Sondajele CURS, un instrument de acum notoriu pentru mistificarea realității
Știri pe Surse a eliberat de sub obrocul partidului de guvernământ, de la ugerul căruia suge bani bugetari cu mai multe guri odată, un sondaj CURS, institut de sondare de asemenea aflat în siajul PSD, care mistifică realitatea electorală, așa cum o percep toți oamenii cu altceva în cap decât zeamă de varză murată în butoiul încăpător al finanțării de la guvern. Acest sondaj vrea să transmită un semnal naivilor nepricepuți în ale sociologiei că PSD a ieșit imaculat și întărit din protestele transportatorilor și ale agricultorilor și că nu a pierdut nicio câtime din simpatia populară.
Mai mult, vrea să valideze teza lui Ciolacu potrivit căreia dacă PNL iese pe locul al treilea la alegeri după cum preconizează sondajul, poate să nu-și mai facă speranțe de co-guvernare, așa cum a reiterat președintele PSD acum două săptămâni.
Procentul de 54%, reprezentând eșantionul care nu mai dorește guvernarea PSD cu PNL este relevant față de cel mult redus, de 34%, care dorește continuarea actualei alianțe guvernamentale. Această opțiune evidentă îi va folosi lui Ciolacu și lui Tudose pentru a înteți atacurile împotriva partenerilor de guvernare pentru a crea impresia dispensabilității acestora. Și, evident sondajul se referă și la creșterea AUR, pe care o ponderează însă în interiorul acelei marje de eroare de trei la sută, care partidului nationalist i s-a scăzut, iar PNL i s-a adăugat în prezentele rezultate exhibate imediat la ziarul online proguvernamental amintit. Jocul marjei de eroare conferă plătitorului sondajului o ajustare în jos sau în sus cu 3%, în deficitul de încredere de 5%, suficientă pentru a transmite semnalul de trend dorit.
Ordinul de zi pe unitate în Operațiunea Sondajul: subdimensionarea naționaliștilor
Dacă ar fi cotat AUR la 24%, un procent mult mai aproape de adevărata simpatie de care se bucură acest partid naționalist în rândul populației votante, s-ar fi dat un semnal periculos despre trendul ireversibil ascendent al forței electorale a acestui partid.
Mai mult, dacă nu i s-ar fi adăugat PSD cel puțin 1,5 %, jumătate din marja de eroare a sondajului s-ar fi creat impresia unei scăderi, nu dramatice dar constante în credibilitate și în intenția de vot a principalului partid de guvernământ. PNL pe de altă parte, în alte sondaje este cu aproximativ două procente sub rezultatul CURS, adică la 17%, ceea ce înseamnă că acest sondaj a favorizat oarecum și cel de-al doilea partid de guvernământ.
Însă, în același timp a cotat în plus cu minim marja de eroare Dreapa Unită, pentru a crea impresia unei creșteri a unei alianțe de dreapta profund proeuropeană și proatlantică.
În fapt acesta era și scopul subversiv al sondajului, să disimuleze și să subestimeze tendința crescătoare eurosceptică și NATO-sceptică în rîndul românilor.
De aceea, tot în marja de eroare, prin amputare cu 3% și aplicându-i-se deficitul de încredere de 5%, nivelul de încredere fiind de 95%, procente menționate în metodologia de sondare, i se refuză partidului SOS al Dianei Șoșoacă pragul electoral tocmai pentru a întări convingerea unei respingeri din partea românilor a naționalismului și suveranismului ca înlocuitori ai convingerilor euro-atlantice. Dar, iată sondajul CURS prezentat la Știri pe Surse:
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile europarlamentare, dumneavoastră cu ce partid ați vota?
– Partidul Social Democrat (PSD) – 30%
– Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) – 21%
– Partidul Național Liberal (PNL) – 19%
– Alianța Dreapta Unită (USR+PMP+FD) – 14%
– Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) – 5%
– SOS România (Partidul Dianei Șoșoacă) – 4%
– Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) – 3%
– Altul – 4 %Perspective de guvernare
Întrebați dacă ar trebui ca PSD și PNL să guverneze împreună după alegeri, 54% din persoanele intervievate au răspuns cu „Mai degrabă nu”.
Continuarea guvernării PSD-PNL este dorită de 34% din respondenți, în timp ce 12% sunt indecisi.
Metodologie
- Universul de eșantionare: populaţia adultă rezidentă din România
- Volumul eşantionului: 1082 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste
- Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%
- Metoda de culegere a datelor: față-în-față, la domiciliul respondenților
- Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS
- Datele sunt ponderate în funcție de vârstă
- Perioada de realizare: 15 – 27 ianuarie, 2024
În această perioadă va urma o cascadă de astfel de sondări, prin metoda clasică sau prin metode telefonice, sau informatice, care să demonstreze un trend sau altul după cum doresc partidele conducătoare, nicidecum pentru a decripta și dezvălui adevărata orientare electorală a populației României.
Și, în orice caz pentru a camufla și a subdimensiona anvergura nemulțumirilor populației în raport cu înțeleapta guvernare.
Libiu Mateescu
