Si bolnavii se externeaza, nu-i asa?
Metafora cu bolnavul Romania care ba trebuie conectat la aparate, ba trebuie resuscitat, ba e in coma profunda ori a paralizat s-a perimat. Modul figurat de a vorbi despre tara bolnava este covarsit de cateva zile de transmisii live din care metaforele au fugit sa se interneze in alta parte. Romania maladiva este scoasa la propriu din spitale care nu se mai justifica in calculele Ministerului Sanatatii si distribuita pe bucatele in alte unitati spitalicesti: un madular aici, unul colea, o mana de om infasat intr-un spital, un pacient batran tintuit in scaun cu rotile si tinandu-si perfuziile in maini intr-altul. Asistente cu ochii rosii de plans poarta pe brate sugari cu boli neverosimile sau copii uitati de sistem prin spitale unde au supravietuit numai prin grija personalului medical. Exodul internatilor, derulat pe ultima treapta a umilintei si scandalului, poarta marca unei intentii aparent nobile si umanitare a conducerii ministerului. Spitalele astfel golite de pacienti deveniti balast pentru pusculita sistemului se vor transforma in camine de batrani.
Actiunea nu pare doar inca una din sirul de tampenii cu gir guvernamental, din care am vazut deja colectii intregi. Ce se petrece? Se pune de-o epoca de huzur a pensionarilor? In marinimia lor, maharii sistemului medical pregatesc varsta de aur a batranimii, cu camine la tot pasul unde medici si asistente vor trebalui de-acuma sa le faca paradiziaca ultima parte a vietii? Are cineva vreo evidenta cu varstnicii care s-ar interna maine daca ar avea unde?
Nu cred. In schimb, cohortele de halate albe, verzui, albastre sau imposibila culoare a halatelor de internati au pornit spre nicaieri, ca sa lase nimanui locurile din spitalele astfel eliberate. Se pare ca hranirea si cazarea unor octogenari decrepiti sunt infinit mai ieftine decat deranjul logistic al ingrijirii pacientilor scosi acum din saloane. Este cea mai bolnava imagine a organismului social romanesc pe care am vazut-o pana acum, in ciuda sutelor de ipostaze in care am experimentat pana astazi suferinta medicala in Romanika. Cand boala nu mai incape in spitale s-a trecut un prag periculos si ireversibil al decadentei. Medicale, sociale, economice, financiare, dar mai ales umane.
Vifor Rotar
