Istoricul Marius Oprea povestește pe pagina sa de faceboock că ,,de Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul, am terminat un triptic, în care am așezat 14 cuie găsite pe la coșciugele încropite de administrația lagărului morților din acest an de la Periprava.

Le-am adăugat și cîteva bucăți dintr-o bandă de fier și dintr-o sîrmă ghimpată, folosite la legarea a două dintre ele, atunci cînd li s-au terminat cuiele.
Am trecut pe cele două aripi ale tripticulului, sub titlul ”La Periprava luminează 124 de îngeri” numele tuturor celor identificați de colegul meu Constantin Vasilescu drept morți în lagărul de acolo.
Cristina m-a fotografiat cînd făceam ultimele retușuri. Scriind numele lor, încercam să-mi imaginez chipul fiecăruia. Zadarnic. Îmi veneau în minte numai oase amestecate.

Poate nu știți, dar la toți morții pe care i-am găsit, se păstrează întodeauna cel mai bine coloana vertebrală, poate nu întîmplător – acești morți ai temnițelor și execuțiilor sumare au fost, în acele timpuri sumbe ale robiei sovieto-comuniste, coloana vertebrală a poporului român.

În fiecare duminică, atunci cînd aprind o lumînare pentru toți morții pe care i-am găsit și pentru cei pe care nu i-am găsit încă (o fac de ani de zile), nu mă gîndesc și nu pomenesc anume pe cineva dintre ei, ci pe toți laolaltă. Cum ar trebui să fie pomeniți și în biserică, într-o zi sfîntă care să fie și a lor, a tuturor martirilor închisorilor.

Poate chiar în ziua aceasta a Tăierii Capului Sfîntului Ioan Botezătorul, pentru că ei au au botezat cu prețul vieții lor a doua noastră naștere ca națiune!”

Iulian Rinder

Conform publicației Capital, în topul celor cinci comune unde romanii duc o viata lipsita de griji este și localitatea Cristian din judetul Brașov. Deşi are  puţin peste 4.000 de locuitori, – spun ceil de ca Capital ,,cei din Cristian par să fi descoperit cum să facă treabă, având  şcoală modernă, străzi asfaltate şi case cochete. Iar reuşita li se datorează şi edililor locali care au înţeles ce înseamnă să lucrezi în slijba cetăţeanului şi au ştiut să atragă fonduri europene şi guvernamentale, dar şi bani de la agenţii economici.
Astfel că, 70% din bugetul de peste 5 milioane de euro, pe 2018, al comunei vine din impozitele plătite de companii.
La care se mai adaugă 7.600.000 de euro, bani europeni.
Pe lângă investitori, la Cristian ajung şi foarte mulţi turişti, chiar dacă turismul este unul mai mult de tranzit, decât local, autorităţile încearcă să găsească soluţii care să îi atragă şi să îi mulţumească pe cei care ajung aici”. 

O alta comuna aflată în top cinci comune cu cel mai ridicat de trai este Petreşti din Satu Mare  căreia i se mai spune şi „Mica Germanie“ iar în ultimii trei ani a fost desemnată cea mai curată şi bine gospodărită comună din judeţ. Autorii articolului spun că arată ca un oraş cochet, are o şcoală modernă, cămin de bătrâni şi zonă de agrement.
Edilii au amenajat chiar şi un parc industrial, în cadrul căruia oferă facilităţi pentru investori. Toate, cu bani europeni.

Localitatea Ciugud aflată la doar 12 kilometri de Alba Iuli are 3000 de locuitori și deține recordul național de absorbție a fondurilor europene:16 milioane de euro în ultimii 10 ani.

Ultima comună introdusă în acest top provine din  județul Timis.Este vorba de Dumbravița, localitate ce are în constructțe o sală polivalenta, un centru de afaceri inaugurat in urma cu doi ani, este inconjurata de sase benzinarii, iar un metru patrat pentru un teren intravilan ajunge si la 140 de euro.

Comuna despre care vorbim are cel mai ridicat nivel de trai din Romania, deoarece majoritatea milionarilor din Timisoara sunt mutați acolo.

Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90  trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani. I.R.

Vă vom prezenta textul  microeseului scriitorului Iulian Cătălui prezentat la Sala Senatului Academiei Fortelor Aeriene „Henri Coanda” din Bv., în cadrul Colocviului ,,Cultura Limbii”, cu ocazia primei editii a Festivalului „Limba Romana”, Brasov, 30-31 august 2019.
La acest colocviu au participat nume importante ale literaturii, istoriei, filosofiei si culturii romanesti precum: acad. Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Mircea Mihaies, Daniel Cristea-Enache, Sorin Lavric, Ovidiu Pecican, Ion Dur, Liviu Ioan Stoiciu, Constantin Abaluta, Vasile Spiridon, Laszlo Alexandru, Mihaela Malea Stroe, Adrian Lesenciuc sau Cristian Patrasconiu. 

Redăm aici prima parte a eseului  ,,Dinamica limbii şi politici lingvistice de reducere a degradării limbii române” a sciitorului Iulian Cătălui. 
,,Dinamica unei limbi este dependentă atât de evoluţia şi variaţia ei internă, de creativitatea indivizilor dintr-o anumită ţară sau cultură, cât şi de influenţele provenite dintr-o altă limbă, de-a lungul timpului, limbile nefiind nişte structuri fixe, închistate, nemişcate, ci întretăindu-se, interferând între ele, unele sfârşind prin a domina pe altele, iar multe limbi dispărând pur şi simplu.
Deşi statul naţional şi limba naţională modernă a acestuia există doar din secolul al XIX-lea, când s-a şi născut ideologia naţională şi naţionalistă şi, cu toate că limba literară a unei naţiuni a existat de mai mult timp (vezi cazurile Italiei, Germaniei şi României), fiecare imperiu, stat, entitate politico-militară şi culturală a căutat, de-a lungul timpului, prin orice mijloace, inclusiv culturale şi lingvistice, să-şi impună cultura, civilizaţia şi limba altei ţări, de obicei mai puţin puternică decât statul invadator şi dominant.
Acest lucru l-au reuşit, în antichitate, mai întâi grecii, prin armatele lui Alexandru cel Mare, când s-a răspândit o limbă greacă comună, aşa-numita koiné (limba în care s-au scris operele lui Aristotel şi Plutarh) şi apoi prin cultura şi civilizaţia lor strălucitoare, greaca devenind şi limba în care s-au transmis primele texte ale Creştinismului: Evangheliile şi Septuaginta.
Pe când limba greacă koiné încă mai domina bazinul mediteraneean, se impune latina, care, ca limbă a Imperiului Roman, a jucat rolul de „limbă universală” sau „lingua franca” pentru întreaga Europă aflată sub ocupaţie romană şi va deveni, de asemenea limba culturii creştine în Imperiul de Apus.
Apoi, când puterea militară şi politică a Romei a intrat într-un declin ireversibil, limba latină a reuşit să rămână miraculos, timp de peste 1.000 de ani „limba internaţională a educaţiei”, în Occidentul european, din cauza unei „altfel de puteri, puterea ecleziastică a romano-catolicismului”.

În vremea Renaşterii, şi, apoi în epoca modernă, spaniolii şi francezii au încercat şi au şi reuşit, să-şi impună limba, primii în America Centrală şi de Sud şi în Filipine, iar francezii în America (o parte a Canadei, Quebec-ul), în Africa de vest şi în Indochina, creându-şi adevărate imperii coloniale şi lingvistice.
Ulterior, spre sfârşitul secolului al XIX-lea a venit rândul Marii Britanii să-şi creeze cel mai întins imperiu colonial al tuturor timpurilor, cultura şi limba engleză năvălind impetuos aproape în întreaga lume (S.U.A., Canada, India, o mare parte a Africii, Australia, Noua Zeelandă şi altele), limba engleză devenind astfel noua „lingua franca”, ajutată fiind şi de dezvoltarea economică fără precedent a fostei colonii britanice, S.U.A, care a ajuns în secolul XX o superputere, hegemonică, cea mai mare putere economică, militară, tehnologică (americanii deţin întâietatea în toate ramurile de vârf ale inovaţiei) şi chiar culturală, dar în domeniul culturii populare.
Semioticianul Umberto Eco crede că expansiunea englezei a fost înlesnită de faptul că această limbă dinamică este bogată în „monosilabice”, capabile să absoarbă termeni străini şi să creeze neologisme.
Aşadar, engleza este acum limba dominantă pe aproape întreaga planetă, care, după unii sociolingvişti va grăbi şi chiar cauza dispariţia limbilor minoritare, ea impunându-şi „puterea lingvistică” peste tot în lume şi forţând ţări şi entităţi ca Franţa, Germania, România sau Uniunea Europeană să contracareze acest fenomen, adoptând unele legi şi programe speciale de apărare şi revitalizare a limbilor naţionale.

I.R.

Distincţia i-a fost acordată în semn de recunoaştere a faptului că „este un important reprezentant al culturii braşovene şi o personalitate emblematică a municipiului Braşov” după cum se afirmă în hotărârirea de Consiliu Local.

Membru al Uniunii Scriitorilor
Fost director al Colegiului Naţional ,,Andrei Şaguna”, Ion Popescu Topolog a avut şi are o amplă activitate publicistică.
Printre altele, Ion Popescu Topolog a publicat povestiri, poezi dar și romane  precum Lovituri din umbră (roman istoric, publicat în 1967) „O parte din continent” (povestiri, publicate în anul 1968) sau romanele „Denisa”, „Torna Torna Fratre”, „Paşii”, „Cicoarea”, „Urmaşii lui Euclid”, „Chemarea ţărmului la Acvileia”, „Tatăl şi Fiul”.
Totodată a scris şi publicat numeroase lucrări ştiinţifice în reviste precum Luceafărul, Tribuna, Astra, Argeş, Convorbiri Literare, Gazeta de Transilvania, Transilvania, Contemporanul, România Literară.
A primit în mai multe rânduri distincţii ale Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România.
În anii 1977, 1995 şi 2005 i se acordă Premiul pentru proză. În 1982 primeşte Premiul la literatură pentru copii.
În anul 2015 primeşte premiul pentru „Cartea anului 2015”, pentru  romanul ,,Judith”.

Timp de zece ani a fost preşedinte al Comisiei de Cultură din CL Braşov
În privinţa activităţilor culturale el a fost preşedinte al Comisiei de Cultură, Învăţământ, Culte, Ştiinţă, Sport din cadrul Consiliului Local al Municipiului Braşov în perioada 1990-2000.
Ulterior, timp de 4 ani (2000-2004), Ion Popescu Topolog a fost secretar al Comisiei de Cultură, Învăţământ, Culte, Ştiinţă din cadrul Consiliului Judeţean Braşov.

Un scurt C.V.
Ion Popescu Topolog s-a născut în 27 decembrie 1933, în comuna Berislăveşti, judeţul Vâlcea şi a absolvit Facultatea de Filologie, specialitatea română-istorie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
În  anul 1956 ocupă funcţia de ziarist la ziarul Făclia din Cluj, fiind totodată şi profesor de limba şi literatura română la Liceul Şt. O. Iosif din Rupea, unde a predat până în anul 1960.
În perioada 1960 – 1962 a fost secretar studii muzicale la Teatrul Muzical Braşov, urmând ca din 1962 să fie profesor la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” până în 2001.
În perioada 1991 – 1996 a fost directorul colegiului amintit.
În anul 1996 a predat Estetică pentru anul IV de studii la Facultatea de Filologie Braşov, devenind profesor colaborator, iar în 1998 a devenit director fondator al Editurii şi Revistei „Dealul Melcilor”.
Din 2002 până în 2004a fost  lector universitar la Facultatea de Jurnalism a Universităţii Româno-Canadiene din Braşov.
Iulian Rinder

Conform unor reglementări legislative, este obligatorie implementarea unui sistem de colectare şi transport separat al deşeurilor din ambalaje provenite de la persoane fizice şi juridice, iar noul regulament stabileşte clar acest lucru, atât la nivelul operatorilor de salubritate, cât şi la nivelul beneficiarilor serviciului.
De aceea și la Brașov Consiliul Local va dezbate în şedinţa de plen de vineri un proiect de hotărâre privind aprobarea unui nou regulament de salubrizare, care introduce obligaţii noi în activitatea de gestionare a deşeurilor.
În noul regulament sunt precizate obligaţiile şi sancţiunile atât pentru operatorii de salubritate, cât şi pentru beneficiarii acestui serviciu, cetăţenii şi societăţile comerciale din municipiul Braşov. 
Astfel că după intrarea în vigoare a noului regulament, adică de la începutul lunii septembrie, teoretic, se pot aplica şi sancţiuni. 
Totuşi, pentru a se implementa sistemul de colectare selectivă, este nevoie ca firmele de salubritate din oraş să se pregătească.
De aceea operatorii din Braşov au primit la finalul lunii iunie un termen de graţie de trei luni, pentru a cumpăra saci, pubele sau containere, cântare, programe informatice, sisteme de scanare a codurilor QR sau de citire a microcipurilor, imprimante portabile.
De asemenea, operatorii vor avea obligaţia de a dota maşinile cu dispozitive de cântărire a deşeurilor verificate metrologic.

Colectare şi transport separate, pe principiul „plăteşte pentru cât arunci“
Primăria Braşov a precizat că cea mai importantă modificare adusă de noul regulament se referă la obligaţia colectării şi transportului separat al diferitelor categorii de deşeuri.
Potrivit proiectului noului regulament, „colectarea deşeurilor municipale se face selectiv, pe fiecare fracţie sau tip de deşeu, cu autoutilitare speciale, echipate şi dotate corespunzător fracţiei colectate. Este interzisă colectarea la comun a diverselor tipuri de deşeuri”.
Deși unii cetăţeni aruncau separat deşeurile, firmele de salubrizare le ridicau „la grămadă”, cu aceeaşi maşină.

Plătești pentru cât arunci
Ca o consecinţă a colectării selective, în noul regulament este introdus şi principiul „plăteşti pentru cât arunci“.
Astfel operatorii vor fi obligaţi să pună la dispoziţia beneficiarilor recipienţi sau saci pentru colectarea deşeurilor cu sistem de identificare a utilizatorului (cod de bare, C.I.P. etc), şi să-şi doteze utilajele cu soft de identificare a recipientului şi implicit al utilizatorului, citirea realizându-se la momentul golirii acestuia, precum şi cu sistem electronic de cântărire şi emitere tichet care să conţină cel puţin informaţii despre tipul deşeului colectat, cantitate, datele de identificare ale utilizatorului, data colectării.
Datele vor fi memorate prin intermediul unui soft care le va transmite operatorului, care este obligat să le stocheze într-o bază de date.

La inițiativa Cristinei Predoiu –reprezentant al societatii civile,  Romsilva – Administratia Parcului Natural Bucegi și Agenția Națională pentru Arii Protejate ANANP se vor întalni cu presa pentru a lansa impreuna un apel catre cei care viziteaza Munții Bucegi pentru respecatarea naturii si a valorilor naturale.
Întâlnirea reprezintă un apel pentru uncomportament responsabil față de natură și este lansat ca urmare a faptului ca în aceasta vară foarte multi utilizatori ai retelei de socializare facebook au lansat pe un grup turistic numeroase semnale de alarma cu privire la comportamentul iresponsabil al unor turisti fata de natura si față de Sfinxul din Bucegi.
Acesta din urmă fiind unul din simbolurile României și este datoria morala a fiecarui roman de a-l proteja.  

ANANP susține demersurile publice de conservare a valorilor de patrimoniu geologic și ia în considerare optiuni alternative de desemnare a acestora ca bunuri ale patrimoniului mondial, astfel încât să asigure conservarea acestora împreună cu valorile biodiversității, culturii sau peisajului din siturile în care se află si să confere acestora un statut juridic adecvat valorii de bun public al Romaniei.

Cu ocazia întâlnirii de sâmbătă, 31 august – 2019, reprezentanții Romsilva, ca administratori ai Parcului Natural Bucegi, vor monta un panou prin care se interzice escaladarea Sfinxului și încălcarea perimetrului de protectie al acestuia.

De asemenea, în cadrul acestei conferinte de presa eveniment va avea loc o acțiune de împărțire de materiale informative și discuții cu vizitatorii precum și o actiune de ecologizare a zonei (daca este cazul), materialele necesare acestei actiuni fiind  asigurate de Romsilva-Administratia Parcului Natural Bucegi.
Cristina Predoiu va lansa și campania online „Bun Simt Turistic” în care va va prezenta si apelurile unor renumiti artisti romani, dar si artisti internationali pentru respectarea naturii.

Iulian Rinder

Câteva sute de oameni au participat, joi, la sfinţirea Mănăstirii „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din satul Breaza, comuna Lisa, judeţul Braşov, ceremonialul religios fiind oficiat de un sobor de preoţi, în frunte cu Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, care, la începuturile sale ca preot, a slujit la Lisa.
La eveniment au participat şi liderul PSD, premierul Viorica Dăncilă, secretarul general al PSD, Mihai Fifor, parlamentari şi primari PSD din Ţara Făgăraşului. 

Premierul Viorica Dăncilă, preşedintele PSD, a declarat, conform Agerpress, după sfinţirea Mănăstirii că participă la astfel de evenimente ori de câte ori este invitată, subliniind că este ,,un om care crede în Dumnezeu”.
„De fiecare dată când sunt invitată la o slujbă, la sfinţirea unei biserici, eu particip. Eu sunt un om care cred în Dumnezeu şi cred că aceia care au credinţă sunt oameni mult mai buni„, a mai declarat premierul Viorica Dăncilă conform susei citate.
Liderul PSD le-a mai transmis românilor ,,să aibă credinţă” ” pentru că ..binele învinge întotdeauna răul şi aşa se va întâmpla şi acum„.
,,Toţi cei care venim la biserică de aceea venim, ca să fim mai buni. Şi cred că manifestările şi răutăţile în faţa bisericii sau în timpul unei slujbe nu-şi au locul. Politica e de o parte şi Biserica de o parte. Eu am venit aici să mă rog„, a subliniat premierul.

Credincioșii i-au reproșat premierului starea dezastruoasa a drumurilor
Locuitorii din zonă au profitat de prezenţa şefului Guvernului, pentru a afla informaţii despre infrastructura rutieră şi au anunţat-o că pe drumul Braşov – Sibiu mor mulţi oameni din cauza accidentelor.
La un moment dat, potrivit Agerpres, unul dintre locuitori a întrebat-o pe Viorica Dăncilă „Cum aţi venit de la Bucureşti?”.
Dna premier a răspuns – lăsând pe moment diplomația și politicianismul deoparte – tot cu o interogație: „Dar de ce vă interesează acest lucru?”.
Interlocutorul i-a explicat de ce: „Mă interesează, pentru că acum, vara, şi iarna, drumul de la Bucureşti în Ţara Făgăraşului durează şi şapte ore”.
Dancilă: „De 30 de ani nu s-a făcut nimic, încerc să fac lucruri pe care alţii nu le-au făcut”

Dăncilă a promis oamenilor că Guvernul face „toate eforturile pentru a face Autostrada Ploieşti – Comarnic. (…) De 30 de ani nu s-a făcut nimic, încerc să fac lucruri pe care alţii nu le-au făcut. Iar dacă dumneavoastră luaţi ceea ce s-a făcut de PNL, de PDL, şi ceea ce a făcut PSD-ul, o să vedeţi diferenţe de kilometri (…) Cred că politica e de o parte, biserica e de o parte. Eu am venit aici să mă rog şi am venit la această slujbă minunată”.
După slujbă, premierul s-a fotografiat cu mai mai multe persoane.

Primarul comunei Feldioara, Sorin Taus a prezentat ieri Agenda Festivalului „Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara”, festival despcare care a spus că spectatorii nu vor fi dezamăgiţi. 
Astfel pentru al nouălea an consecutiv ,,se întorc” Cavalerii Teutoni în Feldioara, iar turiştii şi locuitorii vor avea parte de multe surprize plăcute, pregătite de primăria comunei pentru weekendul 7 – 8 septembrie. Festivalul se va desfăşura în Cetatea Feldioara şi în curtea Bisericii Evanghelice.

Furdui Iancu și Pheonix
Taus declară că „Avem trupe de reconstituire istorică din Sighişoara şi Alba Iulia. În cetate vor fi cavaleri călare şi domniţe. Cavalerii vor face demonstraţii de lupte medievale. De asemenea, vor fi prezenţi meşteşugari locali, pentru cei mici se vor pregăti ateliere”. El mai promite şi concerte spectaculoase, având în vedere că la festival vor participa nume consacrate ale muzicii româneşti.

„Duminică va susţine un recital Nicolae Furdui Iancu, iar seara va fi încheiată de trupa Phoenix”, a mai anunţat primarul.
„Chiar dacă a fost deschisă anul trecut, Cetatea Feldioara a devenit un reper important pentru turismul din judeţul Braşov. În perioada august 2018 – august 2019, cetatea a fost vizitată de 20.000 de turişti”, a conchis primarul. 

Activităţile fac parte dintr-un proiect mai amplu, „Cetatea Vie – Zilele Porţilor deschise în Cetatea Marienburg – Feldioara”, cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov prin programul de finanţare a evenimentelor culturale. 

Iulian Rinder