Senatorii si deputații au intrat în era schimbării? România o țară parlamentară!
Parlamentul, una din cele mai hulite instituții din țară, pare că a intrat intr-o nouă eră. Respectul legii și a Constitutiei, scoaterea țării din marasmul in care a fost împinsă de către SISTEM, este fără îndoială strâns legată de modul in care parlamentarii își înțeleg menirea și împlinirea mandatului acordat de cetățeni.
Se schimbă ceva prin Parlament?
Dacă pentru fostul CPUN – prima institutie democratica a tarii de dupa 1989, romanii au avut respect, pentru ce a urmat dupa 1992, lucrurile s-au schimbat incet si sigur în rău. După anul 2000, lucrurile s-au erodat atat de mult incat Parlamentul a ajuns cea mai injurata institutie romaneasca. Ceva trebuia facut pentru a reveni la normalitate. Nu au putut produce schimbarea așteptată, nici criticile, nici înjurăturile și nici sondajele care confirmau prăbușirea încrederii în parlamentari. Nici presiunea dosarelor, pârghia de lucru din ultimele decenii ale SISTEMULUI ticăloșit, nu a schimbat nimic. Au trebuit să apară condamnările și stagiile in cele mai inumane pușcării din Europa, ca o parte a clasei politice să se trezească și mai ales să treacă la actiune.
Schimbarea de paradigmă de la nivelul Parlamentului introduce România in cursul marilor transformări de nivel global. Nu ne-a izolatat nimeni, ne-am facut-o singuri! E adevarat ca am fost ajutati si chiar sustinuti cu imprumuturi de la FMI si impresionante demonstratii cică spontane, care au dat jos si un guvern. Daca cineva a vrut sa ne umileasca a făcut-o (anularea votului a 7,5 milioane de romani)! Nu o putea face fără cozile de topor, tehnocrații. Mulți ne-au tradat…
Sigur ca nimeni nu a mai vazut cum o institutie parlamentara a unei tari sa fie terfelita ca la noi. La noi ca la nimeni! Cum adica, institutia suprema, aleasa democratic, cea care face sau schimba legi sa fie sfidata de sefi de institutii, (nu alesi ci numiti) a caror activitate este supusa controlului, care depind de acest for? Se pare ca ”sacul” răbdării s-a umplut si ca in actuala legislatura vom asista la schimbari radicale.
O nouă modificare a Regulamentului Parlamentului ar putea să fie discutată, în zilele următoare, în comisiile juridice ale legislativului. Această iniţiativă îi aparţine preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, iar scopul este acela de a obliga toate persoanele chemate la audieri să se şi prezinte la comisiile parlamentare de anchetă.
Constituirea acestei comisii parlamentare a fost iniţiată de liderii formaţiunilor aflate la putere (PSD&ALDE), după ce jurnalistul Dan Andronic a relatat că, în seara scrutinului prezidenţial din 2009, fostul vicepremier Gabriel Oprea a găzduit o întâlnire la care au participat foşti şefi ai SRI, George Maior şi Florian Coldea, precum şi procurorul general de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi.
Liviu Dragnea: „Nu putem să stăm aşa indiferenţi, când oameni care au ocupat funcţii importante în statul român dispreţuiesc Parlamentul României. E important ca o comisie de anchetă parlamentară să aibă sens, adică să aibă acces la toate informaţiile de care au nevoie pe care trebuie să le furnizeze cei din România care au ocupat anumite funcţii în statul român sau care au fost implicaţi, într-un fel sau altul, în speţele care vor fi anchetate de comisie”.
Republica parlamentara?
Credem ca aceasta ar fi solutia in locul bulibaselii actuale in care se calca pe picioare institutii si sefi sau suntem la cheremul interpretarii unui alt sef cine sa reprezinta tara în la nivel european.
Epoca amestecului institutional aiurea si pagubos pare sa fie la final.
Executivul a adoptat saptamana trecuta o Ordonanta de Urgenta prin care a eliminat rolul presedintelui Romaniei in procedura numirii conducerii ANCOM, autoritate care reglementeaza piata a telecomunicatiilor, aflată in zona executivului.
O alta masura care ne confirmă ipoteza de mai sus se deruleaza in Senat. Juristi dezbat proiectul prin care presedintele este exclus din procedura de numire a procurorilor-sefi, un prim pas de scoatere de sub influenta politicului a Justitiei.
Proiectul de modificare a statutului judecatorilor si procurorilor, initiat de catre Calin Popescu-Tariceanu, potrivit caruia presedintele si ministrul Justitiei sunt exclusi din procedura de numire a sefilor DNA, DIICOT si a procurorului general va fi discutat, marti, in Comisia juridica a Senatului. Executivul a formulat un punct de vedere negativ fata de adoptarea proiectului pe vremea guvernului Ciolos, insa cabinetul Grindeanu a trimis, pe 7 aprilie, un nou punct de vedere, favorabil, insa cu observatii.
Potrivit proiectului de lege, presedintele Romaniei si ministrul Justitiei sunt exclusi din procedurile de numire a procurorilor-sefi DNA, DIICOT si procurorului general al Romaniei, acestia fiind desemnati de catre CSM. Practic se revine la o precedura ce a fost schimbata de Monica Macovei prin care Justitia a fost subordonata lui Traian Basescu.
„Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”, prevede proiectul de lege. Revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general.
Horia D.R.
