Sfanta Parascheva in cultul popular (I)
In cultura populara romaneasca are loc un „artificiu†rar intalnit printre alte culte europene, si anume, apropierea atat de mare dintre folclor si religie care a fost insasi ambivalenta obiceiurilor romanesti, al caror ritual folcloric este prilejuit, de multe ori, de o sarbatoare sau ceremonie religioasa.
Cele doua traditii, cea laica si cea crestina, devin, astfel, polii principali a ceea ce se poate defini drept viata privata si viata comunitara, trecand de la aspectul exterior al existentei omenesti la cele mai profunde implicatii mentalitare si sufletesti.
Toate aceste calitati le-am remarcat si la persoanele care ne-au relatat despre minunile Sfintei Parascheva. Toti cei care merg la racla cu sfintele ei moaste sunt martori ai unei minuni: de 1000 de ani, trupul sfintei se afla neputrezit si se arata astfel, raspandind buna mireasma, tuturor celor care o cerceteaza.
Problema mai larga pe care o vizeaza studiul minunilor Sfintei Cuvioase Parascheva este cea a relatiei dintre cultura populara si credinta religioasa, in formele contemporane de manifestare a folclorului romanesc.
Desi literatura teologica acorda un loc aparte vietilor si minunilor sfintilor, indraznim sa prezentam minuni contemporane ale Sfintei Cuvioase Parascheva ca pe niste fapte de folclor religios, nu pentru ca ne-am indoi in vreun fel de cele relatate de informatorii nostri (lucruri verificate, in parte, si de noi), ci datorita mediului in care ele circula cu preponderenta.
In folclorul religios actual, o mare amploare au luat, in contextul sarbatorilor calendaristice vii, cele legate de hramurile bisericilor si manastirilor, dintre care cele mai ample sunt ale sfintelor locasuri cu traditie sau ale celor care adapostesc sfinte moaste.
Obiceiul, ca si cel al sarbatoririi sfintilor, are radacini foarte vechi pe meleagurile romanesti.
In ce o priveste pe Sfanta Cuvioasa Maica Parascheva de la Iasi, se poate spune ca pe sfintele ei moaste s-a zidit nu numai o biserica de piatra, ci si una spirituala. In vremuri de razboi, de ateism, de democratie, de liniste si libertate, Cuvioasa a vegheat ca sa nu se piarda sfanta credinta ortodoxa, ca sa se mantuiasca sufletele omenesti, ca locurile pe care le ocroteste sa nu fie bantuite de boli si calamitati, ca oamenii sa simta ajutorul lui Dumnezeu in viata lor.
In anul 2001, bucuria hramului Sfintei Cuvioase Parascheva a fost amplificata de aducerea la Iasi a Cinstitului Brau al Maicii Domnului de la Volos – Grecia, insotit de catre Inalt Prea Sfintitul Vassilios de Elassonos, ca delegat al Prea Fericitului Parinte Hristodoulos, Arhiepiscopul Atenei si a toata Elada.
