SUNT CERȘETORII IMAGINEA COTIDIANĂ A ROMÂNIEI?
Când auzi de „cerșetorie”, gândul te duce la niscaiva neputincioși care-și câștigă viețuirea , apelând la mila publicului, Dar văzând uneori că n-ai… loc de cerșetori pe stradă, îți pui întrebarea dacă nu cumva cerșetoria a devenit pentru unii un mod de viață. La intrarea în magazinele alimentare, în intersecțiile semaforizate, la porțile instituțiilor fiscale, în fața agențiilor loto, în piețe, în fața bisericii etc., iată locuri „strategice”, unde ești luat cu asalt.
Dacă dai ceva ești blagoslovit cu „să-ți trăiască familia!”, dacă nu, mai bine să nu auzi ce blesteme ii ies printre dinti…Spuneam că unii și-au făcut un mod de viață din a cerși. O femeie care „bate” in Brasov zona STAR de doua-trei decenii afirmă cu… sentimentul datoriei împlinite cum a reușit să-și țină fata la facultate.
Un bărbat mai …chipeș, cu ceva infirmitate, ziua este „la datorie”, seara la un restaurant… Trăiește aproape boierește din cerșit. Și exemplele pot continua.
În urmă cu ceva timp, la intrarea în magazinul alimentar din gara Predeal era de „gardă” un bărbat și o femeie care arătau zdraveni, în toată firea. Dar cerșeau! Experimental … le-am dat câțiva creițari.
Am deschis o discuție cu vânzătoarea despre cei doi. Mi-a zâmbit și mi-a cerut să privesc prin vitrină spre clădirile din spre nord mai sus de hotelul Carpați. „Vedeți asa aia…? E a lor. Au camere pe care le închiriază, au vaci și vând laptele aici sau pe peronul Gării. Vedeți că lângă ei sunt niște vase în sacoșe. În ele aduc laptele. După ce-l vând se așează aci la cerșit”. Să te minunezi și nu alta!
Acum pun și eu întrebarea: „Vedeți des personajul de care vorbeam mai sus?” Probabil da, pentru că personajul sălășluiește la intrarea în pasajul de la hidromecanica/AFI de vreo 2-3 ani. Cu o poză în mână pe care este scris „Mânăstirea…”, cică strânge fonduri pentru acel lăcaș de cult. Dar mai face ceva: preia acatiste, sa le duca personal și are prețuri conform mersului pieții la energie…
Că este trimis de vreo mânăstire, că o fi sau nu slujbaș bisericesc, că depune „colecta de fonduri”, că taie… chitanță, la acatiste ori nu la vre-o biserică etc., este cert că nimeni nu-l întreabă. El își vede liniștit de… meserie, nu-i muritor de foame, se cazează cand e frig la hotelul Traian, se întreține din cheta zilnică si nu merge la biserică nici măcar la marile sărbători…
Oare la amărâții care, invocând forța divină, speră la ceva prin plata unor acatiste iluzorii, se gândește cineva?
Un prelat ortodox îmi spunea că strângerea de fonduri pentru construirea ori susținerea unor lăcașuri de cult se face riguros, numai cu autorizația mitropolitului, se eliberează chitanțe și totul este sub control.
Cu omul de care vorbeam mai sus, este altceva. „Nu-i treaba mea, nu-i treaba noastră” îmi răspunde ca unui civil… un polițist local aflat în patrulare. Poate, nu direct, dar un minim de simț profesional te-ajută să-ți dai seama că omul nu-i doar cerșetor, este escroc, este infractor și, dacă nu aveți competență, de ce nu sesizați poliția adevărată?
Indiferent a cui e treaba, în mod cert acest individ înșeală multă lume naivă! Si n-o face decat pentru cateva sute pe zi!
General(r) ION STAICU
