Sfintirea casei – obicei de bun augur la inceput de an
In Ajunul Botezului Domnului exista obiceiul ca preotul sa mearga in parohie sa, la enoriasi acasa pentru a sfinti casele stropindu-le cu apa sfintita. Folosirea apei nu este intamplatoare.
Apa, ca element fundamental al creatiei, fiindca se foloseste la spalarea si curatirea fizica a trupului uman sau a celorlalte corpuri materiale, este asociata si lucrarii de curatire spirituala, de spalare a urmelor lasate de pacatele si faradelegile oamenilor.
Apa sfintita de preot poarta in ea puterea curatitoare si sfintitoare a harului dumnezeiesc. Cand face sfintirea apei preotul se roaga pentru ca: „apa aceasta sa se sfinteasca cu puterea, cu lucrarea si cu pogorarea Sfantului Duh, „pentru ca sa se pogoare peste ea lucrarea cea curatitoare a Treimii celei mai presus de fire”, „pentru ca sa fie tamaduitoare sufletelor si trupurilor si izgonitoare a toata puterea cea potrivnica” si pentru ca prin gustarea si stropirea cu apa sfintita sa ne trimita Dumnezeu binecuvantarea Sa, care spala intinaciunea patimilor”
Biserica a stabilit ca sfintirea caselor credinciosilor sa se faca prin doua randuieli de slujba distincte care nu se exclud una pe alta, ci se complecteaza reciproc. Prima randuiala este stropirea caselor cu agheazma mare in ajunul Bobotezei. La fel de importanta este cea de a doua randuiala si anume slujba sfestaniei sau agheasmei mici care se savarseste la mutarea in casa noua si apoi se repeta in fiecare an sau chiar mai des atunci cand lucrarea raului se face simtita in vreun fel in casa.
Prin sfintirea casei, asezam casa sub obladuirea lui Dumnezeu. Casa nesfintita ca-si omul nebotezat , sunt vulnerabili lucrarii raului, in casa sfintita sunt ocrotiti in fata tuturor relelor, daca ei insasi nu aduc raul in casa prin savarsirea lui.
Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca.
In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.
