Soborul Sfantului Ioan Botezatorul – cel mai mare dintre profeti
In ziua dupa Botezul Domnului (7 ianuarie), Biserica Ortodoxa praznuiste pe sfantul Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului, cel mai mare dintre profeti, glasul care striga in pustie „gatiti calea Domnului”, care uneste Vechiul si Noul Testament.
Cunoscut pentru viata sa ascetica si, cu deosebire, prin regimul alimentar bazat pe consumul vegetal, Ioan Botezatorul a devenit patronul zilei in care se desfasoara complexele rituale populare in centrul carora se afla simbolul vegetal, asociat in mentalitatea traditionala cu gradina Edenului si viata vesnica.
Poporul de atunci l-a numit pe Ioan Botezatorul, fiindca chema pe oameni la pocainta si-i boteza in raul Iordan afundandu-i cu tot trupul in apa: „Pocaiti-va ca s-a apropiat imparatia cerurilor!”.
Soborul se savirsea la toate bisericile ce sint in toata lumea, ba inca se savirseste si astazi; insa se face mai ales mare praznuire in bisericile zidite in numele Botezatorului, precum oarecind in biserica lui de linga Iordan, unde a botezat pe Hristos; in Sevastia, unde s-a taiat de catre Irod; in Antiohia, unde mina lui cea dreapta a fost dusa de Sfintul Evanghelist Luca, si in Constantinopol, unde acea sfinta mina se adusese din Antiohia si unde mai ales se facuse soborul acela, de vreme ce se adusese mina chiar in seara dumnezeiestii Aratari, cind se face sfintirea apelor.
Se parea atunci ca insusi Botezatorul soseste nevazut la sfintirea apelor, facindu-se bucurie imparatilor si la tot poporul, care cu multa praznuire savirsea soborul lui, dupa ziua dumnezeiestii Aratari.
