Spitalele se descurca cel mai bine fara pacienti
In haosul medical din Romanika, unde Ministerul Sanatatii pune mai intai un lacat pe poarta si abia dupa aia constata ca 100.000 de oameni au ramas fara spital, se impun cateva ajustari care sa tina in viata sistemul muribund. Evident, nimeni nu e dispus sa dea credit ministerului, dar e posibil ca institutia sa fie doar in plin proces de recenzare a pacientilor. Saracii de ei, cum lucreaza doar cu hartii, au vrut sa vada pe teren cati bolnavi sunt asistati intr-adevar in spitalele inchise. Au sudat portile dupa care au numarat indivizii iesiti la protest in fata spitalului. Acum ca au o situatie clara, ar putea sa decida redeschiderea unitatilor medicale pe care s-au pripit sa le inchida.
Pana sa se decida ministerul sa faca lucrul asta, spitalele se deschid partial din initiative locale. Cateva au facut-o in tara, la Brasov se pregatesc sa o faca chiar in dimineata asta angajatii spitalului de la Codlea. Consilierii isi vor dona indemnizatiile – infim, dar macar e ceva – cativa angajati accepta sa lucreze gratis, unii sponsori se arata dispusi sa finanteze un simulacru de activitate. Asta pana cand ministerul va accepta, probabil, ca a gresit si va relua finantarea prin CNAS. Oricum, nimeni nu crede in reforma si in strategiile elaborate la centru, unde birocratilor din Sanatate le-au dat cu virgula calculele eficientei spitalelor.
Pacientii invata, insa, in Romanika, sa se descurce de unii singuri, fara asistenta personalului medical care arata uneori exact ca in calculele ministerului care doreste sa ii taie de la plata. Femei care nasc in toaleta spitalului, dupa ce medicii care le-au consultat au vazut o tumora uriasa in locul fatului. Gravide care avorteaza singure pentru ca medicul care le-a provocat expulzarea fatului si-a amintit in ultimul moment ca este musulman si nu poate face intreruperi de sarcina. De parca credinta in Alah incepe acolo unde se sfarseste cea in Dumnezeu, intre contractia a treia si a patra. Alti pacienti obisnuiesc sa moara in ambulante, facand turul spitalelor pentru ca diversi esculapi locali le-au pus diagnostice gresite sau au decis ca nu sunt cazuri de internare. Si lista este la fel de mare ca inventarul unor consumabile pe o luna intr-un spital de 300 de locuri. Unul neinchis incat.
Hotarat lucru, raspandirea medicilor in spatiul medical al Romanicii este deficitara. Printr-o distributie judicioasa, ministerul ar putea grupa toti incompetentii cu halate intr-un singur mare spital, pe care ar putea apoi sa-l inchida in ovatiile multimii de pacienti crutati de la complicatii, daca nu chiar de la moarte. Ar fi un inceput de reforma pe care oricine ar aproba-o.
Ma tem insa ca ministerul, in intelepciunea lui, va medita profund si va gasi alt panaceu. Dupa ce a decis ca spitalele se descurca si fara fonduri de la stat sau fara aportul medicilor emigrati, cineva tot va fi lovit de marea revelatie:
Spitalele se descurca cel mai bine fara pacienti.
Vifor Rotar
