Senatul a hotarat: Arestul preventiv – maximum 30 de zile in cursul judecatii si 180 de zile in cursul urmaririi penale
Arestul la domiciliu poate fi de maxim 30 de zile in cursul judecatii si de maxim 180 de zile in cursul urmaririi penale, a decis luni Senatul, care a solutionat astfel problema neconstitutionalitatii articolului din Codul de Procedura Penala privind aceasta masura, anunta Mediafax. Articolul din Codul de procedura penala care reglementeaza arestul la domiciliu fusese declarat neconstitutional de catre CCR, deoarece ca nu prevedea durata pentru care aceasta masura poate fi dispusa. Reglementarea, trimisa in plenul Senatului de Comisia juridica, prevede ca „in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii, masura arestului la domiciliu poate fi dispusa pe o perioada de cel mult 30 de zile„, iar durata maxima a masurii arestului la domiciliu, in cursul urmaririi penale, este de 180 de zile.
De asemenea, proiectul mai prevede ca „in tot cuprinsul judecatii, instanta, din oficiu, prin incheiere, verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat mentinerea masurii arestarii preventive si a arestului la domiciliu dispuse fata de inculpat sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestor masuri”.
Votul Senatului a fost de 118 voturi „pentru”, doua voturi „impotriva” si o abtinere.
Curtea Constitutionala a decis, in 7 mai, ca dispozitiile articolului 222 din Codul de procedura penala incalca legea fundamentala, intrucat nu este precizata durata maxima a arestului la domiciliu in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta.
Curtea Constitutionala a aratat, in motivarea deciziei, ca arestul la domiciliu reprezinta o masura intruziva ce poate afecta drepturi si libertati fundamentale, respectiv libera circulatie, viata intima, familiala si privata, dreptul la invatatura si munca si protectia sociala a muncii.
„Ingerinta analizata nu este insa proportionala cu cauza care a determinat-o, asa incat Curtea retine ca dispunerea masurii arestului la domiciliu, in procedura de camera preliminara si a judecatii in prima instanta, fara a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusa si durata maxima a acesteia, nu asigura un just echilibru intre interesul public si cel individual, intrucat aceasta masura poate fi dispusa pentru o perioada nelimitata de timp”, conform motivarii CC.
Potrivit textului de lege analizat de judecatorii constitutionali,
„(1) In cursul urmaririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durata de cel mult 30 de zile”,
(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, in cursul urmaririi penale, numai in caz de necesitate, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile”.
Acelasi articol stipuleaza ca
„(3) In cazul prevazut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala”.
De asemenea, textul de lege stabileste ca durata maxima a masurii arestului la domiciliu, in cursul urmaririi penale, este de 180 de zile.
Totusi, niciunul dintre alineatele acestui articol nu stabileste perioada maxima de impunere a arestului la domiciliu, in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta.
Parlamentarii au trebuit sa puna in acord decizia Curtii Constitutionale cu articolul 222 din Codul de procedura penala, insa modificarile care trebuie sa fie aduse privind durata maxima a arestului la domiciliu nu au fost luate inca in discutie in Legislativ.
Conform Codului de procedura penala, masurile preventive sunt retinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune, arestul la domiciliu si arestarea preventiva.
Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de catre cei aproximativ 500 de politisti de la structurile de supraveghere judiciara. Acestia verifica periodic modul in care persoanele aflate sub supraveghere judiciara isi respecta obligatiile, iar in cazul incalcarii acestora, sesizeaza instanta.
Votul Senatului a fost de 118 voturi „pentru”, doua voturi „impotriva” si o abtinere.
Curtea Constitutionala a decis, in 7 mai, ca dispozitiile articolului 222 din Codul de procedura penala incalca legea fundamentala, intrucat nu este precizata durata maxima a arestului la domiciliu in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta.
Curtea Constitutionala a aratat, in motivarea deciziei, ca arestul la domiciliu reprezinta o masura intruziva ce poate afecta drepturi si libertati fundamentale, respectiv libera circulatie, viata intima, familiala si privata, dreptul la invatatura si munca si protectia sociala a muncii.
„Ingerinta analizata nu este insa proportionala cu cauza care a determinat-o, asa incat Curtea retine ca dispunerea masurii arestului la domiciliu, in procedura de camera preliminara si a judecatii in prima instanta, fara a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusa si durata maxima a acesteia, nu asigura un just echilibru intre interesul public si cel individual, intrucat aceasta masura poate fi dispusa pentru o perioada nelimitata de timp”, conform motivarii CC.
Potrivit textului de lege analizat de judecatorii constitutionali,
„(1) In cursul urmaririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durata de cel mult 30 de zile”,
(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, in cursul urmaririi penale, numai in caz de necesitate, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile”.
Acelasi articol stipuleaza ca
„(3) In cazul prevazut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala”.
De asemenea, textul de lege stabileste ca durata maxima a masurii arestului la domiciliu, in cursul urmaririi penale, este de 180 de zile.
Totusi, niciunul dintre alineatele acestui articol nu stabileste perioada maxima de impunere a arestului la domiciliu, in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta.
Parlamentarii au trebuit sa puna in acord decizia Curtii Constitutionale cu articolul 222 din Codul de procedura penala, insa modificarile care trebuie sa fie aduse privind durata maxima a arestului la domiciliu nu au fost luate inca in discutie in Legislativ.
Conform Codului de procedura penala, masurile preventive sunt retinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune, arestul la domiciliu si arestarea preventiva.
Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de catre cei aproximativ 500 de politisti de la structurile de supraveghere judiciara. Acestia verifica periodic modul in care persoanele aflate sub supraveghere judiciara isi respecta obligatiile, iar in cazul incalcarii acestora, sesizeaza instanta.
