Home Arhiva Sfantul Ioan Botezatorul: religie si traditie (II)

Sfantul Ioan Botezatorul: religie si traditie (II)

Arhiva

ian. 7, 2008

0 163

Sfantul Ion sau Sant-Ion reprezinta punctul final al sarbatorilor de iarna. Se incheie astfel sezonul alb, deschis la 6 decembrie de Sf. Nicolae, este vorba de o singura luna in care sunt concentrate foarte multe zile cu semnificatii sacre.

In calendarul crestin-ortodox, 7 ianuarie este praznicul Sfantului Ioan Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului.

Masa moasei

Pe langa incarcatura religioasa, in aceasta zi se pastreaza in unele zone si o serie de traditii si obiceiuri. Taranii credeau ca in aceasta zi s-a facut lumea, de aceea Sf. Ion se serbeaza cu bucurie ca sa-ti mearga tot asa peste an. Sf. Ioan Botezatorul este patronul pruncilor, mai ales ii apara sa nu moara nebotezati.

De la aceasta credinta s-a nascut in unele locuri obiceiul numit Masa moasei. Moasa mergea, de Sf. Ion, cu un buchet de flori uscate si frunze verzi de muscata pe la „nepoatele” sale, pentru a le invita la o petrecere. Important la petrecere este colacul moasei care este rupt de aceasta in bucati si dat „nepoatelor” care isi prorocesc, dupa painea primita (de la marginea sau mijlocul colacului, mai mare sau mai mica), daca mai nasc sau nu copii si daca acestia vor fi fete sau baieti.

Iordanitul nevestelor

In unele zone exista credinta ca, in aceasta zi, femeile sunt mai tari ca barbatii, pe care chiar isi permit sa-i neglijeze. Ele serbeaza Iordanitul nevestelor sau Tontoroiul femeilor, care nu este altceva decat o petrecere numai intre neveste, organizata in noaptea de Sf. Ion. Obiceiul era sa se adune toate la o gazda, unde aduceau alimente si bautura. Dupa ce mancau si beau pe saturate, spunand ca se „iordanesc”, cantau, jucau si chiuiau toata noaptea. Dimineata ieseau pe drum, unde ii luau pe sus pe barbatii iesiti intamplator in cale, ii duceau cu forta la rau sau la o fantana, amenintandu-i ca-i uda cu apa daca nu le rasplatesc cum se cuvine.

Udatul Ionilor
In Transilvania si Bucovina, de ziua Sf. Ioan Botezatorul au loc diverse ceremonialuri de sarbatorire a celor care poarta numele de Ioan si Simion. In Bucovina, la portile tuturor sarbatoritilor se pun in semn de omagiu, brazi impodobiti, iar acestia organizeaza petreceri cu lautari. In centrul Transilvaniei, obiceiul are o structura mult mai complexa. Cei ce poarta numele de Ioan/Ion sau Simion sunt purtati prin sat in care trase de boi si impodobite cu nenumarate tesaturi decorative: covoare, chindee, fete de masa etc. Alaiul este condus de calareti in tinuta de mare sarbatoare, iar caii acestora sint bogat impodobiti cu valtrapuri tesute si podoabe de harnasament. Procesiunea se indreapta catre riu, unde Ionii sint botezati/purificati. Apoi toata lumea revine in centrul satului unde „se face joc“. Seara, la casele sarbatoritilor au loc petreceri la care sint invitate si fete.

70.000 de brasoveni isi sarbatoresc onomastica

In judetul Brasov ziua de 7 ianuarie a fost marcata in mod festiv in casele celor 71.203 de brasoveni care isi sarbatoresc azi onomastica. In baza de date a Directiei Judetene Comuniatre de Evidenta a Persoanelor Brasov figureaza 14.372 de femei cu numele de Ioana, Ionela sau Ionica si 56.831 de barbati cu nume derivate din cel al acestui sfant, cum ar fi Ion, Ioan, Ionut sau Ionica. Doar in municipiul Brasov sunt 7.540 de sarbatorite si 25.776 de sarbatoriti.

Laura Moise