Stiintele inexacte ale mortii
Pana se lase ucis de studentul asiatic dement, profesorul Liviu Librescu din Blackburg, Virginia – Statele Unite, era doar doctor in stiintele ingineriei si mecanice. Moartea care l-a secerat, alaturi de 32 de profesori si studenti ce piereau in urma cu trei zile in campusul Universitatii americane Virginia Tech, l-a consacrat drept maestru desavasit in etica si stiinte umane.
Trupul fragil al cadrului universitar cu cele mai multe titluri si carti publicate dintre colegii sai de catedra a stat pavaza in calea mortii pentru studentii carora tocmai le preda, intr-un gest cu atat mai sublim cu cat s-a dovedit aproape inutil in logica lipsita de reguli a masacrului. In ultimele clipe de viata, chircit sub ploaia de gloante, Domnul Profesor Liviu Librescu isi lua doctoratul si in Moarte.
O disciplina grea, cu un singur examen. Mai degraba o proba practica – blocarea usii, pentru a permite tinerilor din aula – viitori discipoli sau doar simpli absolventi – sa sara pe geam ca sa-si salveze vietile si sa impiedice astfel ca accesul de furie al junelui ucigas chinez sa devina cel mai sangeros incident din istoria studioasa a Statelor Unite.
De pe pervazul ferestrei, tinerii care au gasit ragazul de a intoarce capul si a de a arunca o ultima privire in sala de curs – n-au fost multi, ce-i drept – au putut surprinde ultima ipostaza a Maestrului, in inclestarea cu Neantul. A invins ultimul, dar lectia fusese deja predata, in fulguratia secundelor de care are nevoie o arma automata, manuita de descreieratii frustrati ai Americii, pentru a scuipa tacerea vesnica.
In buna traditie americana, profesorul evreu de origine romana va fi citat intr-o declaratie speciala a presedintelui SUA, George W. Bush jr. Probabil ca sicriul in care va fi inmormantat va fi invelit in drapelul american, asa cum decurg funeraliile eroilor. Establishmentul universitar romanesc va asculta de peste Ocean speechul prezidential, din care va extrage partea de orgoliu de a fi fost candva colegi cu Librescu, cel plecat din Romania aureolat de gloria renumelui de „parintele petrochimiei romanesti”, pentru a preda in Israel si apoi in State. Beurenii inca neprinsi cu plagiatul in tezele de doctorat nici nu vor clipi cand profesorului Librescu ii vor fi incluse in necrolog titlurile academice pe care le-a dobandit de-a lungul carierei. Dupa cum nu vor avea nici o jena din a sta in continuare pe acelasi piedestal universitar cu docentul in stiinta de a muri eroic pentru studentii sai.
Nici n-ar avea de ce; si ei si-au salvat studentii de la umilinta de a fi auditoriul unor cadre universitare fara patalamale, confectionandu-si cu migala, prin furt intelectual, actele care le dau autoritate in ochii studentilor si ai casierei universitatii.
Incerc sa evit livrescul, dar tentatia de a face o remarca asupra numelui de familie al celui decedat la catedra asa cum eroii mor la datorie este mare. Numele Librescu pare la fel de destinat lumii cartii si a invataturii asa cum alte cognomene de la noi – Liiceanu, Cartarescu, sau de aiurea – Littre, parintele dictionarelor in Franta, se vadesc a fi legate onomastic de lumea bibliotecilor si a stiintei de carte.
Academicianul Solomon Marcus, matematician stralucit, dar si rafinat om de litere, obisnuieste sa semneze din cand in cand articole de rara subtilitate semantica in cele mai prizate reviste literare de la noi. Citindu-l, descoperi fascinat ca spiritul matematicii, stiinta cifrelor reci si a logicii inghetate, pleaca din aceeasi tulpina cu duhul poeziei. Nici macar Dan Barbilian, cand se lasa sedus de muza inspiratiei in ipostaza de Ion Barbu, n-a reusit – cred eu – sa convinga atat de categoric ca matematicile au rima.
Solomon Marcus, in schimb, poate fi extrem de seducator cand infuzeaza matematica de materie poetica ori cand algebrizeaza poezia. Descoperite suficient de devreme, cartile somitatii Marcus ar mari, cu siguranta, numarul celor atrasi de stiinte exacte, a caror granita o muta cu naturalete dincolo si dincoace de taramurile poeziei.
Nici chiar seductia logaritmica a lui Solomon Marcus n-a dus aceasta frontiera acolo unde a impins-o Librescu, profesorul de stiintele exacte ale umanismului.
Vifor Rotar
