Superstitii de MACINICI
Astazi, 9 martie, in traditia populara, se serbeaza macenicii sunt, de fapt, Mosii, simbolizand spiritele stramosilor.
In calendarul ortodox, acestia corespund celor 40 de sfinti din Cetatea Sevastiei, care au fost arsi de vii.
Aceasta sarbatoare este deosebit de importanta pentru superstitiile care s-au incetatenit printre oamenii cu frica de D-zeu sau de alte zeitati mai pagane din credinta populara romaneasca.
Se spune ca in aceasta zi, Mosii bat pamantul cu maiurile (mari ciocane de lemn), pentru a scoate caldura si iarba din pamant si pentru a alunga frigul.
Obiceiul baterii pamantului cu maiurile (avand ca scop si aducerea sanatatii si norocului pentru oameni) este practicat si de copii, care, in Oltenia si Muntenia, in timp ce lovesc cu betele, striga „Intra frig si iesi caldura / Sa se faca vreme buna / Pe la noi pe batatura!”.
In fiecare an, pe 9 martie, femeile fac macenici din aluat, modelati in forma de om (forma cifrei opt) sau in forma de albina sau porumbel. Acestia se ung cu miere si se acopera cu nuca pisata. In unele zone, macenicii se pun intr-o zeama dulce de miere, zahar si nuci pisate. 
O parte din macenici sunt dusi la biserica si dati de pomana oamenilor sarmani.
In ziua de Macenici, traditia spune ca omul trebuie sa bea 40 de pahare cu vin (numar egal cu cel al Sfintilor din Cetatea Sevastiei). Cine nu poate sa faca acest lucru, trebuie macar sa guste vinul, sau sa fie stropit cu acesta, caci vinul inseamna sange si putere de munca peste an.
Tot acum se da foc gunoiului strans in curte, iar tinerii sar peste foc, pentru a fi sanatosi in timpul anului.
In Banat, se bate cu ciomege in aceste focuri aprinse prin curti. Aceste obiceiuri reprezinta de fapt o incinerare a iernii, fiind asociate cu venirea primaverii. Focurile apara oamenii si animalele de spiritele malefice (si gospodaria se afuma ritualic, cu o carpa arsa, pentru a fi ferita de serpi; in acelasi scop, femeile imprastie cenusa in jurul casei).
Data de 9 martie – Anul Nou Agrar in calendarul popular – este o zi propice pentru inceperea aratului de primavara. Se spune ca pamantul luat din prima brazda este bun pentru farmece, fiind foarte dorit de vrajitoare.
Se spune ca in ziua de Macenici incep sa soseasca berzele, iar cum va fi vremea in aceasta zi, asa va fi toata primavara.
In toate zonele etnografice ale Romaniei era obiceiul ca de 9 martie sa se faca diferite copturi in forma de om, albina, pasare, colac. Forma preparatelor din aluat si numele lor (Macinici, Sfinti, Brandusi, Bradosi, Mosi de paresimi) au semnificatii legate de inceperea primaverii si a unui nou ciclu calendaristic.
Credinta ca inceputul simbolic al activitatilor economice la Anul Nou aduce spor si belsug era foarte puternica, de vreme ce in ziua de 9 martie era era scos plugul in tarina si se tragea prima brazda. Iesirea cu plugul in mosie avea valoare de simbol, intrucat din acel moment incepea anul agrar. Numeroase practici care vizau atat domeniul material, cat si domeniul spiritual aveau acelasi tel: inceperea cu succes a anului agrar.
Sursa: ION GHINOIU – prof. univ. dr. la Universitatea din Bucuresti – secretar stiintific la Institutul de Etnografie si folclor „Constatin Brailoiu“ din Bucuresti, „Sarbatori si obiceiuri romanesti“.
