Securitatea și-a luat țara înapoi!

Știu că n-am să-mi fac mulți prieteni cu materialul acesta. Am stat mult să mă gândesc până să-i dau drumul. Nu pentru că ar urma consecințe – posibile, dar asta e! – ci pentru că, până la urmă, e doar o voce în pustiu.

V-ați întrebat-și eu cu voi-cine sunt cei care și-au „luat țara înapoi”. Cetățenii? Puterea lor de a influența lucrurile e tot mai redusă. Suveranitatea poporului a ajuns o glumă sinistră!
Un anume grup de politicieni, care a avut neplăcuta surpriză să primească un șut în cur, în 2012? Nu, deși unii revin la putere, pe „tancurile” bruxelleze ale noului guvern. Dar nu sunt decât niște papagali, niște băgători de seamă, puși acolo unde sunt puși pentru a schimba cursul unor bani publici spre niște buzunare private „alese”, pe care, după decenii, au să le „descopere” cu uimire și urmașii Luluței.

Atunci, prieteni, cine-i marele câștigător?
Cum probabil bănuiți, câștigătoare este „Securitatea”. Care înseamnă și vechii securiști, și actualii sereiști.
De fapt înseamnă un întreg sistem, care a început să se dezvolte după Marea Unire din 1918, și a funcționat fără încetare până acum. Acest sistem a avut o caracteristică, extrem de periculoasă: a fost în primul rând o poliție politică. Și asta a rămas până în ziua de azi.

Sistemele de acest gen au o clară continuitate, și nu pot fi distruse, fără grave consecințe pentru o națiune. Asta nu înseamnă că ne-ar fi mai rău fără ele: nu, ne-ar fi mai bine.
Dar distrugerea sistemului ar echivala cu răspândirea infecției în tot corpul social. Lucru care s-a întâmplat, în 1989, după desființarea Securității. Toată mizeria strânsă în interbelic, și în comunism, s-a revărsat peste țară, a îmbolnăvit corpul social, a provocat crize cu repetiție.

Dacă cineva crede că „mineriada” a fost provocată de Iliescu, nu știe pe ce lume trăiește! Mineriada este primul avertisment al „îngerilor căzuți” ai Securității, dat poporului român: „Fără noi nu puteți trăi!” Era doar un exemplu de ceea ce puteau face, dacă nu se îndrepta „greșeala” desființării Securității. Și așa a apărut și s-a dezvoltat SRI. Credeți că SRI este altceva decât fosta Securitate? Ei bine, nu, nu este!

Cine a făcut SRI? Cine a format noile cadre? Cine a preluat rețelele de informatori? Cine a curățat arhivele? Cine a creat sistemul nenorocit, care domină acum România?

Cine a produs un președinte, poate doi? Securitatea!

O Securitate care n-o să ierte niciodată desființarea sa, în decembrie 1989! De unde și veșnicele atacuri la adresa lui Iliescu, și permanenta redeschidere a unor dosare, atacurile tot mai virulente ale unor securiști notorii, gen Cristian Troncotă, fost profesor la Academia SRI, cel de la Timișoara, Filip Teodorescu și „istoricul” Alex Mihai Stoenescu, omul securității la Rombac, unde era subinginer.
Cine vrea amănunte, le găsește. Și se naște așa un cult al generalului Vlad, recuperat de noul SRI, pe post de icoană, de meritoriu înaintaș.

Se întinde, bine îngrijit, mitul Securității, în luptă eroică și plină de abnegație, cu odiosul KGB. Adoratorii Securității, și urmașii sereiști, surfează acum pe valul rusofobiei, pentru a lua ochii noii generații, care cunoaște istoria mai mult din tabloide!
Realitatea este mai vulgară, și mai tragică! Securitatea a fost, chiar și în ceaușism, un colaborator fidel al serviciilor sovietice. Pentru care a prestat din greu, așa cum prestează acum pentru americani.
Și serviciile secrete din interbelic, și din perioada războiului, gen SSI, au colaborat cu germanii. SSI se spune că n-a colaborat cu Gestapo-ul, ci doar cu Abwer-ul. Da, și?

Au servit cu slugărnicie ocupantul, indiferent cum s-a numit el, au făcut poliție politică, au fost sursă de mare corupție, au făcut afaceri. Cum au servit națiunea română?
I-au vânat pe comuniști și pe legionari? I-au vânat pe dizidenți? Îi vânează acum pe politicieni și pe adversarii puternicului zilei? Dar românii ce-au avut de câștigat? Nimic! Absolut nimic! Ei au plătit și plătesc oalele sparte!

A furat Securitatea secrete tehnologice? Pentru noi, sau pentru sovietici? A penetrat rețeaua Caraman NATO? Pentru noi, sau pentru sovietici? Au vândut arme cui vrei și cui nu vrei, în toate conflictele, și trecând peste toate embargourile? S-au folosit de teroriști împotriva Europa Liberă?
Și noi ce-am câștigat?
Știți de ce a „fugit” Pacepa? Pentru că niște unii din Securitate, de care nici măcar el nu știa că există, l-au prins cu mâna în banii statului, când se pregătea să semneze acordul cu olandezii(nu vi-s dragi micuții ăștia, care ne dau nouă lecții de cinste?) pentru licența unui avion, avion care a fost un uriaș eșec! O făcea degeaba, sau pe bani? Bineînțeles că pe bani!

Credeți că fără poliția politică, făcută de serviciile de informații ale României în interbelic, ar mai fi fost atât de drastică represiunea de după război? Da, Securitatea a fost formată de sovietici.
Cu români proveniți din servicii precum SSI. Iar cei care au colaborat cu sovieticii, chiar și când relațiile Bucureștilor cu Moscova s-au răcit, n-au continuat colaborarea? N-au format, la rândul lor, alți securiști? Nu eram în comunitatea informativă a Tratatului de la Varșovia? Apropo: lui băsescu nu i s-au încrucișat drumurile la Anvers cu băieții din GRU? Că doar strângeau același lucru: informații militare…

Poliție politică, colaborare cu ocupantul, corupție cât cuprinde. Istoria bravă a serviciilor noastre. Acum, grație noilor tehnologii, controlul lor asupra societății poate fi total. Și li s-a dat mână liberă. Pentru că, spre deosebire de Iliescu și de Constantinescu, președinți care nu le-au folosit pentru a-și elimina adversarii politici, băsescu le-a folosit. Și recompensa a fost scoaterea lor de sub orice control, democratic sau nu.
Serviciile controlează și politica, și economia, și societatea, în totală impunitate. Sunt, o repet, principala sursă de corupție. Și așa au să rămână.

Și-au luat țara înapoi.
O țară pe care se părea c-au pierdut-o, în 1989. S-au speriat degeaba. Noii stăpâni ai Estului le-au apreciat „calitățile”, i-au recuperat și-i folosesc fără prea multe probleme de conștiință. De fapt, fără nicio problemă de conștiință.

Securiștii, vechi și noi, le-au pus pe tavă țara, cu tot ce are ea, inclusiv pe noi. Au vândut-o ieftin. Cum ieftin ne vând și pe noi. Suntem sclavii și țara e marfa Securității.

Ne vor ameți cu spectacolul „anti-corupției”, ne vor arunca din când în când capul câte unui politician, devenit nefolositor sau stânjenitor, vor dezgropa a suta mia oară „revoluția” și „mineriada”, ne vor spune cât de periculos rusul, și de asta trebuie să ne umble prin calculatoare, să ne asculte zi și noapte, își vor pune oamenii lor peste tot: în politică, în presă, în Justiție, vor distruge orice concurență a capitalului românesc pentru multi-naționale-nu gratis, că lecția cererii și ofertei o știu foarte bine!-și vor prospera.
Acum au toate instrumentele de control: pot anula voința populară, exprimată prin vot, pot pune pe cine vor ei președinte, pot da jos guverne și premieri, pot pune guverne și premieri, controlează Curtea Constituțională, Justiția, controlează societatea civilă, presa, tot. Și câtă vreme nu-i deranjează pe ocupanți, nu-i deranjează nimeni.
Ei sunt „statul profund” Și așa ceva nu poate fi schimbat de nicio revoluție!

Constantin Gheorghe

Notă: Ilustrația articolului aparține revistei „Justițiarul”.

Share on Facebook

Tweet

Follow us