SUA sunt cel mai mare stat terorist, iar Europa servitorul lor
Euronews: Cât priveşte războiul nuclear, vedem că s-a ajuns la un acord preliminar cu Iranul. Poate să ofere aceasta o cât de mică speranţă că lumea ar putea fi mai sigură?
Noam Chomsky: Sunt în favoarea negocierilor cu Iranul, însă ele sunt total eronate. Există două state care se comportă agresiv în Orientul Mijlociu, comiţând în mod constant agresiuni, violenţe, acte teroriste, acţiuni ilegale. Ambele sunt state cu un uriaş arsenal nuclear.
Euronews: Care sunt aceste două state?
Noam Chomsky: Statele Unite şi Israel. Cele două mari state nucleare ale lumii. Este motivul pentru care în sondajele internaţionale realizate de agenţii americane, Statele Unite sunt privite de departe drept cea mai mare ameninţare la adresa păcii mondiale. Nicio ţară nu se apropie de Statele Unite din acest punct de vedere. Este interesant că presa americană nu publică aceste sondaje.
Euronews: Nu-l prea apreciaţi pe preşedintele Obama. Însă faptul că încearcă să reducă ameninţarea războiului nuclear nu vă face să-l priviţi într-o lumină mai bună?
Noam Chomsky: Ei bine, de fapt nu încearcă să reducă riscul acesta. El doar a iniţiat
un program de o mie de miliarde de dolari pentru modernizarea sistemului nuclear al SUA, ceea ce înseamnă extinderea sistemului armelor nucleare. Este unul dintre motivele pentru care Ceasul Apocalipsei, creat de Bulletin of Atomic Scientists, a fost dat de curând cu două minute mai aproape de miezul nopţii. Miezul nopţii este sfârşitul. Suntem mai aproape de sfârşit decât oricând în ultimii 30 de ani, din perioada lui Reagan, când teama de un război era mare.
Euronews: Aţi menţionat SUA şi Israelul în contextul Iranului. Premierul Benjamin Netanyahu spune că nu-şi doreşte ca acordul cu Iranul să dea rezultate.
Noam Chomsky: Interesant. Ar trebui să-l întrebăm de ce. Nu ştim de ce. Iranul are cheltuieli militare foarte reduse, chiar şi după standardele regiunii, lăsând la o parte SUA. Doctrina strategică a Iranului este una defensivă, este concepută pentru a descuraja un atac suficient de mult timp cât să înceapă să lucreze diplomaţia, iar SUA şi Israel, cele două state agresive, nu vor să accepte această descurajare. Niciun analist care judecă sănătos nu se gândeşte că Iranul ar folosi vreodată arma nucleară. Chiar dacă ar fi pregătiţi să o facă, Iranul ar fi şters de pe faţa pământului şi nu sunt indicii care să arate că cei aflaţi la putere, orice am crede despre ei, ar vrea să vadă cum tot ce au este distrus.
Euronews: Credeţi că SUA vor semna un acord care ar fi periculos pentru Israel?
Noam Chomsky: SUA desfăşoară constant acţiuni care sunt periculoase pentru Israel. Spre exemplu, susţin politica Israelului. În ultimii 40 de ani, cea mai mare ameninţarea la adresa Israelului a fost politica sa. Dacă vă uitaţi în urmă cu 40 de ani, să zicem că în 1970, Israelul era una dintre cele mai respectate şi admirate ţări din lume. Acum este una dintre cele mai urâte şi mai temute ţări din lume. La începutul anilor 1970 Israelul a luat o decizie. A avut de ales şi a decis să aleagă expansiunea în locul securităţii, iar aceasta implică o serie de consecinţe periculoase. Consecinţe care sunt evidente acum – am scris despre acest subiect şi au scris şi alţii – dacă preferi expansiunea în locul securităţii, aceasta va duce la o degenerare internă, la furie, opoziţie, izolare şi posibil chiar la distrugerea finală. Sprijinind aceste politici, SUA contribuie la ameninţările cu care se confruntă Israelul.
Euronews: În ce măsură SUA şi aliaţii lor sunt responsabili pentru atacurile teroriste pe care le vedem acum în lume?
Noam Chomsky: Amintiţi-vă că de departe cea mai gravă campanie antiteroristă din lume a fost orchestrată de Washington. Este campania mondială a asasinatelor. Nu a mai existat vreodată o campanie teroristă atât de amplă.
Euronews: Ce vreţi să spuneţi prin campania mondială a asasinatelor?
Noam Chomsky: Campania dronelor – asta este campania dronelor. În multe ţări ale lumii, Statele Unite execută sistematic, public şi deschis – nu e niciun secret, cu toţii ştim – campanii regulate de asasinare a celor pe care guvernul SUA îi suspectează că intenţionează să atace America cândva. Într-adevăr, aşa cum aţi spus, aceasta este o campanie care generează teroare. Când bombardezi un sat din Yemen şi omori pe cineva – poate pe persoana pe care o urmăreai sau poate nu – iar pe lângă aceasta şi alte două-trei persoane care se petrece sa fie pe aproape, cum credeţi că vor reacţiona? Se vor răzbuna.
Euronews: Descrieţi SUA drept cel mai mare stat terorist. Unde se plasează Europa în acest tablou?
Noam Chomsky: E o întrebare interesantă. Există un studiu recent, cred că a fost realizat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă… cea mai gravă formă de tortură este extrădarea extraordinară. Asta înseamnă că iei pe cineva pe care îl suspectezi de ceva şi îl trimiţi la dictatorul tău preferat, poate Assad, poate Gaddafi sau Mubarak, iar acolo el este torturat, sperând că poate scoţi ceva de la el. Studiul arată că ţările care au participat la acest program sunt din Orientul Mijlociu, evident, pentru că de acolo erau luate persoanele, şi din Europa. Majoritatea ţărilor din Europa au participat: Anglia, Suedia… De fapt, există o singură regiune din lume care nu a participat, America Latină. Este dramatic. Înainte de toate, America Latină a ieşit acum destul de mult de sub controlul SUA. Când era controlată de SUA, nu cu mult timp în urmă, era centrul de tortură al lumii. Acum nu a participat la cea mai gravă formă de tortură. Europa a participat. Dacă stăpânul urlă, slujitorii se fac mici.
Euronews: Unde îl plasaţi pe Vladimir Putin? Este prezentat ca una dintre marile ameninţări la adresa securităţii. Aşa este?
Noam Chomsky: Ca majoritatea liderilor, el este o ameninţare pentru poporul său. Întreprinde acţiuni ilegale, evident. Însă să-l prezentam drept un monstru scelerat care suferă de o afecţiune precum Alzeheimer şi că este o creatură rea, acesta este un fanatism orwellian. Orice aţi crede despre politicile lui, ele sunt de înţeles. Ideea că Ucraina ar putea să se alăture alianţei militare a Vestului ar fi inacceptabilă pentru aproape orice lider rus. Să ne întoarcem în anii 1990, când s-a prăbuşit URSS. Se punea întrebarea ce se va petrece cu NATO. Gorbaciov a fost de acord să permită unificarea Germaniei. A fost o concesie remarcabilă, un quid pro quo (un favor în schimbul unui favor): „NATO nu se va extinde nici măcar cu un centimetru spre Est”. Astea au fost cuvintele folosite.
Euronews: Deci Rusia a fost provocată?
Noam Chomsky: Ce s-a petrecut? NATO a intrat imediat în Germania de Est şi apoi Clinton a extins NATO până la graniţele Rusiei. Acum noul guvern din Ucraina, guvernul creat după căderea celui precedent, şi parlamentul au decis să se îndrepte către aderarea la NATO.
Euronews: Dar înţelegeți de ce vor să adere la NATO, de ce preşedintele Poroşenko vede NATO ca pe un protector al ţării?
Noam Chomsky: Nu, nu, nu. Nu este o protecţie. Crimeea a fost anexată după căderea guvernului. Asta nu protejează Ucraina, ci o ameninţă cu un război. Ideea este că apare o ameninţare strategică la adresa Rusiei, la care orice lider al Rusiei va trebui să reacţioneze. Este limpede.
Euronews: Credeţi că Europa se poate alinia intereselor Rusiei?
Noam Chomsky: Uitaţi-vă la ce se petrece. Ungaria este într-o situaţie cu totul diferită decât Grecia. Syriza a venit la putere în virtutea unui val popular care spunea că Grecia nu trebuie să se mai supună politicilor băncilor Bruxelles-ului şi Germaniei care distrug ţara. Efectul acestor politici a fost sporirea datoriei Greciei, probabil că jumătate dintre tineri sunt şomeri şi poate că 40% din populaţie trăieşte sub limita sărăciei, Grecia fiind distrusă.
Euronews: Deci datoria ar trebui anulată?
Noam Chomsky: Da, exact ca în cazul Germaniei. În 1953, când Europa a anulat cea mai mare parte din datoria Germaniei, pentru ca ţara să fie capabilă de reconstrucţia de după război.
Euronews: Dar ce facem cu celelalte ţări europene?
Noam Chomsky: La fel.
Euronews: Deci şi datoriile Spaniei ar trebui şterse, şi ale Portugaliei?
Noam Chomsky: Cine a provocat datoria? Şi cui sunt datoraţi banii? O parte din datorie a fost provocată de dictatori. Grecia a fost o dictatură fascistă, sprijinită de SUA, care a acumulat o mare parte din datorie. Datoria a fost mai grea decât dictatura, iar aceasta se numeşte în dreptul internaţional „datorie odioasă”, care nu trebuie plătită, concept care a fost introdus de SUA când au avut interesul să o facă. Mare parte din restul datoriei reprezintă de fapt datorii ale băncilor, bănci din Germania, Franţa, care au decis să acorde împrumuturi foarte riscante fără o dobândă mare şi care acum se văd în situaţia de a nu-şi mai putea recupera banii.
Euronews: Cum se va transforma Europa în faţa provocărilor existenţiale cu care se confruntă?
Noam Chomsky: Europa are probleme grave. Unele probleme sunt rezultatul politicilor economice ale birocraţilor de la Bruxelles, ale Comisiei Europene şi aşa mai departe, politici aplicate sub presiunea NATO şi a marilor bănci, în special germane. Aceste politici au un anumit sens din perspectiva celor care le-au aplicat. Pe de o parte, ei vor să li se ramburseze împrumuturile, iar pe de altă parte, aceste politici erodează statul bunăstării, care nu le-a plăcut niciodată. Statul bunăstării este una dintre cele mai mari contribuţii ale Europei la ceea ce înseamnă societatea modernă, numai că celor bogaţi şi puternici nu le-a plăcut niciodată statul bunăstării, iar faptul că acesta este erodat acum este ceva bun din punctul lor de vedere.
Mai este o problemă în Europa – este extrem de rasistă. Mereu am simţit că Europa este mai rasistă decât Statele Unite. Este mai vizibil aici, pentru că în Europa populaţia a fost mai omogenă în trecut. Deci, dacă toţi sunt blonzi şi cu ochi albaştri, atunci nimeni nu pare rasist, însă când populaţia a început să se modifice, a apărut şi rasismul. Şi foarte repede. Este o problemă culturală gravă în Europa.
Euronews: Ce anume vă dă speranţă?
Noam Chomsky: Cele câteva aspecte despre care am vorbit, independenţa Americii Latine, spre exemplu. Asta are o semnificaţie istorică. O vedem chiar la Summitul Americilor din Panama. La ultimele summituri din Emisfera Vestică, SUA au fost izolate. Este o schimbare radicală faţă de situaţia de acum 10-20 de ani, când SUA conduceau practic aceste summituri. De fapt, motivul pentru care Obama a făcut gesturile faţă de Cuba este încercarea de a scoate America din izolare. Acum SUA este izolată, nu Cuba. Şi probabil va eşua. Vom vedea. Semnalele optimiste din Europa sunt Syriza şi Podemos. În sfârşit apare o mişcare populară împotriva politicilor economice şi sociale împovărătoare care vin din partea birocraţiei şi a băncilor, iar aceasta dă speranţe. Aşa ar trebui.
Tare lung…