„Secretul la vedere” de pe stema oficială a României, rămâne …steagul Secuiesc!
Mult hulitul, iubitul, controversatul, afişatul, interzisul steag secuiesc este – oameni buni – afişat/arborat, dacă vreţi în spaţiul cel mai vizibil şi cel mai sacru al României.Adică, pe stema oficială a ţării noastre. Şi nu de ieri, de alaltăieri – de când a apărut scandalul politic al arborării acestui steag pe instituţiile oficiale din Secuime, ci de… 93 de ani. Mai precis din martie 1923, când a fost adoptată Constituţia României Mari şi, odată cu Ea şi stema oficială a ţării.
Atunci, în 1923, mai mult din grabă şi din cauza tensiunilor politice generate de discutarea Constituţiei, când s-a ajuns până acolo încât au fost aruncate grenade cu gaze în Parlament, oficialii de la Bucureşti au comandat fabricarea rapidă a noii steme a României Mari, care trebuia menţionată în Constituţie şi adoptată odată cu aceasta. În mod uimitor, nu s-a găsit niciun specialist român în heraldică, fiind desemnat să facă noua stemă heraldistul maghiar Keöpeczi Sebestyén József din Cluj. Acesta a inserat în stema României Mari simbolurile heraldice ale Moldovei (vezi stema), reprezentată, în dreapta sus, prin capul de bour, prin soare şi semilună. Lângă, în stânga sus, este stema Ţării Româneşti, cu Acvila imperială bizantină, care ţine crucea în cioc, având alături semiluna şi soarele.
În stânga jos, este stema oficială a Banatului integral, cu leul Banatului şi podul peste Dunăre al lui Apolodor. La mijloc este stema Dobrogei, reprezentată prin cei doi delfini iar în dreapta jos este stema Transilvaniei. Când a venit vorba să reprezinte Transilvania, Keöpeczi Sebestyén József a copiat stema Ardealului din stema oficiala a Ungariei Mari, plasând-o în acelaşi spaţiu pe stema oficială a României Mari, pentru a sugera, probabil, doar… transferul unei provincii de la o ţară la alta. Această stemă are în partea de jos simbolul săsesc al celor şapte turnuri, adică a celor şapte oraşe ridicate de şaşi şi şvabii din Transilvania iar sus sunt cele două simboluri maghiare şi secuieşti. Primul simbol este „pasărea Turul” (Turul madár), pe fond albastru, având deasupra soarele şi semiluna. Mai precizăm că pasărea Turul este simbolul mitic al maghiarilor, în legenda fondatoare a acestui popor precizându-se că această pasăre a condus triburile maghiare din stepele Munţilor Altai până în Europa, în Câmpia Panonică. Copiii maghiari sunt crescuţi în cultul acestei păsări mitice, inclusiv prin desenele animate pe care TV maghiare le difuzează.
Ei bine, după cum se vede, din simbolismul stemei Transilvaniei lipsesc cei mai vechi şi cei mai numeroşi locuitori ai provinciei: adică cei şapte milioane de români. Drept pentru care, de aici de la Cluj, s-a pornit o campanie de mediatizare pentru inserarea unui simbol al românilor în stema Transilvaniei, alături de cele ale celor trei minorităţi: maghiară, săsească şi secuiască. Propunerea a fost să fie inserată LUPA CAPITOLINA – simbolul latinităţii şi al naşterii noastre. Rareş Bogdan, într-o emisiune tv., a propus la mishto să fie inserată… OPINCA, simbolul pe care un ţăran din Craiova l-a pus pe cupola Parlamentului din Budapesta, în 4 august 1919, după cucerirea capitalei Ungariei de către armata română. A mai fost şi propunerea inserării steagului dacic: capul de lup cu coadă de şarpe. care să respecte locul şi statutul românilor în cuprinsul Transilvaniei. Acelaşi demers va fi făcut pe lângă şefii celorlalte partide, inclusiv UDMR.
Dezideratul reprezentarii românilor din Ardeal pe stema României deoarece pe aceasta apar, pentru Transilvania, doar simboluri ale secuilor, maghiarilor şi saşilor, informează Mediafax., motiv pentru care le-a atras atenţia premierului şi presedintelui asupra „oportunităţii şi necesităţii remedierii acestei regretabile şi grave erori”.
Românii din Ardeal lipsesc cu desăvârşire de pe stemă, fapt care a fost sesizat de diverse organizaţii cultural patriotice „.Acestea au cerut reprezentanţilor Guvernului să facă demersurile necesare pentru includerea românilor din Transilvania pe o nouă stemă a Românie.
Iata ce a iesit din Parlament:
Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic.
Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținînd în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stîngă un buzdugan.
Modificări (1)Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit cu insițiune:
a) în primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținînd în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stînga;
b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta și de o lună conturnată la stînga, ambele de argint;
c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ținînd un paloș în laba dreaptă din față;
d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana un scut tăiat de un brîu roșu îngust.
În partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brîul despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturnată la stînga.
În partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe două rînduri, patru și trei.
