Simbolul Regalitatii pentru romanii din Toplita, în uma cu 170 de ani!
Aflaţi într-o vizită de documentare la Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie” din Topliţa, chiar în zilele trecerii la cele veşnice a regretatului Mihai I, preacuviosulpărinte arhimandrit Emilian Telcean, stareţul mănăstirii, ne-a readus în atenţie un episod care vorbeşte despre relaţiile tânărului Rege Mihai cu Patriarhul Miron Cristea, în timpul Regenţei, moment imortalizat în pictura vechii biserici a mănăstirii. Din istoricul aşezământului monahal aflăm căbisericuţa de lemn a Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie” din Topliţa este construită în Stânceni, în 1847, de către trei preoţi: Gheorghe Ujica, împreună cu Ioan şi Ştefan, fiii lui. Sfântul lăcaş a funcţionat ca biserică parohială până în 1910, când credincioşii din Stânceni n-au mai încăput în lăcaş şi atunci au fost nevoiţi să-şi ridice o biserică nouă, din piatră, o copie după catedrala ortodoxă din Sibiu. Viitorul Patriarh Miron Cristea, atunci episcop al Caransebeşului, aflând vestea că biserica din Stânceni trebuie sa fie demolată, pentru a nu se pierde această valoare arhitecturală, a cumpărat-o de la credincioşii din sat şi a adus-o în grădina părinţilor săi, vrând s-o facă gropniţă pentru aceştia.
După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în anul 1920, Miron Cristea a fost ales mitropolit primat, iar în 1925, primul Patriarh al României.În acest context are loc restaurarea bisericuţei de lemn, Patriarhul Miron înzestrând biserica cu multe lucruri de mare preţ, cu sfinte moaşte, cu icoane pe care le-a dus în pelerinaj la Atena, la Constantinopol, la Patriarhia de Alexandria şi la Patriarhia din Ierusalim, unde au fost ţinute pe Mormântul Domnului mai multe zile şi sfinţite pe Golgota, cu apă din râul Iordanului. Casa în care s-a născut Patriarhul a fost reconstruită în vecinătatea bisericuţei, aici funcţionând astăzi stăreţia. După ce a fost construită clopotniţa şi gospodăria anexă, au fost aduşi primii călugări. Din 1928, aşezământul funcţionează ca mănăstire. Sub biserică a fost amenajat un cavou, în care sunt înmormântaţi părinţii Patriarhului, surorile Ileana şi Elvira, iar în mijloc, între părinţi şi surori, în locul lăsat pentru a fi înmormântat Patriarhul, în anul 1971 a fost înmormântat Preasfinţitul episcop Emilian Antal, nepot al Patriarhului.
Pictura veche, realizată de pictorul Gheorghe Russu, nepot al Patriarhului Miron, s-a distrus aproape în întregime, la strămutarea bisericii din Stânceni la Topliţa, deoarece era realizată direct pe lemn. Atunci Patriarhul Miron l-a adus pe cunoscutul pictor Dumitru Belizarie, cel care a pictat, printre altele, Catedrala Patriarhală din Bucureşti, pentru a împodobi din nou sfântul lăcaş. Acesta a pictat vechea bisericuţă în tempera pe pânză, aplicată pe lemn.Deoarece, în anul 1928, când s-a pictat biserica, Patriarhul Miron era regent (împreună cu prinţul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol şi cu preşedintele Curţii de Casaţie, Gheorghe Buzdugan), în dreapta, lângă geamul bisericii sunt pictaţi părinţii Patriarhului, George şi Domniţa, ţărani din Topliţa, iar în continuare se află pictat Regele Mihai, sub mantia Patriarhului Miron. Regele, în vârstă de şapte ani, are coroana regală în mână.Aşadar, ne aflăm în faţa unui episod mai puţin cunoscut, dar deosebit de important, atât pentru semnificaţia sa istorică, cât şi pentru valoarea artistică deosebită, constituind un nou punct de interes turistic pentru viitorii pelerini, iubitori de istorie românească şi spiritualitate ortodoxă.
Ioan LĂCĂTUŞU, Dr. în Stiinte istorice
