SI INCEPUTUL SI SFARSITUL COMUNISMULUI NE-A LUAT PE NEPREGATITE!

Adevarul „politic” de care ne era parca frica sa ne apropiem este recunoasterea ca… ne-au tras-o in egala masura si Estul si Vestul – ambele dirijate de o „Mana Tutelara”, a carei prezenta era pe atunci.dupa Zavera, foarte greu sesizabila. Ne e mai comod sa dam vina pe EST (FSN) si cu asta sa evitam a ne complica cugetul. Stiti bine ca nici liderii partidelor istorice n-au acceptat,macar sa dezbata ! acea „Varianta Cojocaru”, pe o motivatie puerila: cum sa recunoastem ca socialismul a creat si valori/avutie si dreptul de proprietate al tuturor romanilor asupra acelei avutii?!
Mai mult, cand au ajuns la putere, in 1996 s-au pus ei insisi pe privatizat la foc automat, de s-a ales praful de o mandrete de industrie. Care nu era de loc „un morman de fier vechi„, cum lansase aceasta  gogorita Petre Roman in toata Europa!
Mai tineti minte ce batalii dadeau taranistii si liberalii in CPUN sa li se inapoieze taranilor pamantul?  „Sa spargem CAP„-urile era „programul politic” in agricultura al aceluiasi Petre Roman si li s-a inapoiat taranilor pamantul  tot asa, de s-a ales praful de tot. Sa fi povestit cineva cum e cu super-fermele alea ocidentale, sa nu-i fi dat asa iute peste nas lui Iliescu cand ala spunea sa ne mai gandim ce punem in loc dupa desfiintarea CAP-urlor… nimic din toate astea. Grija lor era doar sa-si   ia mosiile inapoi – dar cine sa priceapa dedesubtul, cand lumea era atat de infierbantata?

hiar am fi putut rasturna Carpatii, era „disponibilizata!. Banuiesc ca stiti in ce scop.
Putem invinui oricat Estul fesenizat, dar va invit sa luati in considerare ca tocmai acest context ambiguu i-a determinat pe „emanati” sa se linguseasca pe langa Occident, sa-i intre in gratzii – de unde si cedarile neconditionate care au jalonat intrarea noastra scremuta in NATO si UE.Find vorbitori de engleza si alte  limbi occidenatale inca inainte de Zavera, romanii  au participat direct la multe din demersurile din acei mai bine de doi ani de foc vizand castigarea „gratiilor” Occidentului. Apropierea fata de NATO, pana la momentul incheierii acordurilor de Parteneriat pentru Pace era altceva (ca si UE), doar ca la putin timp dupa aceea a inceput sa se transforme.  

Ceea ce avea sa se intample, drumul ulterior al Romaniei, NATO si UE n-a facut decat sa devenim colonie.Este greu sa decidem daca se putea si altfel sau nu. Urmarind ceea ce s-a intamplat in Iugoslavia sunt suficiente argumente sa credem ca nu…
Lovitura data sistemului comunist a fost perfect orchestrata, cum numai cei care au introdus comunismul in Europa o puteau face. Din pacate, si inceputul si sfarsitul epopeii comuniste au luat pe nepregatite popoarele victima. Propaganda?! Inflacarezi oamenii cu idei marete, ii pacalesti si tragi foloasele. Sa fi stiut romanii ca ei chiar aveau statutul de actionari in fabricile si uzinele acelea gigantice, sa fi stiut ce drepturi si oblgatii are un actionar, sa fi stiut cat de important este sa-ti asiguri tu insuti necesarul si sa ai de dat si altora…
Ca sa iesim din NATO si din UE nu e o problema, cata vreme sunt semnale clare in acest sens din Ungaria, Polonia, si mai ales din insasi fiinta UE. Pentru noi insa un prim pas de facut ar fi ca inca prezenti in aceste doua structuri sa ne zbatem sa ni se dea ceea ce ni s-a promis in schimbul cedarilor noastre. In prima instanta ar fi de ajuns pana si o conduita cumpatata a conducatorilor nostri, o abtinere de la a mai lua ca dat ceresc orice idee nastrusnica emanata de prin cotloanele Bruxelles-ului.  Si nu neaparat iesitrea din NATO si UE ar trebui sa ne intereseze, cat reconsiderarea statutului de membru. NATO poate fi util, in sprijinul Armatei nationale, in cazul ca rusii sau altii chiar ne-ar ameninta, pe bune nu pe sloganuri propagandistice impotriva lor. Da este nevoie de o Armata a Tarii. Si UE poate juca un rol important pe plan economic.  Ambele sa fie asocieri de state totalmente suverane, Europa  trebuie sa se  (re)democratizeze.

NOTA
In foto patru variante de tractor produs la UTB Brasov si ce a mai ramas din fosta uzina in care au lucrat peste 20.000 de angajati.