„Statul actual al Israelului nu este Israelul lui Dumnezeu”

Statul actual al Israelului vs. Israelul Bibliei: Înțelegerea diferenței: „Statul actual al Israelului nu este Israelul lui Dumnezeu”
Statul modern Israel, înființat în 1948 în țara Palestinei, este adesea echivalat în mod eronat cu Israelul Bibliei, căruia Dumnezeu i-a făcut promisiuni semnificative. Mulți creștini, din cauza interpretării greșite a profeției biblice și a neînțelegerii faptelor istorice, continuă să privească actualul Stat Israel ca o continuare a Israelului biblic, crezând că este împlinirea promisiunilor divine.
Totuși, această perspectivă se bazează pe o exegeză greșită și o neînțelegere a motivațiilor politice din spatele înființării statului israelian modern. Este crucial să facem diferența între Israelul biblic, un popor al legământului lui Dumnezeu și statul modern, care a fost creat prin manevre politice și poartă o agendă sionistă care este în mare măsură seculară.

Crearea Israelului modern: un proiect politic
Statul modern Israel a fost înființat prin Declarația Balfour din 1917, un document care a semnalat sprijinul britanic pentru stabilirea unei patrii evreiești în Palestina. Acesta nu a fost un act de împlinire divină, ci o înțelegere politică încheiată între guvernul britanic și figuri influente precum baronul Rothschild.
Declarația Balfour (în foto) a făcut parte dintr-o strategie mai largă în timpul Primului Război Mondial, când Marea Britanie a căutat sprijin din partea mișcării sioniste – o mișcare politică care urmărea să stabilească o patrie națională pentru evrei.
Sionismul, însă, nu a fost o mișcare religioasă. A fost condusă în primul rând de motive politice și naționaliste.

Sionismul a căutat să adune evrei din întreaga lume pentru a forma un stat în Palestina, dar nu a fost o mișcare bazată pe mandatele religioase sau morale ale Bibliei.
De fapt, mulți sioniști de frunte erau laici sau chiar atei. Ei au imaginat un stat evreiesc nu ca o împlinire a legământului lui Dumnezeu cu israeliții, ci ca o soluție la provocările diasporei evreiești, în special după secole de persecuție și, cel mai devastator, Holocaust.

Sionismul vs. Iudaism: O diferență fundamentală
Un punct critic adesea trecut cu vederea este distincția dintre sionism și iudaism.
Iudaismul este o religie cu rădăcini străvechi, bazată pe Tora și închinarea la Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov.
Sionismul, pe de altă parte, este o ideologie politică modernă care urmărește să stabilească și să mențină un stat evreiesc, indiferent de credințele religioase.
Mulți evrei, atât în ​​interiorul cât și în afara Israelului, se opun sionismului și statului Israel, în special din cauza nedreptăților comise împotriva palestinienilor.
Grupuri precum Neturei Karta, o mișcare evreiască ortodoxă, au susținut de mult timp că crearea unui stat evreiesc înainte de venirea lui Mesia este o încălcare a legii evreiești. În plus, mulți evrei din întreaga lume și-au exprimat solidaritatea cu palestinienii, recunoscând suferința continuă cauzată acestora de la înființarea statului israelian în 1948. Prin urmare, echivalarea sionismului cu iudaismul este nu numai inexactă, ci și injustă pentru mulți evrei care se opun statul Israel atât pe motive religioase, cât și morale.

Israelul Bibliei: un popor al legământului, nu un stat politic
În Biblie, termenul „Israel” se referă la descendenții lui Avraam, Isaac și Iacov, pe care Dumnezeu i-a ales ca popor al legământului Său. Această alegere nu sa bazat pe valoarea lor inerentă, ci pe harul lui Dumnezeu și pe dorința Lui de a le folosi pentru a dezvălui natura și voința Sa lumii.
Israelul biblic a fost chemat să susțină legile lui Dumnezeu, să promoveze dreptatea și să întruchipeze sfințenia ca „lumină pentru națiuni” (Isaia 42:6).
În centrul acestui legământ a fost o relație bazată pe ascultarea de poruncile lui Dumnezeu, dreptate și milă.

Amenințarea crescândă a sionismului și a sionismului creștin
Făgăduințele făcute lui Israel în Biblie au fost întotdeauna condiționate de credincioșia lor față de Dumnezeu. De-a lungul Vechiului Testament, Israel s-a confruntat cu judecata și exilul ori de câte ori s-a abătut de la poruncile lui Dumnezeu și s-a angajat în nedreptate, idolatrie și imoralitate.
De exemplu, profetul Amos a condamnat eșecul lui Israel de a susține dreptatea, avertizând asupra judecății viitoare a lui Dumnezeu: „Să curgă dreptatea ca un râu, neprihănirea ca un pârâu care nu se stinge!” (Amos 5:24).
Având în vedere acest context biblic, este clar că statul modern Israel, care funcționează ca un stat-națiune secular, fără un angajament global față de principiile biblice, nu poate fi echivalat cu Israelul Bibliei.
Faptul că o parte semnificativă a cetățenilor israelieni – aproximativ 60% – se identifică ca atei sau laici subminează și mai mult afirmația că statul modern reprezintă împlinirea legământului lui Dumnezeu cu poporul Său.

Interpretarea greșită a profeției biblice
Mulți creștini care susțin statul modern Israel fac acest lucru cu convingerea că restabilirea unei patrii evreiești în Palestina este o împlinire a profeției biblice. Ei indică pasaje precum Geneza 12:3, în care Dumnezeu îi spune lui Avraam: „Voi binecuvânta pe cei care te vor binecuvânta și pe oricine te va blestema, îl voi blestema”, ca dovadă că creștinii trebuie să susțină necondiționat statul Israel.
Cu toate acestea, această interpretare trece cu vederea aspecte cheie ale hermeneuticii biblice. În primul rând, promisiunile făcute lui Avraam și descendenților săi nu au fost niciodată numai despre pământul fizic, ci despre rolul lor în mântuirea spirituală a umanității, culminând cu venirea lui Isus Hristos. Galateni 3:16 clarifică faptul că aceste promisiuni își găsesc împlinirea supremă în Hristos: „Făgăduințele au fost spuse lui Avraam și seminței lui. Scriptura nu spune „și semințelor”, adică multor oameni, ci „și seminței tale”, adică o singură persoană, care este Hristos.”
În al doilea rând, pământul fizic al lui Israel a fost întotdeauna legat de relația de legământ cu Dumnezeu, care includea responsabilități morale și etice. Israelul Bibliei trebuia să susțină dreptatea, să aibă grijă de cei săraci și să trăiască în ascultare de poruncile lui Dumnezeu.
Statul modern Israel, dimpotrivă, a fost implicat într-un conflict în curs cu palestinienii, mulți dintre ei strămutați, asupriți și supuși a ceea ce mulți numesc nedreptate și violență sistemică. Conflictul în curs din Gaza, unde armata israeliană a fost acuzată de crime de război și uciderea unor civili nevinovați, contrastează puternic cu mandatul biblic pentru dreptate și milă.

Eșecul moral al sionismului creștin
Creștinii care susțin necritic acțiunile statului modern Israel, citând adesea profețiile biblice, și-au pierdut busola morală. Închizând ochii la suferința palestinienilor, inclusiv a creștinilor care trăiesc în Gaza și Cisiordania, acești creștini trădează însuși mesajul Evangheliei. Isus Hristos a învățat iubirea, dreptatea și îndurarea — valori care nu pot fi împăcate cu opresiunea violentă a vreunui popor.
Familiile palestiniene trec prin cartierele distruse din orașul Gaza la 24 noiembrie 2023, când armistițiul temporar dintre Hamas și armata israeliană intră în vigoare (MEE/Mohammed al-Hajjar).
În plus, creștinii care susțin statul politic Israel pe baza citirii Bibliei au creat, de fapt, o imagine distorsionată a lui Dumnezeu – una care se aliniază mai mult cu naționalismul și puterea politică decât cu Dumnezeul revelat în Isus Hristos. Acesta este un pas greșit periculos, deoarece îl înlocuiește pe Dumnezeul dreptății și al compasiunii cu un zeu ciudat, unul care binecuvântează nedreptatea și opresiunea.

Concluzie: Actualul stat Israel nu este Israelul lui Dumnezeu
Este o eroare profundă să echivalezi statul modern Israel cu Israelul Bibliei. Actualul stat israelian este o entitate politică creată prin scopuri seculare, sioniste, nu prin împlinirea promisiunilor legământului lui Dumnezeu.
Funcționează fără a ține cont de principiile biblice ale dreptății, milei și neprihănirii pe care Dumnezeu a poruncit poporului Său să le urmeze.
Creștinii trebuie să recunoască că adevăratul Israel al lui Dumnezeu nu este definit de naționalitate sau de pământ, ci de credincioșia față de voința lui Dumnezeu, așa cum este revelată în Isus Hristos.
A continua să sprijini necondiționat statul Israel, în fața eșecurilor sale morale și a suferinței continue a poporului palestinian, înseamnă a abandona învățăturile lui Hristos și a interpreta greșit promisiunile Scripturii. Să căutăm, așadar, pacea, dreptatea și adevărul, amintindu-ne că împărăția lui Dumnezeu transcende politicile și granițele pământești.

Autor: Ruel F. Pepa
Sursa: globalresearch.ca

Share on Facebook

Tweet

Follow us