Strategia fiscal – bugetara pentru perioada 2013-2015
Ministerul Finantelor a publicat pe site Strategia fiscal – bugetara pentru perioada 2013-15. Vezi documentul atasat. Strategia trebuie privita cu prudenta dat fiind faptul ca de la planificarea unor tinte si pana la realizarea lor, drumul s-a dovedit a fi nu intotdeauna cel mai usor.
In linii mari, documentul poate fi caracterizat drept foarte ambitios- cresterea substantiala a gradului de absorbtie a banilor europeni, reducerea evaziunii fiscale, 55.000 de locuri noi de munca, insa ramane de vazut daca va fi pus in practica. Consiliul Fiscal analizeaza la aceasta ora Strategia, urmand sa isi exprime in scurt timp opinia.
Principalele prevederi din Strategie:
-
In cursul lunii noiembrie 2012 a fost procesata lista persoanelor care depasesc riscul minim acceptat de administratia fiscala si au fost declansate verificarile fiscale prealabile documentare pentru 30 de persoane din grupul persoanelor fizice cu averi/venituri mari;
-
Reorganizarea aparatului propriu al ANAF si a unitatilor subordonate acesteia (Autoritatea Nationala a Vamii, Garda Financiara si directiile generale ale finantelor publice judetene); regionalizarea structurilor teritoriale prin crearea a 8 directii ale finantelor publice regionale si reducerea numarului administratiilor fiscale de la 221 la 47;
-
Cheltuielile cu salariile: Anvelopa salariala se va incadra intre 7,4-7,2 % din PIB si va avea un trend descrescator fiind corelata mai bine cu evolutia productivitatii muncii. Pentru anul 2013 s-a avut in vedere mentinerea drepturilor salariale la nivelul lunii decembrie 2012, drepturi care includ si majorarea de 7,4% asigurandu-se astfel recuperarea integrala a reducerii salariale de 25%. Blocarea posturilor vacante si ocuparea a numai 15% din cele care se vacanteaza. Neacordarea de tichete de masa si tichete cadou la personalul din sectorul bugetar (aceste drepturi nu s-au acordat nici in perioada anterioara)
-
Cheltuielile cu investitiile: Acestea vor reprezenta 36,9 miliarde lei in anul 2013 , in crestere cu 2 miliarde lei fata de anul 2012 si o pondere in PIB in anul 2015 de 7,01%.
-
Cheltuielile cu bunurile si serviciile: Reducere substantiala a unor categorii de cheltuieli materiale si de servicii ineficiente si oneroase pentru contribuabili, ca efect al intaririi cadrului legislativ privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare, Astfel, cheltuielile cu bunurile si serviciile ajung in anul 2015 la 5,6 % din PIB, fata de 5,9% din PIB in anul 2013, pe intreg orizontul de prognoza avand un trend descrescator. (Interzicerea achizitionarii de servicii juridice de consultanta, asistenta si/sau reprezentare de catre autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale. Diminuarea cu 30% a cheltuielilor de protocol si a cheltuielilor cu deplasarile in strainatate efectuate de catre autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale. Interzicerea achizitionarii din fonduri publice de tiparituri si alte bunuri pentru actiunile de reprezentare si protocol, precum si pentru zile festive, inclusiv zile aniversare. Interzicerea achizitionarii de autoturisme, mobilier si aparatura birotica de catre institutiile si autoritatile publice).
Masuri pentru stimularea cresterii:
-
Cresterea veniturilor disponibile ale populatiei prin: indexarea pensiilor cu 4%; intrarea in plata a cresterii de 7,4% bugetari; cresterea salariului minim la 750 lei de la 1 februarie 2013 si la 800 lei de la 1 iunie 2013.
-
Cresterea eficientei investitiilor prin reorientarea finantarii acestora cu preponderenta catre fonduri primite de la UE;
-
Crearea de locuri de munca: crestere neta de 55 mii de locuri de munca prevazute prin proiectul de buget pe anul 2013.
-
Plata arieratelor: elibereaza resurse in sectorul privat si reda increderea in mecanismele pietei, contribuie la cresterea lichiditatilor in economie.
-
Continuarea acordarii de ajutoare de stat in vederea realizarii de investitii in economie
Noul pachet de masuri fiscale pe care se sprijina aceasta constructie bugetara aduce un plus de 2,9 miliarde lei, din care 1,8 miliarde lei au fost alocate pentru cresterea cheltuielilor de investitii si 1,1 miliarde lei au fost folosite pentru reducerea deficitului bugetar estimat pentru anul 2013, se mai arata in document.
Autoritatile estimeaza ca in anul 2013 Romania sa aiba un deficit structural de 1,4% din PIB fata de 3,2% din PIB in anul 2011 si 1,8 % din PIB in anul 2012.
Pentru 2014 se estimeaza sa se indeplineasca obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv un deficit structural de 1 % din PIB. Limitarea deficitului structural promovata prin Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare semnat si de Romania la 2 martie 2012 va conduce la o disciplina fiscala pronuntata, cheltuirea responsabila a banilor publici, ceea ce pentru o tara ca Romania, data fiind experienta istorica negativa, poate fi un avantaj semnificativ. Mutarea accentului in cadrul politicii fiscale, dupa anul 2012, pe tintirea echilibrului structural va permite acesteia sa joace un rol de stabilizator pe intregul ciclu economic, aspect posibil prin instalarea cadrului institutional impus de Noul Tratat Fiscal – instrument important pentru intarirea disciplinei fiscale si a elaborarii politicilor.
