SUNT NECESARE ALARMELE AUTO?
În marile oraÅŸe, deci si in Brasov alarmele auto, mai ales cele care se declanÅŸează uneori din senin, au devenit teroarea de noapte a locatarilor. Când somnul e mai odihnitor, liniÅŸtea unui întreg cartier este sfâÅŸiată de câte un vaiet prelung ori sacadat, Å£âÅŸnit din sirenele unor alarme montate pe automobile parcate sub ferestre. Iar uneori sună până dimineaÅ£a, când se termină bateria.
Există cel puţin şapte tipuri de alarme, după protecţia pe care o oferă (a maşinii, a habitaclului, a motorului, a portbagajului).
Cele despre care vorbim sunt "de tip general", care se declanÅŸează, dacă nu din senin, chiar ÅŸi când trece un câine prin preajmă sau cade o castană pe capotă, ori mai ales când plouă. Ziua, mai treacă-meargă, dar noaptea e un calvar…
Întrebându-i pe cei care le comercializează ÅŸi le montează, de ce sistemul de reglare nu este astfel folosit încât să nu mai terorizeze nopÅ£ile, somnul locatarilor prin declanşări inutile, am primit doar răspunsuri agresive: "Dar ce, domnule, sunt interzise cumva de lege?"
Adevărat, legea nu le interzice anume, dar reglarea sensibilităţii la stimuli nu o face cumpărătorul, răspunderea tulburării liniştii publice revenind direct celor care montează asemenea ultra-alarme.
Nici la primăriile de sector nu am primit răspunsuri lămuritoare, ci doar o trimitere seacă: "Adresaţi-vă Poliţiei!"
Într-adevăr, PoliÅ£ia a tratat ÅŸi tratează cu atenÅ£ia cuvenită acest aspect, socotindu-l, atunci când se constată, o altă formă de tulburare a liniÅŸtii publice, mai ales pe timp de noapte. Atunci când apar sesizări din partea AsociaÅ£iilor de locatari, poliÅ£istul de proximitate verifică pe teren temeinicia reclamaÅ£iei ÅŸi, pur ÅŸi simplu, aplică legea.
În privinÅ£a utilităţii acestui gen de alarme s-a constatat, nu o dată, că pentru hoÅ£ii specializaÅ£i în electronică, anularea unei asemenea "protecÅ£ii", n-ar fi o problemă. O demonstrează autoturismele de lux furate în BucureÅŸti, care sunt totuÅŸi dotate cu alarme dintre cele mai sofisticate.
HoÅ£ul, dacă e… necalificat, sparge geamul dintr-o lovitură ÅŸi "saltă" o geantă sau un obiect de valoare uitate în maÅŸină ÅŸi dispare instantaneu, lăsând alarma să "orăcăie" până vine proprietarul să constate că… nu trebuie să laÅŸi în automobil obiecte de valoare ori haine scumpe, la vedere.
Foarte rar, de exemplu, este "atacat" portbagajul, deoarece hoÅ£ul nu ÅŸtie dacă în afara roÅ£ii de rezervă mai este ceva preÅ£ios acolo. Când hoÅ£ul e "calificat" ÅŸi "profesionist", maÅŸina se fură ÅŸi din garaj, cu toate alarmele montate.
Mai eficiente se dovedesc mecanismele electronice care blochează pornirea motorului sau alimentarea cu curent, ori cu carburant a acestuia. Dar mai ales sistemele mecanice de blocare a unor componente vitale ale autoturismului, deoarece hoţul nu are timp să folosească bomfaierul, sau să schimbe volanul.
Nu trebuie ignorate nici sistemele "clasice" de siguranţă, care din punct de vedere sonor, nu mai agresează pe nimeni ÅŸi care, în plus, sunt mai ieftine.
Tot în cadrul sistemelor de protecÅ£ie antifurt suplimentar sunt ÅŸi marcarea chimică a numărului de identificare, pe geamuri, parbrize ÅŸi pe oglinzile retrovizoare ale automobilului. Cum se ÅŸtie, marcajul chimic este definitiv. Se poate realiza în 8-10 locuri.
Sistemul a fost verificat în Statele Unite, unde se foloseÅŸte de peste 15 ani. Ca să revândă o maÅŸină furată, sau să o utilizeze personal, infractorul va fi nevoit să suporte cheltuielile suplimentare pentru schimbarea geamurilor, a parbrizelor ÅŸi a oglinzilor retrovizoare. Un hoÅ£ profesionist va ocoli o maÅŸină cu geamuri marcate, pentru că la revânzare i-ar scădea preÅ£ul până la jumătate din profit.
Încercând să-i înÅ£elegem ÅŸi pe proprietari, atâta timp cât hoÅ£ii de autoturisme bântuie parcările, evident că ÅŸi deÅ£inătorii de automobile au dreptul să-ÅŸi protejeze proprietatea, inclusiv prin dotarea cu alarme cărora li se face o publicitate, de cele mai multe ori, nemeritată.
