Vremea se schimbă din nou pe continentul european, iar o vreme mult mai caldă se întoarce în Europa de est și de centru. Aerul arctic mai rămâne până vineri în Europa de est, scrie severe-weather, iar începutul de noiembrie va veni chiar și cu 25 de grade Celsius. În România, temperaturile vor atinge luni 20 de grade în partea de nord-est, dar și în sud, iar în Dobrogea mercurul din termometru va urca peste 20 de grade. Harta temperaturilor indică în mod clar o schimbare de vreme. Europa de Est, care tocmai ce a fost lovită de un aer arctic, aducând temperaturi sub 10 grade, se va bucura zilele următoare de o vreme mult mai blândă pentru perioada aceasta a anului, iar temperaturile vor atinge și 25 de grade. În România, potrivit prognozei ANM temperaturile nu vor ajunge luni neapărat la 25 de grade, dar se va încălzi treptat pe parcursul weekendului, iar luni temperaturile vor sări de 20 de grade în mai multe zone.
”Ulterior zilei de 1 noiembrie este estimată o încălzire treptată a vremii, determinând un ecart termic cu valori peste cele normale în prima decadă a lunii noiembrie, în special în perioada 4-8 noiembrie”, arată prognoza ANM. Potrivit prognozei, în România, duminică temperaturile se vor încadra între 15 și 19 grade, iar acestea vor atinge luni 20 de grade în partea de nord-est, dar și în sud, 21 de grade în Dobrogea, iar în vest 19 grade. Astfel, în Moldova, la Botoșani și Iași, vor fi 20 de grade, în zona litoralului, la Constanța vor fi 21 de grade. In prima parte a in17, la Cluj vor fi 17 grade, iar la Sibiu 20 de grade. În sud, la Rm. Vâlcea vor fi 20 de grade, iar la Craiova 19. În vest, la Arad vor fi 19 grade. În București vor fi 22 de grade.
CFR SA a finalizat și emis raportul de reevaluare a ofertelor depuse la procedura de licitaţie publică pentru modernizarea infrastructurii și suprastructurii feroviare pe subsecţiunea 2 Apaţa – Caţa, aflată pe secţiunea Braşov – Sighişoara, câştigătoare fiind desemnată oferta depusă de Asocierea RailWorks. Secțiunea este complicată și prevede și trei tuneluri, inclusiv unul de aproape 8 km. Linia Brașov – Sighișoara are disperată nevoie de reabilitare, dar va mai dura ceva timp până se vor finaliza lucrările.
O sinteză despre proiect Obiectivul general al contractului este dezvoltarea infrastructurii şi suprastructurii feroviare pentru atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/h, pentru trenurile de călători. Contractul prevede o gamă variată de lucrări de infrastructură şi suprastructură feroviară – terasamente, linii C.F, consolidări de poduri, podeţe, construcţii de tuneluri şi viaducte, pasaje superioare -, lucrări de electrificare şi energoalimentare, telecomunicaţii, semnalizare, fibră optică, instalatii electrice etc. Secțiunea Apața-Cața presupune un traseu nou pentru linia de cale ferată din Ardeal, eliminând o buclă pe care vechea cale ferată o face în zona Apața – Ormeniș – Augustin – Racoș. Astfel, după stația Apața, traseul căii ferate „cotește” spre vest prin tunelul Ormeniș, evitând bucla care trecea pe lângă localitatea Augustin. Noul traseu, imediat după stația Racoș, nu va mai face un „ocol” pe la Rupea, ci va merge drept, prin tunelul Homorod. Proiectul prevede realizarea a trei tuneluri, două dintre ele având o lungime considerabilă: – Tunel Homord – 5 km – Tunel Mureni – 700 metri – Tunel Ormenis – 6,9 km
Detalii economice Oferta financiară depusă de Asocierea RailWorks are valoarea de 2.723.081.259 lei (fără TVA), contractul de achiziţie publică urmând a fi încheiat şi semnat de ambele părţi la finalul perioadei legale de contestaţii. Sursa de finanţare pentru modernizarea subsecţiunii Apaţa – Caţa, în lungime totală de 28,2 km, este asigurată de Comisia Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), în proporţie de 81,74%, iar cofinanțarea în proporţie de 18,26% de la Bugetul de Stat. Prin programele de investiții implementate și derulate pe tronsoanele situate pe Coridorul Rin-Dunăre, compania CFR SA contribuie la dezvoltarea infrastructurii feroviare prin îmbunătăţirea calităţii transportului, sporirea vitezei de circulaţie la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă, dezvoltarea relațiilor comerciale cu operatorii de transport și, de asemenea, contribuie la relansarea economiei regionale.
Inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului au controlat 14 magazine Carrefour din toată țară. Au dat amenzi de 301.000 lei, iar două magazine au fost chiar închise până la remedierea problemelor. În ceea ce priveşte magazinul din Brașov, de pe Calea București șeful Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor, Sorin Susanu spune că s-au descoperit următoarele probleme: „În Brașov acțiunea a scos la iveală numeroase probleme în magazin. Pe lângă cele deja prezentate la nivel national, discutăm despre neconformități referitoare la țara de originea produselor, depozitare incorectă, informare deficitară și spații necorespunzătoare. Drept urmare, s-au aplicat amenzi în valoare de 14.000 de lei și au fost oprite de la comercializare aproximativ 183 de kg de produse alimentare“.
Abaterile constatate privesc, printre altele, – comercializarea peștelui fără respectarea condițiilor de păstrare, – produse calde expuse la temperaturi mai mici de 60 de grade, – comercializarea de produse cu caracteristici necorespunzătoare, – produse fără dată de fabricație, lipsa de informații, elemente de identificare sau data limită de consum depășită, – pește alterat, – produse din carne pentru care nu s-a putut stabili trasabilitatea, – produse din zona gastro pentru care nu s-a putut stabili data preparării, – practici comerciale înșelătoare, – nerespectarea temperaturilor de depozitare pentru produse din carne sau pește, – nerespectarea condițiilor de expunere a mărfii. După parcurgerea acestei liste de abateri te intrebi dacă a rămas ceva în „nomenclator” fără să fie „experimentat” de cei de la Carrefour.
Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Centru a organizat la Braşov o conferinţă pe tema fondurilor europene disponibile din exerciţiul financiar 2014 – 2020, în acest context fiind prezentat şi nivelul de accesare al banilor nerambursabili la nivelul Braşovului. Conform lui Simion Creţu, şeful ADR Centru, faţă de exerciţiul financiar anterior, Braşovul stă mult mai bine la capitolul fonduri accesate. Astfel din 2007 încoace doar la nivelul municipiului Braşov au fost deja depuse 1.130 de proiecte, cu o valoare de 2,4 miliarde de euro. „Un sfert din fondurile accesate în Regiunea Centru au fost obţinute la nivelul municipiului Braşov. Până acum, la nivel de regiune avem 4.250 de proiecte semnate cu o valoare de 6 miliarde de euro”, a spus sursa anterior citată.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a precizat că este pentru prima dată când judeţul beneficiază de sume nerambursabile de la Uniunea Europeană în privinţa reabilitării infrastructurii rutiere, fiind deja în lucru proiectele pentru două şosele importante, a căror valoare depăşeşte 56 de milioane de euro. Totodată, el spune că CJ Braşov a reuşit ca din acest exerciţiu financiar să acceseze fonduri europene şi pentru reabilitarea şi dotarea unităţilor sanitare.
2016, an de start pentru atragerea fondurilor europene Practic în ultimii trei ani, sub guvernarea PSD, se recunoaște o schimbare majoră în fluxul finanțărilor europene a proiectelor depuse în județul nostru. Într-un comunicat de presă Adrian Veştea spune că ,,Accesarea fondurilor europene a fost până în anul 2016 o provocare căreia judeţul Braşov nu i-a făcut deloc faţă. Perspectiva s-a schimbat radical în ultimii trei ani: din codaşul Regiunii 7, Centru, judeţul Braşov a ajuns pe primul loc la atragerea fondurilor europene destinate modernizării infrastructurii rutiere”. Cele mai multe proiecte au fost depuse în Axele Programului Operaţional Regional. În sinteză proiectele semnate sunt următoarele: * 4 proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere totalizând peste 300 milioane de lei; * 3 proiecte de eficientizare energetică a clădirilor care adăpostesc unităţi medicale şi sociale, în valoare totală de peste 65,8 milioane de lei; * 6 proiecte modernizare şi dotare a unităţilor de primiri urgenţe şi ambulatoriilor din cadrul spitalelor braşovene, în valoare totală de peste 50,2 milioane de lei.
La aceste proiecte aflate în diverse stadii de implementare li se adaugă alte fonduri europene importante pe care le-am atras prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi INTERREG Europe”.
Deoarece la licitaţia pentru achiziţia promiselor douăzeci de autobuze hibrid-electrice nu s-a depus nici o ofertă Primăria condusă de George Scripcaru s-a… sucit. Astfel, instituţia amintită a semnat la începutul acestei săptămâni cu Administraţia Fondului de Mediu un act adiţional pentru modificarea contractului de finanţare prin Programul privind îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizând autovehicule mai puţin poluante în transportul public local de persoane dar nu cele propuse iniţial. Astfel, modificarea vizează achiziţia de de autobuze electrice de mici dimensiuni în locul autobuzelor electrice-hibrid.
Reamintim că pentru achiziţia a 52 de autobuze – dintre care 32 vor fi livrate de compania SOR Libchavy s.r.o. din Cehia – dar şi a staţiilor de încărcare aferente, Primăria Braşov a obţinut o finanţare nerambursabilă de la fostul Guvern demis prin Administraţia Fondului de Mediu, în valoare de 109.600.000 de lei, contribuţia municipalităţii fiind de doar 27.550.000 lei, din bugetul local. Vedeţi şi articolul: Se pregătește privatizarea RATBV? Alte 32 de autobuze elctrice au fost achiziționate de Primăria Brașov!
Astfel, Primaria Braşov a anunţat că licitaţia pentru achiziţia
autobuzelor electrice va fi lansată luna viitoare. „Cele 20 de autobuze vor
deservi centrul istoric. De aceea ele vor fi de dimensiuni mai mici, de 8-9
metri, astfel încât să fluidizăm traficul cât mai mult, date fiind căile de
acces din zona veche a oraşului. Sper să semnăm cât mai repede contractul de
achiziţie şi pentru cele 20, astfel încât întreg pachetul finanţat de AFM, de
52 de autobuze, să intre în circulaţie. Cu siguranţă, de primăvara viitoare,
primele autobuze electrice, fabricate în Cehia, vor circula în Braşov”, au declarat autorităţile.
Totodată spun cei
din instituţie pentru celelalte 32 de autobuze electrice, pentru care s-a încheiat deja contractul
de achiziţie la sfârşitul lunii iulie, au existat mai multe oferte.
Din această săptămână vor începe lucrările la Parcul dendrologic din Cartierul Noua (str. Plopilor), un proiect al Municipalității, derulat de Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea și Facultatea de Silvicultură Exploatări Forestiere Brașov.
Parcul va avea o suprafață de 25,2 hectare, din care aproximativ 3,9
hectare sunt dedicate lucrărilor de cercetare cu caracter
experimental-demonstrativ, derulate împreună cu Facultatea de Silvicultură și
Liceul Silvic. Pe cele 25 de hectare vor fi păstrați sau plantați aproximativ
1.300 de arbori, din 280 de specii, autohtone și exotice.
În cazul speciilor exotice s-a încercat identificarea unui număr cât mai reprezentativ
pentru pădurile de pe toate continentele. Au fost alese 265 de specii, care vor
fi plantate și aclimatizate în parcul dendrologic.
Printre acestea menționăm: – Asia: brad de caucaz, cenușer, dud japonez, dracilă japoneză, gutui japonez, caragană, keria, sâmbovină, ginkgo biloba, zămoșiță de Siria; – America de Nord: sequoia, brad argintiu, brad uriaș, arțar american, amorfă, chiparos de California, molid de Arizona, catalpă, chiparos; – Europa: brad de Grecia, brad de Spania, irgă, strugurii ursului, păducel negru, merișor; – Africa: cedru de Atlas. Alte specii care vor fi plantate: castan comestibil, ficus, 19 specii de pin, fag cu frunza roșie, tisa, liliac, etc.
În prima etapă specialiștii silvici au identificat fiecare arbore valoros
din punct de vedere științific sau care asigură o diversitate cât mai mare a
speciilor din acest parc. Au fost identificați 223 de arbori ce vor fi păstrați
în parcul dendrologic, respectiv 35 brazi, 28 molizi, 86 fagi, 8 goruni, 8
carpeni, 9 cireși, 12 frasini, 19 paltini de munte, 8 anini, 4 salcii, 1 tei, 3
nuci, 1 scoruș și 1 ulm de munte. Respectivii arbori au fost individualizați și
protejați cu banda de semnalizare.
În următoarele luni se va face extragerea arborilor fără valoare, pentru a
fi realizat asortimentul de specii dorite, iar lemnul de foc rezultat va fi valorificat
către populație. Începând din primăvara anului viitor va începe plantarea
arborilor și a arbuștilor, care vor completa exponatele noului parc
dendrologic. Vor fi amenajate 10 alei principale și 26 alei secundare cu o
lungime totală de 6979 m și o lățime de 1,7 m.
După finalizarea acestor lucrări vor fi amplasate bănci, coșuri de gunoi,
stâlpi de iluminat și se va înierba o suprafață de 20,5 ha pentru protejarea
antierozională și refacerea estetică a suprafețelor amenajate. Totodată, în
zona mlăștinoasă a parcului vor fi amenajate două luciuri de apă.
Conform unui comunicat de presă remis de Consiliul Judeţean susţine că a avut loc o nouă achiziție pentru viitorul Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav. Este vorba despre „Proiectare și execuție balizaj – contrucții și instalații – etapa a III-a AIBG, proiectare și execuție Amenajare Bandă Pistă – etapa a III-a AIBG”, achiziție a cărei valoare estimată a fost de 74.128.726 lei fără TVA.
Potrivit Consiliului Judeţean Braşov, la data-limită
de depunere a ofertelor, care a fost 10 septembrie, s-au înscris în SEAP trei
operatori economici: Asocierea Electrogrup – Electroprecizia AG SRL, SC
Societatea de Constructii Napoca SA și SC Construcții SA. Membrii comisiei de
evaluare au desemnat câștigătoare oferta prezentată de Asocierea Electrogrup –
Electroprecizia AG SRL, clasată pe primul loc după aplicarea criteriului de
atribuire și verificarea documentelor-suport aferente probării informațiilor
prevăzute în DUAE, ofertă cu valoarea de 55.124.845,60 lei, fără TVA.
Reprezentanţii administraţiei judeţene au anunţat că ,,pentru această achiziţie, marţi a fost semnat Raportul procedurii și au fost transmise comunicările către firmele participante. Subcontractanții propuși de către Asocierea Electrogrup – Electroprecizia AG sunt Viarom Construct, care urmează să subcontracteze 57% din execuția lucrărilor la banda pistei, SC Tractebel Engineering SA, care va prelua 4% din proiectarea sistemului de balizaj și din proiectarea benzii pistei, și SC COL-AIR Trading SRL, care se angajează să realizeze 26% din execuția instalării sistemului de balizaj.
Potrivit ofertei declarate câștigătoare, proiectarea și
execuția construcțiilor și instalațiilor balizajului totalizează 18.749.156,84
lei fără TVA. Sunt prevăzute 3 luni pentru realizarea documentațiilor tehnice,
3 luni pentru execuția lucrării și o perioadă de garanție de 60 luni. Valoarea
proiectării și execuției amenajării benzii pistei este de 36.375.688,76 lei fără
TVA. Pentru realizarea documentațiilor tehnice vor fi alocate 3 luni, execuția
propriu-zisă a lucrării va dura 8 luni, iar garanția va fi tot de 60 de luni.
Contractul cu Asocierea Electrogrup – Electroprecizia AG SRL ar putea fi semnat
de conducerea CJ Brașov în 11 noiembrie, după expirarea perioadei de contestații”.
Veştea debordează de optimism: într-un an Aeroportul va fi aproximativ gata „Sunt bucuros că am parcurs încă o etapă în proiectul Aeroportului Internațional Brașov și am speranța că această procedură nu va fi contestată, astfel încât să putem încheia contractul la termenul stabilit. Continuăm demersurile pentru realizarea infrastructurii aeroportuare și pregătim documentațiile necesare certificării Aeroportului. În egală măsură ne ocupăm de demersurile la Uniunea Europeană pentru recuperarea investiției noastre din fonduri europene. Am toată convingerea că odată cu implementarea sistemului de balizaj și construirea terminalului, până la sfârșitul anului 2020 Aeroportul Internațional Brașov va fi gata în proporție de 90%”, a declarat președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea.
După succesul mediatic al piesei ,,Violonistul pe acoperiş” în care interpretul principal Scripcaru şi-a interpretat partitura pe… acoperişul Teatrului Sică Alexandrescu iată că o nouă interpretare reuşită se profilează la orizont. Este vorba de ,,Jocul de-a demisia” autor, regizor, interpret şi (auto)critic actriţa Viorica Geantă Chelbea, manager interimar al Teatrului Sică Alexandrescu (TSA).
Care este este subiectul noii lovituri de public de la Teatrul braşovean? Chelbea a anunţat că vrea să plece din această funcţie, recent scriindu-şi demisia. Primarul municipiului Braşov, George Scripcaru a sărit rapid în apărarea acesteia spunînd că „Am discutat cu ea în urmă cu câteva zile şi i-am spus că demisia nu i se acceptă. I-am atras atenţia să ia în calcul că un director trebuie să-şi asume responsabilităţi, să gestioneze situaţii de orice fel. (…) Sunt chestiuni de natură individuală, personală între unii şi alţii şi care se transformă în astfel de situaţii, dar care au durat câteva minute, pentru că lucrurile s-au rezolvat în trei minute”.
Viorica Geantă Chelbea a fost numită manager interimar
în vară, după ce anteriorul şef, actorul Dan Cogălniceanu, a „picat” la
evaluarea anuală. Actriţa este pentru a doua oară manager interimar, ea
preluând şefia instituţiei şi după demisia actorului Dan Zarafescu, ce trecuse
concursul de manager la a doua încercare, în 2016.
Reprezentanţi ai municipalităţii susţin că vor să
organizeze în curând concursurile pentru funcţiile de manager la Teatrul „Sică
Alexandrescu” şi la Operă, unde, de asemenea, managerul desemnat prin concurs,
Ovidiu Mezei, şi-a prezentat demisia, invocând „motive personale”. Lui i-a fost
acceptată, iar preavizul i se termină în 15 noiembrie.
Festivalul de film documentar „One World Romania la Brașov” propune, în perioada 7-10 noiembrie 2019, patru zile deproiecții de filme, dezbateri, o expoziție de fotografie și două întâlniri speciale – cu reprezentanţii comunităţii gay cum altfel – şi al unei agenţii pentru refugiaţi pentru liceeni. Prima ediție a festivalului One World Romania la Brașov va cuprinde proiecțiile a 12 filme de lungmetraj, preponderent documentare ce prezintă fie aspecte legate de tema principală a evenimentului, fie alte realități și problematici diverse și relevante pentru societatea contemporană.
Expoziția de fotografie „Cicatrice”, semnată de Cosmin Bumbuț și de Elena Stancu, este unul dintre evenimentele speciale ale ediției și aduce în lumină violențele domestice de la noi din țară. Departe de a fi incidente izolate, acestea sunt atât de frecvente încât ajung piesa de rezistență a unei culturi a violenței tolerate social pe baza principiului că nimeni nu are dreptul să „se bage în familia altuia“. Despre experiența feminină este vorba și în „Ivana cea Groaznică”, al doilea lungmetraj al Ivanei Mladenovic, premiat de curând la festivalul de la Locarno, care va deschide festivalul. Filmul va fi prezentat în avanpremieră la Brașov și abordează, într-un mix liber de ficțiune și documentar, problemele care pot apărea în jurul unui discurs de emancipare. În plus, tratează și alte teme de actualitate, cum ar fi dezrădăcinarea resimțită de persoanele care trăiesc la intersecția mai multor culturi. După proiecție, cineasta însăși va răspunde tuturor întrebărilor publicului brașovean.
Printre filmele
ediției se numără „Cealaltă parte a tuturor
lucrurilor”, în regia Milei Turajlic, unul dintre cele mai premiate
documentare ale ultimilor ani. Cu 70 de ani în urmă, comunismul a intrat în
Iugoslavia. O dată cu el, o familie de necunoscuți a fost mutată forțat în
apartamentul familiei Turajlic, în spatele unei uși care de atunci a rămas
închisă. Din arhive publice și personale și filmări emoționant de familiare și
intime, realizatoarea recreează o întreagă epocă și interoghează soarta
impulsurilor politice care i-au traversat familia timp de generații și care
acum așteaptă, fără multă răbdare, la picioarele ei.
Un alt film
tulburător este „Videograme dintr-o
revoluție”, în regia lui Andrei Ujică și a lui Harun Farocki, o
reconstituire cronologică din imaginile de arhivă ale Revoluției Române din
decembrie 1989, începând de la ultimul discurs al lui Nicolae Ceaușescu și până
la ocuparea sediului Televiziunii Române de către revoluționari.
O serie de
dezbateri publice vor însoți o parte a proiecțiilor din festival, printre
invitați numărându-se câteva personalități importante pentru perioada de
tranziție ulterioară Revoluției din 1989: fostul ministru Mona Muscă, cineaștii Stere
Gulea șI Vivi Drăgan Vasile,
realizatori ai unuia dintre filmele emblematice despre acea perioadă, „Piața
Universității 1990”, și Indrei Rațiu,
fiul lui Ion Rațiu, unul dintre candidații principali la președinție în cadrul
primelor alegeri de după Revoluție. Nu va lipsi nici o perspectivă artistică
deopotrivă mai intimă și mai detașată sub forma filmului „După tăcere” (2012) al Vaninei
Vignal. Cineasta, care va fi și ea prezentă la Brașov, descrie felul în
care s-a izbit, la 20 de ani de la căderea comunismului, de mecanismul fricii
și al tăcerii.
Perfect politically correct – gay şi reprezentanţii migranţilor nu lipsesc ,,În 2019 marcăm 30 de ani de la Revoluția care a încheiat dictatura lui Nicolae Ceaușescu în România, dar și de la căderea Zidului Berlinului, sau de la primele alegeri libere din Cehoslovacia și din Polonia. În consecință, acești 30 de ani de democrație în România și în Europa de Est reprezintă tema principală a primei ediții a festivalului One World Romania la Brașov. Vom discuta împreună, timp de 4 zile, prin intermediul unor evenimente dedicate special subiectului, despre cum au trecut acești 30 de ani, ce am învățat și ce mai rămâne de învățat pentru consolidarea unei democrații veritabile”.
Alți invitați speciali ai festivalului sunt ,,activiști neobosiți„ conform organizatorilor: ,,Patrick Brăila este una dintre cele mai puternice voci ale comunității trans din România, iar Gabriela Leu reprezintă UNHCR – Agenția ONU pentru refugiați. Amândoi vor intra în dialog cu spectatorii cu ocazia proiectării a două filme care tratează problematici specifice activității lor. Iar cum toate aceste discuții legate de drepturi și libertăți nu și-ar avea rostul fără o bază stabilă și anume un sistem legislativ și juridic echitabil și imparțial, festivalul își propune să introducă în premieră la Brașov un atelier practic de educație juridică susținut de doi avocați cu experiență, Veronica Cocârlea și Vlad Vidican. Atelierul are drept scop clarificarea unor noțiuni de a căror înțelegere depinde exersarea deplină și în cunoștință de cauză a drepturilor fiecărui cetățean în parte”.
Evenimentul este organizat de: Asociația
One World Romania, organizator local: Asociația ARTBURG şi este cofinanțat de:
Consiliul Județean Brașov
Parteneri: Primăria Municipiului Brașov,
Goethe-Institut, Institut Franais, Centrul Rațiu pentru Democrație, Konrad
Adenauer Stiftung, UNHCR – Agenția ONU pentru Refugiați, Centrul Cultural
Reduta, Coresi Shopping Resort, Centrul Multicultural al Universității
Transilvania Brașov, Depoul de Artă Urbană, Forumul Democrat al Germanilor din
România, Forumul German de Tineret Brașov, Agenția Metropolitană Brașov,
Colegiul Național „Johannes Honterus”, Colegiul Național „Dr.
I. Meșota”
Parteneri media: Zile și Nopți, Kiss FM,
Brașov TV, La pas prin Brașov, Radio România Brașov FM, Karpatenrundschau,
Allgemeinde Deutsche Zeitung, Asociația
pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Județul Brașov (APDT BV)
Sponsorizat de: Vinarte
Programul One World Romania la
Brașov
Expoziția de fotografie „Cicatrice” de Cosmin Bumbuț și Elena Stancu Expoziția va putea fi vizitată zilnic în perioada 1-30 noiembrie, între orele 10-22, la Coresi Shopping Resort / Piața cu Copaci. Intrarea este liberă.
Joi 7 noiembrie Colegiul Național „Johannes Honterus” ora 11.00 Gardul de la frontieră Austria 2018 | regia Nikolaus Geyrhalter | 112 min. precedat de o discuție cu Gabriela Leu, coordonator de comunicare la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați
Centrul Cultural Reduta ora 18.00 Cealaltă parte a tuturor lucrurilor (Druga strana svega) Serbia, Franța, Qatar, Germania, Ungaria 2017 | regia Mila Turajlic | 100 min.
Vineri, 8 noiembrie Cinemateca Patria Colegiul Național „Dr. I. Meșotă” ora 11.00 Oamenii dreptății România 2019 | regia Monica Lăzurean-Gorgan Sesiune practică de educație juridică cu avocații Veronica Cocârlea și Vlad Vidican
ora 18.00 Hotel Iugoslavia Elveția 2017 | regia Nicolas Wagnières | 78 min. ora 19.30
Piața Universității – România România 1991 | regia Stere Gulea, Vivi Drăgan Vasile, Sorin Ilieșiu | 72 min. urmată de o dezbatere cu Mona Muscă, Stere Gulea și Vivi Drăgan Vasile
Sâmbătă 9 noiembrie Cinemateca Patria ora 15.00 Zidul (Die Mauer) Germania 1991 | regia Jürgen Böttcher | 99 min. (film prezentat în partenariat cu Goethe-Institut București) ora 17.00 Jamilia Franța, Kârgâzstan 2018 | regie Aminatou Echard | 84 min. (film prezentat în partenariat cu Institutul Francez din București) ora 18.45
După revoluție România 2010 | regia Laurențiu Calciu | 83 min. proiecție urmată de un dialog cu Indrei Rațiu ora 21.15
Coby Franța, SUA 2017 | regia Christian Sonderegger | 78 min. (film prezentat în partenariat cu Institutul Francez din București) proiecție urmată de Q&A cu Patrick Brăila, activist pentru drepturile persoanelor trans
Duminică 10 noiembrie Cinemateca Patria ora 14.00 Adio, iarnă! (Winter adé) Germania de Est 1989 | regia Helke Misselwitz | 116 minute (film prezentat în partenariat cu Goethe-Institut București)
ora 16.30 Videograme dintr-o revoluție Germania, România 1992 | regia Andrei Ujică și Harun Farocki | 106 min.
ora 18.30 După tăcere (Après le silence – Ce qui n’est pas dit n’existe pas ?) Franța, România 2012 | regia Vanina Vignal | 95 min. proiecție urmată de Q&A cu Vanina Vignal
Toate filmele vor
fi subtitrate în limba română.
Pentru cele două
proiecții de joi 7 noiembrie, la Centrul Cultural Reduta, prețul unui bilet
este de 10 RON. Biletele pot fi achiziționate prin platforma Eventbook sau la
casieria Reduta, intre orele 11-13 și 14-17.
Toate celelalte
proiecții și evenimente au intrarea liberă, în limita locurilor disponibile.
1,5 miliarde euro a plătit statul român concernului american Bechtel pentru numai 52 de km de autostradă, plus 64 parțial realizați. Paguba certă a fost de 526 milioane euro, conform unui raport al Ministerului Finanțelor din decembrie 2016. În dulapul bine ascuns al lui Ludovic Orban există un schelet legat de Bechtel. Pe care îl scot acum la vedere. Că tot urmează Halloween-ul. O mică piedică în calea uitării.
Autostrada Transilvania realizată de concernul american Bechtel ar fi trebuit să însemne nu mai puțin de 415 km. Termenul de finalizare prevăzut într-un Contract, care a fost dat dispărut în 2016, era anul 2013. Fix anul în care a fost reziliat acest contract. După care, în mod savant, s-a pus capacul pe înreaga tărășenie. Iar uriașa pagubă am suportat-o noi, românii. Dar în anul de grație 2008 s-a întâmpla ceva. Ceva legat de Ludovic Orban.
Actualul premier desemnat era în 2008 ministru al Transporturilor. În această calitate a vrut să afle, după cum era și firesc, ce se întâmplă cu cel mai important contract de infrastructură semnat de Guvernul României. Și astfel, printr-un ordin pe care l-a semnat, a dat dispoziție Direcției Generale de Monitorizare și Control din cadrul Ministerului să efectueze un studiu asupra stadiului lucrărilor de construcție pe tronsolul 2B-Câmpia Turzii în raport cu sumele achitate de CNADR către Bechtel. Acest studiu a fost realizat în perioada 21 februarie -18 aprilie și a fost parafat în data de 9 mai. Și, atenție, controlul nu s-a efectuat decât pe un tronson de 54 de km. Ce a sesizat Corpul de Control?
Scandalos! Exploziv! Dezvăluirile făcute, documentate și prezentate de Corpul de Control erau de natură să genereze un uriaș scandal. La data raportării, lucrările erau efectuate fizic doar în proporție de 25,7% față de angajamentele asumate de Bechtel. CNADR, prin adresa numărul DP1/155/04.03.2008-DGAP nr.69/04.03.2008 a prezentat fișa acestei secțiuni și a rezultat că până la 31.12.2008 era exclus să mai poată fi finalizați, așa cum scria în contract, cei 45 de km de autostradă. Corpul de control a menționat că, pentru a se încadra totuși în graficul lucrărilor, Bechtel ar fi trebuit să intensifice săpăturile, acestea urmând să crească brusc cu 40% față de media anterioară, iar cantitățile de structuri trebuiau să fie mai mari cu 170%. Și acum, atenție mărită. Același Corp de Control constată că Ministerul Transporturilor, prin CNADR, a semnat un acord de modificare a contractului, prin care au fost plătite către Bechtel 70 de milioane de euro, în loc de 30 de milioane de euro și că a și fost achitată o sumă de 51 de milioane de euro, mai mare decât era prevăzut în contract. Scandalos! Exploziv! Extrem de important pentru ministrul de atunci al Transporturilor Adică pentru Ludovic Orban.
Ce s-a întâmplat cu acest raport? Care au fost consecințele acestor constatări extrem de alarmante, efectuate de cea mai importantă structură de control din subordinea ministrului? Absolut nimic. Revelațiile controlului au fost pur și simplu îngropate. Într-un sertar.
Și acum, când am aflat de acest document, este firesc să-mi pun înterbarea de ce Ludovic Orban a ținut îngropat acest secret? Ce l-a determinat ca în 2008, în calitate de ministru al Transporturilor să îngroape un imens scandal? Și să nu dea curs unui litigiu, care cu certitudine ar fi putut să conducă la despăgubirea statului român? Și, de asemenea, la obligarea părții americane să-și respecte contractul?
Presupun că, dacă Ludovic Orban ar fi acționat în mod responsabil în calitate de ministru al Transporturilor, am fi avut astăzi în stare de funcționare această Autostradă Transilvania, atât de necesară statului român. 415 km.
Ce a fost la mijoc? Neglijență criminală? Incompetență crasă? Un șantaj? O operațiune prin care un demnitar al statului român a fost cumpărat de partea americană?
E greu de răspuns. Dar în loc de 415 km, ne-am ales cu un tronson de numai 52 de km, Câmpia Turzii-Gilău și cu alți 64 de km nefinalizați, Suplacu de Barcău-Borș. Și cu o pagubă oficială de 526 de miloane de euro. După care, sub un alt ministru, în 2014, ce să vezi? Aflăm printr-un comunicat cât se poate de oficial că faimosul contract Bechtel a dispărut. Curat murdar!
Poliția Română anunță că „a început sezonul anvelopelor de iarnă obligatorii” și le transmite șoferilor că dacă circulă pe drumuri cu zăpadă, gheață sau polei fără anvelope de iarnă pot primi amenzi de până la 2.900 de lei. Poliția spune că iarna și-a făcut deja simțită prezența în unele zone ale țării, iar șoferii care circulă pe drumuri cu zăpadă, gheață sau polei trebuie să aibă montate la mașină anvelope de iarnă. Dacă circulă fără astfel de anvelope, pe asemenea drumuri, șoferii pot primi amenzi de până la 2.900 de lei. „Legea cauciucurilor de iarnă a intrat în vigoare în 2011, iar toți cei care circulă pe drumuri publice acoperite de zăpadă, gheață sau polei sunt obligați să aibă anvelope de iarnă. Chiar dacă drumul este uscat, se pot întâlni porţiuni unde există risc de formare a poleiului, de aceea, nu conduceți, chiar și pe distanţe scurte, dacă autovehiculul nu este echipat cu anvelope de iarnă”, transmite Poliția.
Potrivit polițiștilor, anvelopele de iarnă se identifică ușor, datorită prezenței pe laterale a literelor M și S, sub forma: „M+S”, „M.S.”, „MS” sau „M&S”, fără a include în această categorie anvelopele marcate numai cu inscripţia ,,all seasons”.
Este sancţionată conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar autovehiculele cu greutatea de peste 3,5 tone trebuie echipate cu dispozitive antiderapante. Amenda este prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni (de la 9 la 20 puncte-amendă, respectiv între 1.305 şi 2.900 de lei) și se va reține certificatul de înmatriculare/înregistrare al autoturismului, eliberându-se o dovadă înlocuitoare fără drept de circulație.
O masă de aer arctic se va instala în Europa săptămâna viitoare. Prognozele arată că aerul rece se va răspândi mai întâi în Europa de est și centrală, iar apoi și în vestul Europei, scrie severe-weather.eu. În România, temperaturile minime vor scădea treptat spre 1 grad în Moldova sau chiar 0 în Transilvania, Maramureș.
Cele mai ridicate temperaturi vor fi în Dobrogea, 4-7 grade. De asemenea, în ultimele zile din octombrie se vor instala și ploile. La munte, între 27 și 3 noiembrie este prognozată lapoviță. Frigul este așteptat să persiste în vestul, centrul și estul Europei mai multe zile.
La Brașov, temperatura va scadea până la -3 (joi). La sfârșitul săptămânii vremea va fi frumoasă dar mult mai rece față de începutul intervalului. Evoluția vremii până la jumatatea săptămânii (conform vremea.com):
Duminică
Însorit
18 °C
6 °C
0%
3 SSW
Luni
Predominant însorit
18 °C
6 °C
0%
3 W
Marți
Înnorat
15 °C
6 °C
0%
2 WSW
Miercuri
Lapoviță / Ninsoare – averse
9 °C
1 °C
20%
6 SE
În România, potrivit ANM, luni încă mai sunt așteptate temperaturi blânde, de 17-20 de grade în Maramureș, Transilvania, 16-22 în Moldova și Dobrogea, 18-23 în Crișana, 21-25 în Banat, 21-26 în Oltenia și 20-25 în Munteania, urmând ca de marți vremea să se schimbe.
Ploile vor cuprinde suprafețe din ce în ce mai extinse, iar la peste 1.800 m se vor transforma în lapoviță și ninsoare. În Transilvania, minimele vor coborî spre o medie de 0 grade pe 30 octombrie. Temperaturile vor scădea, în Maramureș, spre 0 grade, în medie, pe parcursul intervalului 31 octombrie – 3 noiembrie. În Moldova minimele vor coborî spre o medie de 1 grad pe 30 octombrie. În Muntenia și Oltenia, după 28 octombrie, media temperaturilor minime va atinge valori de 2…3 grade. În Dobrogea va fi cel mai cald în intervalului 29 octombrie-3 noiembrie,
Cei care organizează petreceri cu caracter privat în corturi, alte amenajări sau în spații neacoperite situate în apropierea locuințelor riscă amenzi mai mari conform modificărilor la Legea privind ordinea publică și siguranța. Sancțiunile sunt cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei, iar recidiva în 24 de ore va fi și ea taxată aspru.
Cine dă muzica prea tare riscă amenzi de până la 6.000 de lei sau muncă în folosul comunității
Astfel, potrivit modificării Legii 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, „organizarea de petreceri cu caracter privat și utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spațiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinația de locuințe sau cu caracter social, în mediul urban” se va sancționa cu amendă între 2.000 și 3.000 de lei.
Până acum, petrecerile care deranjează vecinii erau sancționate cu amenzi între 500 și 1.500 de lei.
De asemenea, potrivit legii promulgate, se introduc noi pedepse în cazul în care fapta se repetă într-un interval de 24 de ore. Astfel, în cazul petrecerilor, amenzile pornesc de la 3.000 lei și pot ajunge la 6.000 lei sau prestarea a 100 – 150 de ore de activităţi în folosul comunităţii. Legea a fost promulgată vineri și va intra in vigoarea imediat.
Realizarea Drumului Gorița, nu este o „GOFORIȚĂ”! USR, un as al contestarilor, continuă atacurile împotriva proiectului nu doar în mediul online. Am scris despre demararea unei acțiuni de strângere de semnaături pentrou opetiție prin care se dorește abandonarea proiectului Liberalii, princonducerea locală au organizat, o conferință de presă în care și-a exprimat punctul de vedere referitor la acest proiect. “Afirmațiile făcute în mediul online au fost materializate printr-o petiție semnată de peste 6.000 de cetățeni ai Brașovului. Acea petiție m-a determinat să iau atitudine. S-a strigat STOP DEFRIȘĂRILOR de pe Muntele Tâmpa și DECLARAREA ZONEI PARC NAȚIONAL. Apoi se spunea că drumul ce va traversa Tâmpa va avea o lățime de 21 de metri. Cel mai stupid a fost că s-a aruncat în spațiul public informația că suprafața acestui drum reprezintă 10% din zona verde a municipiului Brașov. Am hotărât să fac o adresă oficială către Regia Kronstadt. În răspuns am cerut să mi se spună care este delimitarea Muntelui Tâmpa. Regia Kronstadt mi-a spus că această zonă este, deja, PARC NAȚIONAL. Acest drum ocupă o suprafață de 0,1% !!!! Lățimea drumului va fi de 3,5 metri. În Brașov, Regia Pădurilor se confruntă cu o situație foarte delicată. Gândacul de scoarță, care nu poate fi eliminat. Singura soluție este tăierea copacului. Nu va fi distrusă nicio potecă, odată cu amenajarea acestui drum. Va fi un traseu extraordinar de frumos, care poate face legătura cu Masivul Postăvarul”, a declarat vicepreședintele Biroului Permanent Local al PNL Brașov, Ciprian Chiricheș.
USR-iștii… niște mincinoși!! Cam asta e concluzia liberalilor față de colegii lor din „dreapra” românească. Deși pentru realizarea Drumului Gorița vor fi defrișate cca. 15 hectare de pădure. “Campania de strângere de semnături a avut la bază trei mari minciuni. O campanie desfășurată de senatorul USR Allen Coliban. O campanie plină de dezinformare de cea mai joasă speță. Numai lucruri neadevărate, iar unii brașoveni au căzut în capcana aceasta. Este foarte periculos să ne jucăm cu vorbele. Nu suntem de acord cu această inițiativă a senatorului mincinos, Allen Coliban. În continuare, credem că acest drum este foarte util în scop turistic, sau de recreere. Ne dorim ca brașovenii să petreacă timp în natură, cu bicicleta. Nu avem o astfel de potecă, realizată în condiții de siguranță, în municipiul Brașov. Autoritățile intervin foarte greu în cazul unor incendii în acest moment. Totul va fi diferit odată cu amenajarea acestui traseu. Este politica USR să dezinformeze, asta fac mereu. Acest Coliban tinde să devină un Ponta de Brașov”, este de părere președintele Organizației Municipale a PNL Brașov, Adrian Oprică.
România avea 38 de hoteluri de 5 stele la 31 iulie 2019, reprezentând 4,2% din numărul total de locuri în hoteluri, cu două mai multe decât la 31 iulie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi. Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 şi 4 stele (76,8%). „Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,5% din total hoteluri), 4 stele (23,3%) şi 2 stele (18,6%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 38 (cu 2 mai multe decât la 31 iulie 2018). Din numărul total de locuri în hoteluri, 46,1% au fost în hotelurile cu 3 stele, 27,3% în hotelurile cu 4 stele, 20,7% au fost în hoteluri cu 2 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 1,6% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele„, precizează INS.
La 31 iulie 2019, erau neclasificate pe stele 107 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 102 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (48,6% din total în anul 2019). Din cele 1625 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2019, un număr de 2 hoteluri, cu un total de 158 locuri, nu erau clasificate pe stele. Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 27,9% au fost în staţiunile din zona montană, 18,3% în Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 10,1% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,1% în staţiunile balneare, 3% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea) iar 33,6% au fost în alte localităţi şi trasee turistice.
Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Constanţa (934 structuri de cazare), Braşov (930), Suceava (469), Harghita (420), Mureş (337), Cluj (334) şi Prahova (330).
Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,8%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 25,2%, judeţul Braşov 8,3%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,2%, judeţul Bihor cu 3,8%, judeţul Prahova, Vâlcea şi Suceava (fiecare cu câte 3,5%) şi judeţul Cluj cu 3,3%. Din totalul de 162.900 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2019 (exclusiv camerele din căsuţe), 99.700 (61,2%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2019 cu 1102 în hoteluri, cu 217 în pensiunile agroturistice şi cu 106 în vilele turistice.
Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2019 a fost de 356.600. Cele mai multe locuri, 199.900, erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 49.100 locuri, pensiunile turistice cu 35.200 locuri, vilele turistice cu 16.700 locuri, hosteluri cu 13.700 locuri.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,7% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,6% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 59,5% din camere erau fără baie sau duş.
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 92.000 erau în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 85.100 erau în staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 71.800 în alte localităţi şi trasee turistice, 64.800 în staţiuni din zona montană, 35.600 în staţiuni balneare şi 7.200 în zona Delta Dunării
Prev
