Sistari tăierii iresponsabile a pădurilor din Munţii Carpaţi

Romanii sunt îndemnaÅ£i să se alăture mai multor organizaÅ£ii neguvernamentale care au semnat, până acum, un memoriu adresat Guvernului, PreÅŸedintelui României, Ministerului Mediului ÅŸi Pădurilor, AgenÅ£iei NaÅ£ionale pentru ProtecÅ£ia Mediului ÅŸi Gărzii NaÅ£ionale de Mediu, în care cer măsuri concrete pentru sistarea neîntârziată a "tăierilor masive ÅŸi iresponsabile" a pădurilor din MunÅ£ii CarpaÅ£i.    

"Ne exprimăm revolta faţă de managementul dezastruos al resurselor naturale ÅŸi al biodiversităţii din CarpaÅ£ii româneÅŸti. (…) Tăierile masive ÅŸi iresponsabile de păduri au dus la situaÅ£ia ca, în prezent, doar 29% din suprafaÅ£a României să mai fie împădurită, faţă de media pădurilor Uniunii Europene, care este de 42%. Jumătate, mai exact 48,95% din suprafeÅ£ele despădurite în perioada 2000-2011 se află în actualele arii protejate. Sunt vizate tăieri ÅŸi în pădurile virgine, cele mai valoroase ale ţării", se spune în memoriul care citează Greenpeace pentru aceste informaÅ£ii.  

În scrisoare se arată că în "goana după energia verde" se construiesc microhidrocentrale pe râurile de munte, cu distugeri ireversibile ca urmare a captărilor de apă ÅŸi modificării albiilor. Dispar fauna ÅŸi flora existente, din cauza îndiguirilor, a dinamitărilor de stânci ÅŸi secării unor albii de râuri, chiar dacă o microhidrocentrală are o producÅ£ie foarte redusă.

"Alocarea recentă, în septembrie 2012, a unei cote de vânătoare pentru speciile de carnivore mari este o imensă eroare, în condiÅ£iile în care vânarea lor este strict interzisă de legislaÅ£ia românească ÅŸi de cea europeană. Astfel, în România se practică un adevărat măcel ÅŸi se produce un dezechilibru în structura populaÅ£iilor ÅŸi o depreciere a fondului genetic pe termen lung", spun semnatarii memoriului.  Ei arată că prin construirea de obiective industriale, de noi staÅ£iuni turistice ÅŸi ÅŸosele asfaltate în zonele cu peisaje naturale intacte este afectat puternic echilibrul ecosistemelor.  

În memoriu sunt enumerate carenÅ£ele mari din legislaÅ£ia naÅ£ională de mediu, incapacitatea mijloacelor de control ÅŸi sancÅ£iune, reaua voinţă ÅŸi asocierea unor persoane din sistem în agresiunile asupra naturii ÅŸi jaful scăpat de sub orice control.  

Semnatarii memoriului solicită Guvernului României, ministerelor ÅŸi agenÅ£iilor de resort să sancÅ£ioneze sever acÅ£iunile de tăiere ilegală de păduri ÅŸi a comerÅ£ului cu lemn. Ei cer programe de reîmpădurire a zonelor afectate ÅŸi măsuri legislative concrete pentru protecÅ£ia pădurilor virgine.

Sunt solicitate, totodată, interzicerea construirii de microhidrocentrale, de noi obiective ÅŸi exploatări industriale, de staÅ£iuni turistice de masă ÅŸi de ÅŸosele asfaltate în ariile protejate, cu peisaje naturale intacte.

Este necesară ÅŸi anularea derogărilor în vânarea de carnivore mari, iar infrastructurile turistice ÅŸi de acces să fie realizate numai în zonele periferice ale acestor zone naturale intacte, iar in interiorul lor să fie permis ÅŸi promovat doar turismul neinvaziv ÅŸi nemotorizat.

Potrivit semnatarilor memoriului, este nevoie de înăsprirea legislaÅ£iei ÅŸi pedepsirea drastică a celor ce se fac vinovaÅ£i de agresiuni asupra naturii, indiferent de poziÅ£ia lor socială.  

Memoriul a fost iniÅ£iat de AlianÅ£a pentru Diversitatea Naturii ÅŸi este semnat de Clubul Alpin Român – SecÅ£ia Universitară Cluj, Clubul de Cicloturism Napoca, AsociaÅ£ia Kodiak din Cluj-Napoca, Clubul Extreme Explorer din Cluj-Napoca, Clubul Montan Apuseni din Cluj-Napoca, AsociaÅ£ia de Turism Activ Cluj, Clubul Alpin Pathos din Râmnicu-Vâlcea, OrganizaÅ£ia NaÅ£ională CercetaÅŸii României, CS Alternative din TimiÅŸoara, Clubul Orca din Cluj-Napoca, AsociaÅ£ia Altitudine din TimiÅŸoara, EcoClub din TimiÅŸoara, AsociaÅ£ia AlpiniÅŸtilor Pajura din Turda, Clubul Sportiv Clujul Pedalează, AsociaÅ£ia Ecocivica din BucureÅŸti, AsociaÅ£ia Eco-Logica din BraÅŸov, Centrul Local ONCR "Heintz Dezideriu" din Sibiu, CTE Transmont din FăgăraÅŸ, AsociaÅ£ia ARIN din Brăila, AsociaÅ£ia Natura Transilvaniei din Cluj-Napoca, AsociaÅ£ia Montană CarpaÅ£i din BucureÅŸti, Clubul de Turism Concordia din Lugoj, AsociaÅ£ia Rangerilor din România, multe alte organizaÅ£ii, precum ÅŸi de mii de persoane fizice.