SPORTUL, la nivel guvernamental, este supus aceluiași tratament păgubos în stilul „Baba-oarba”…
Olimpiada de la Paris este cel mai important eveniment sportiv al perioadei. Sportivii români au obținut rezultate notabile, în special la natație și canotaj…
David Popovici, medaliat cu aur și bronz, a fost primul care a adus în atenția decidenților politici de acasă condițiile precare in care se pregătesc sportivii ce reprezintă România la diverse competiții internaționale.
După acesta, au apărut și alte luări critice de poziții cu privire la felul în care guvernanții români nu sunt in stare să asigure sportivilor condiții decente de antrenament.
Dinspre cei acuzați, în disperare de cauză și fără menajamente,au fost înregistrate reacții extrem de palide, aproape neconcludente.
Oricum, pentru acest an,”cărțile” rămân prinse în cuie, ca și până acum.
Finanțarea in domeniul Sportului rămâne una mai mult simbolică…
Agenția Națională pentru Sport, aflată în subordinea Guvernului, are alocat un buget anual total de 600 de milioane de lei din care abia 10 milioane sunt destinate investițiilor.
Nu demult, prin Compania Națională de Investiții, fuseseră alocați vreo 150 milioane de euro pentru construirea a 40 de bazine de înot în toată țara. Despre acest proiect nu se mai știe nimic… Banii, însă,s-au topit ca ceața în fața soarelui, fără ca opinia publică să afle și pe ce s-au dus aceștia….
Brambureala pornește, desigur, și de la organizare.
„Tineretul”, ca domeniu de interes public, a fost arondat, din calcule politice de doi lei, unui minister, alaturi de „Familie și Egalitatea de Șanse”, în timp ce „Sportul” a devenit doar o agenție in subordinea Guvernului, printre multe altele,ca un fel de cenușăreasă a administrației centrale.
Nu e nevoie să fii expert in domeniu ca să vezi că și aici se lucrează alandala, fără nicio viziune pe termen mediu și lung.Infrastructura sportivă e lăsată de izbeliște,câteva sute de cluburi și baze sportive din țară au ajuns în paragină sau se află pe „buza prăpastiei”…
Peste toate, nimeni, de la centru sau de pe plan local, nu e răspunzător de ceea ce se petrece, iar sportivii noștri se descurcă „la limită” cu ce au de facut…
Despre tandemul necesar sport de masa-sport de performanță,doar se vorbește și nu se face mai nimic!
Din nefericire, cu mici excepții, și Sportul, la nivel guvernamental, este supus aceluiași tratament păgubos in stilul „Baba-oarba”…
Ne vom reveni, oare, vreodată?
Remember: la Olimpiada găzduită de SUA, în 1984, România a obținut 53 de medalii, fiind pe locul al II-lea, ca performanțe, între țările participante!
Toma Pirau
finanțarea nu este simbolică!se fură mult prin redirecționarea/redistribuirea sumelor primite către alte destinații, așa,pur și simplu.