Societatea românească între „bulgarizare” și „analfabetismul funcțional” generalizat
Afilierile politice, dacă se pot numi așa, de după parlamentare tind a fi precum monadele lui Leibniz: fără uși, fără ferestre…
Fiecare „actor” râvnește să ajungă la vârful piramidei de putere și doar se alătură celor cu care se socotesc compatibili. Electoratul, însă, n-a acordat niciunuia „bastonul de mareșal”… Rămâne să aflăm pricinile mai târziu!
La mijloc, totuși, este multă discordie…
În ograda partidelor proeuropene, concordia e greu de înfăptuit din cauza prea multor orgolii și nepotriveli. Cu toate că doar printr-un „compromis util” se poate încropi o majoritate in stare să susțină un guvern viabil!
Partidele suveraniste par a fi ocolite de către toate celelalte. Nimeni nu dorește să se asocieze cu acestea indiferent de cota electorală deținută!
Decizia așteptată a Curții Constituționale privind validarea sau nu a rezultatelor pentru turul prim de la prezidențiale poate induce date noi și chiar surprinzătoare în peisajul nostru politic.
Și pentru Cotroceni, se înfruntă proeuropenii cu suveranistii. Acest parcurs, la rândul său, e însoțit de multe „suspine”…
Una peste alta, ceva este ușor de sesizat de către orice cetățean: fragmentarea fără precedent a electoratului român…
Cum am ajuns, oare, la o așa babilonie politică?
Pe acest fond extrem de volatil, niciun lider mai răsărit, indiferent de tabăra politică, nu a făcut vorbire, măcar în treacăt, despre oportunitatea unui proiect care să vizeze o „uniune” pentru salvgardarea interesului national!
În țările nordice, astfel de aranjamente nu sunt excepții…
„Bulgarizarea” societății românești, din nefericire, nu pare a mai fi doar o biată figură de stil…
„Analfabetismul funcțional”, și de această dată, capătă noi valențe, cu urmări greu de estimat!
PS:
„Bulgarizarea” are în vedere realitatea social-politica de la sud de Dunăre: în trei ani și jumătate, vecinii noștri au avut șapte rânduri de alegeri!
Toma Pirau
