smaranda Enache, copresedinta Ligii Pro Europa, – numita de Emil Constantinescu in functia de ambasadoare, adica reprezentanta a statului – afirma ca «trebuie sa reflectam la o rearanjare a statului», adaugind ca Romania trebuie reformata (?) in conformitate cu standardele europene de regionalizare sustinute sistematic si cu obstinatie pentru statutul Transilvaniei.
Chiar si Dl Simirad, ale carui idei nastrusnice de autonomie moldoveneasca si-au pierdut o parte din vigoare, poate fi considerat un plagiator al regionalistilor ardeleni. Acestia din urma si-au gasit in ideologia europeana un argument si un sprijin pentru a milita in favoarea revenirii la o Romanie feudala (Dl Ovidiu Pecican, mai conciliant, a subliniat necesitatea pastrarii anumitor autonomii istorice: Tara Oasului, Bania Craiovei, Tara Vrancei, etc).
Aceasta Romanie, dotata cu o sumedenie de guverne regionale si parlamente provinciale – ceea ce, in viziunea astor neispraviti, vezi Doamne, va elimina birocratia – va fi reconstruita politic «in consens cu principiile de baza ale unei viitoare… Constitutii europene, in curs de elaborare». Asupra acestui punct, se cuvine sa atragem atentia autorilor ca daca tot si-au asumat sarcina titanica de a demonta o tara si a o remonta apoi «altfel», ar fi util sa se informeze in legatura cu evolutia modelului lor: Constitutia europeana nu este nici pe departe, macar «in curs de elaborare»…
Increderea locuitorilor din tarile membre ale Uniunii Europene fata de entitatea supra-statala in care traiesc (doar 49%) nu exprima nimic altceva decit faptul ca Uniunea Europeana si-a cam pierdut acea legitimitate, iar organizarea unui referendum, ar trebui s-o vedem, pur si simplu, altfel de… teama de a se afla in fata unui masiv rezultat negativ democratiei europene. Acesta este straniul model pe care va fi asezata viitoarea Romanie federala!?
Cat despre entuziasmul romanilor pentru structurile comunitare, el este, in sine, o ilustrare a necunoasterii acestor structuri. Dincolo insa de preluarea fara discernamint a ideilor inoportune, frecventa dezbaterilor despre federalizarea Romaniei si amploarea pe care acestea o iau este, fara indoiala, simptomul unui rau ce s-a instalat in corpul societatii. Faptul ca doar liderii minoritatii maghiare din Transilvania revendica un statut de autonomie – dar ce se va intimpla, in acest caz cu ungurii din Bucuresti, Brasov, Sibiu, sau Timisoara? – nu are de ce sa mire.
Ceea ce tulbura e usurinta cu care grupuri originale din ce in ce mai importante isi insusesc aceasta revendicare si militeaza in numele ei. Demersul din ultimele zile de la posturile tv ale afaceristului Paskany conduc la agravarea confuziilor. Dar are, insa, meritul paradoxal de a scoate in evidenta adincile rani care mutileaza societatea, marile rupturi care ne ameninta.
Este rolul guvernantilor, oricare vor fi ei, sa asigure coeziunea nationala si integritatea teritoriala a tarii. Dar pentru aceasta nu trebuiesc promisiuni electorale nerespectate sau discursuri sterile, ci o politica inteligenta, eficace, ale carei rezultate sa dea poporului certitudinea ca Romania merita sa supravietuiasca si sa ramina intreaga. (prof.Deak Andrei)
