Un proiect în valoare 2,22 milioane euro – fonduri nerambursabile Regio – a fost semnat ieri, 20 august 2019, la sediul Consiliului Județean Brașov.
Astfel, printr-un nou contract de finanțare Regio echipamente medicale de ultimă generație vor fi achiziționate și vor asigura servicii medicale de calitate pentru Ambulatoriul Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie din Brașov.
Investiția a fost anunțată în cadrul unei conferințe de presă, de către președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea și de către directorul general al ADR Centru, domnul Simion Crețu. Peste se vor aloca pentru achiziția echipamentelor de ultimă generație.

CJ Brașov va asigura 211 mii lei
Valoarea totală a proiectului contractat este de 10.572.694 lei, din care din care valoarea finanțării nerambursabile alocate este de 10.361.240 lei, respectiv 98% din valoarea eligibilă a proiectului, (aproximativ 2,22 milioane euro). Diferența dintre cele două sume, respectiv 211 mii lei reprezintă cofinanțarea asigurată de către Consiliul Județean Brașov pentru realizarea proiectului.
Fondurile alocate provin din bugetul Regiunii Centru al Programului Operațional Regional 2014-2020,  prevăzute pe prioritatea 8.1 ce finanțează Investiții în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile  sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de comunități, operaţiunea A – Ambulatorii.

Simion Crețu, director general ADR Centru – Brașovul a atras pentru infrastructură 83,29 milioane lei
„În Regiunea Centru, investiția realizată prin proiect va servi ca exemplu pentru celelalte instituții spitalicești, urmărind să ridice nivelul calitativ al actului medical, să reducă riscul asupra sănătății populației și să ridice standardele de protecție a sănătății la un nivel comparativ cu cel european.
Concentrarea investițiilor în activități ce vizează interesul și siguranța brașovenilor se poate observa și din cele nouă contracte de finanțare nerambursabilă Regio semnate până în prezent de noi și Consiliul Județean Braşov.
Valoarea totală a sumelor atrase de județul Brașov pentru dezvoltarea infrastructurii locale este de peste 394 milioane lei, adică 83,29 milioane euro.
Patru proiecte din cele nouă vizează investiții consistente alocate pentru reabilitarea infrastructurii rutiere a drumurilor județene din județ, iar celelalte prevăd reabilitarea și dotarea unităților spitalicești din județ, respectiv a Unității de Asistență Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru, a Ambulatoriului Integrat al Spitalului Clinic Județean de Urgență, a UPU din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, precum și două proiecte concentrate pe îmbunătățirea servicii de sănătate în regim ambulatoriu pentru populația județului Brașov”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru. 

Veștea spune că investiția în sănătate se face la solicitarea cetățenilor
La rândul său Adrian Veștea a spus „Considerăm acest proiect ca fiind foarte important, deoarece contribuie alături de celelalte proiecte locale la bunăstarea cetățenilor din județ. Consiliul Județean Brașov va beneficia în mod indirect de pe urma extinderii și modernizării Ambulatoriul Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie, prin micșorarea cheltuielilor alocate. Angajații spitalului vor putea munci și asigura un mediu de lucru curat, nepoluat, îngrijit și sigur, cu precădere prin punerea la dispoziție a unor echipamente performante specifice acestei activități medicale, în vederea stimulării randamentului și eficienței tratamentelor de specialitate. Cetățenii vor vedea astfel că utilizăm fonduri europene pentru cele mai importante aspecte sesizate de oameni, respectiv creșterea calității în sănătate și, pe de altă parte, îmbunătățirea condițiilor de transport”, a declarat Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov. 

Ce se va achiziționa și unde vor fi amplasate echipamentele
Infrastructura deținută de Ambulatoriu este insuficientă și duce la o disproporție între numărul pacienților și capacitatea echipamentelor. Rezultatul așteptat în urma implementării proiectului este de creare a unui spațiu dotat cu echipamente medicale și mobilier adecvat, în vederea creșterii calității serviciilor de sănătate și a nivelului de trai a populației din municipiul Brașov și din întregul județ.
Imobilul este situat în intravilanul Municipiului Brașov, str. Prundului nr. 7-9, jud. Brașov. Suprafața totală a imobilului este de 2.407 mp. Dotările vor fi amplasate în corpurile de clădire C1 și C8, alocate desfășurării activității Ambulatoriului integrat.
În urma implementării proiectului vor fi achiziționate 57 de echipamente medicale de specialitate și 22 de seturi de mobilier care vor fi amplasate la sediul central al Spitalului Clinic de Psihiatrie si Neurologie, în spațiul alocat desfășurării activității Ambulatoriului.
Se urmărește astfel asigurarea unui acces egal al tuturor cetățenilor la serviciile de sănătate, în vederea creșterii speranței de viață sănătoasă, prin sporirea accesibilității serviciilor medicale în ambulatoriu și îmbunătățirea calității acestora.
Pe lista echipamentelor prevăzute, se regăsesc următoarele aparate: computer tomograf, ecograf muscolo-scheletal, ecograf doppler, precum și diverse echipamente pentru recuperare neuro-psiho-motorie cum sunt: lift pentru transport pacienți, bandă alergare sau bandă pentru bazin, sistem robotizat de recuperare a mersului și alte sisteme de evaluare și recuperare a mobilității membrelor.

Proiectul presupune o abordare complexă și integrată, astfel încât la finalizarea implementării acestuia să se obțină rezultate importante în ceea ce privește creșterea calității serviciilor medicale prestate în ambulatoriu și scăderea numărului internărilor evitabile. Prin proiect se urmărește ca investiția să poată fi menținută pe o perioada foarte mare cu costuri materiale foarte mici prin includerea de echipamente calitative și agrementate tehnic. Costurile cu resursele umane sunt foarte reduse, deoarece personalul actual va fi instruit să utilizeze și să întrețină echipamentele ce vor fi achiziționate în cadrul investiției.

Consiliul Județean Brașov estimează că până la data de 31.07.2021 va finaliza procesul de derulare a achizițiilor și de dotare a Ambulatoriului.

Iulian Rinder

Scriitorul Iulian CĂTĂLUI, mambru al Uniunii Scriitorilor din România,  a realizat o amplă analiză a cărții pe care fostul lider al comunității evreiești din Brașov Tiberiu ROTH și-a lansat-o cu cateva zile în urmă.
Vă prezentăm în continuare integral opinia lui Iulian Cătălui:

,,Am pornit în demersul meu de analiză a cărţii Evreu fără frontiere. Călătorie prin ţări, idei şi ere, vol. I (apărută la Libris Editorial, Braşov, 2019) de la ideea-basorelief a autorului volumului, Tiberiu Roth (fost preşedinte al Comunităţii Evreieşti din Braşov şi al Clinicii „Hiperdia”) de identitate sau de „preocupare identitară”, a sa şi a poporului evreu.

De altfel, în capitolul „Cine am fost, cine suntem” din acest volum, Tiberiu Roth scrie: „De multă vreme mă preocupă – mai mult din considerente practice decât din vreo ascunsă afinitate pentru psihologia socială – subiectul identităţii evreieşti. Am realizat mai târziu că subiectul, în aparenţă simplu, este foarte complicat. Şi că generaţii de oameni studioşi au scris foarte multe, au iscat numeroase polemici, încercând să găsească definiţii complete şi corecte spre uzul evreilor şi ne-evreilor, al celor care iubesc poporul evreu, dar şi celor care din motive confuze nu îi iubesc, prin care să formuleze o idee clară asupra identităţii evreieşti. Dar în loc să se clarifice ideea – odată cu trecerea timpului, cu sporirea scririlor şi accentuarea dezbaterilor, ajunse chiar la nivelul unor conflicte majore – ea s-a complicat, s-a încâlcit din ce în ce mai mult. Şi ca să nu apelez la opiniile şi experienţele altora, am să apelez la propria mea memorie pentru a regăsi modul în care a evoluat în conştiinţa mea preocuparea identitară”.

Potrivit autorului, Evreu fără frontiere reprezintă nu numai nişte memorii clasice, ci şi o colecţie de articole publicate într-o revistă „online” (căci asta e moda dictată de preocupările ecologice, economice şi itinerante) intitulată „Baabel” şi care implică numeroase semnificaţii.

Cele 140 de articole, devenite capitole de carte, vor face parte dintr-o lucrare gigantescă în 2 volume (peste 1100 de pagini!) şi tipărite în revista menţionată în intervalul 2013-2019, ele putând fi citite, recptate ca eseuri, dar şi ca impresii de călătorie, alternând cu incursiuni în istorie, religie, geografie, morală, potrivite de multe ori întâmplărilor cotidiene.

Pe de altă parte, formaţia şi experienţa inginerească a lui Tiberiu Roth l-au constrâns să fie cât mai riguros şi acribios şi s-a străduit să-şi verifice afirmaţiile cu circumstanţă.

În strânsă legătură cu identitatea evreiască dar şi cu condiţia evreului în România, consider că este foarte necesară o scurtă incursiune în istoria acestui încercat şi inteligent popor în Ţările Române, de-a lungul timpului.

Potrivit mai multor autori, se presupune că au existat primele indicii despre prezenţa evreilor în perioada statului dac condus de Decebal, când au fost semnalaţi evrei în zona localităţii Thalmus (Tălmaciu de astăzi) din Transilvania şi ulterior, după stăpânirea Imperiului Roman, “Dacia Romana”, însă doar pe o suprafaţă mică, afirmându-se că încă în acea perioadă au existat evrei sosiţi împreună cu trupele romane.

Evreii au fost utilizaţi pentru ,,munca anevoioasă a minelor” şi pentru alte munci care erau rezervate sclavilor, iar odată stabiliţi pe pământul Daciei, ei au continuat să trăiască aici şi după ce au încetat să mai fie sclavi, neavând motivaţia întemeiată de a-şi căuta o nouă ţară.

Totuşi, evreii nu au venit în Dacia romană doar ca sclavi, ci şi în calitate de negustori, comercianţi, însoţind armiile şi coloniile romane, care mergeau să populeze şi să romanizeze noile provincii cucerite, căci romanii “dacă nu stimau pe evrei, cel puţin îi cruţau şi protegeau, cu cât le deveniseră indispensabili”.

Astfel, mai mulţi evrei au ocupat „funcţii importante” în administraţia din provincia romană Dacia, ca de exemplu, evreul Herrenius Gemelinus, care a fost „procurator de rang ecvestru” a ceea ce se chema Dacia Apulensis.

După aceea, trecerea evreilor prin regiunile menţionate nu a mai putut fi constatată din punct de vedere documentar, nici măcar în perioada expansiunii legendare, mitice, a “iudaismului chazar” până în Pannonia. Abia în momentul apariţiei pe scena istoriei Europei de sud-est a voievodatelor şi ulterior a Ţărilor Româneşti, Valahia şi Moldova, începând cu secolele XIII-XIV, se pot aminti unii evrei care erau “în trecere” ori erau stabiliţi în unele aşezări precum Cetatea Albă, deşi s-a remarcat o zonă geografică populată de evrei în vecinătatea “aşezărilor româneşti medievale” încă din veacurile XI-XII.

În ceea ce priveşte Transilvania şi Banat, primele documente scrise cu privire la evrei, datează din vremea regilor maghiari Ladislau I (1077-1095) şi Coloman (1095-1116), suzerani pentru o perioadă de timp ai celor două provincii, primul rege dând nişte decrete defavorabile evreilor, interzicând, de pildă, căsătoriile între evrei şi creştini, duminicile şi în timpul sărbătorilor creştine, evreii nu aveau voie să presteze „munci fizice”, iar la rândul lor creştinii nu puteau fi „slujitori ai evreilor”.

La Braşov, evreii au fost prezenţi încă din secolul al XV-lea ca negustori, dar primii evrei stabiliţi în oraşul de la poalele Tâmpei au fost consemnţai abia în anul 1807, având aprobare de la Consiliul Local, pentru ca în 1826 să se înfiinţeze oficial, printr-un „decret imperial”, „comunitatea evreiască”, constând din 4 familii. 

Din prima jumătate a secolului al XVII-lea datează „primele chemări domneşti”, acte, documente emise în cancelariile principatelor, în baza cărora evreii s-au stabilit în Ţările Române, bucurându-se de „anumite privilegii”.

După Carol Iancu, evreii din Regat erau, în marea lor majoritate, aşchenazi, adică evrei care prin „origine, limbă, nume, ritual de rugăciuni şi obiceiuri religioase, se înrudeau cu cei din Polonia şi  din Rusia”, astfel, la sfârşitul veacului al XIX-lea, toţi evreii din Moldova şi majoritatea evreilor din Muntenia vorbeau idiş, „dialect iudeo-german” adăugit, îmbogăţit cu multe împrumuturi slave şi româneşti. Manifestările de respingere a evreilor vor reapărea la începutul veacului al XVIII-lea, astfel, 1715 este anul în care are loc „primul pogrom la Bucureşti” (epitaful unui rabin îl califica drept „martir”, el fiind pus în legătură cu mărturia italianului Anton Maria del Chiaro despre „demolire la sinagoga degli Ebrei”(1714).

Infamia i-a aparţinut domnitorului Ştefan Cantacuzino care a vrut să-şi înceapă guvernarea „cu o ispravă de seamă”, pentru a se face cunoscut, dar şi spre a fi uitat rolul său în mazilirea marelui Constantin Brâncoveanu! Moldova s-a făcut şi ea remarcată, ca fiind locul în care a apărut „prima acuzaţie de omor ritual”, în 1726, învinuire cuprinsă într-un text hagiografic cunoscut, Viaţa lui Constantin cel Mare, având la bază un izvor occidental, biografia papei Silvestru; în urma unei înscenări, evreii din Oniţcani au fost acuzaţi de „omor ritual”, iar domnitorul Mihai Racoviţă a luat măsuri „samavolnice” împotriva lor, întemniţându-i pentru ca apoi să vrea să-i elibereze, evident, contra unei sume „fabuloase”.

Abia veacul următor, al XIX-lea, a putut fi considerat aproape unanim perioada de „maximă răspândire a populaţiei evreieşti”. De menţionat că după Primul Război Mondial şi Marea Unire din 1918, România a redobândit Transilvania, împreună cu populaţia evreiască de aici, însă aceasta era prezentă în provincie de mai multe secole. Rezultă că minoritatea evreiască din Ţările Române are o istorie lungă şi bogată, dar şi plină de contradicţii şi suferinţe, persecuţii şi pogromuri, culminând cu Holocaustul antonescian, care se întinde pe aproximativ două milenii, dar ea a devenit semnificativă numeric, economic şi cultural abia în secolul al XIX-lea şi apoi în perioada interbelică, când România a ajuns să fie socotită drept „una din ţările cu cea mai mare populaţie evreiască”, printre statele Europei.

Scriitorul evreu francez Josy Eisenberg se întreba (în volumul său O istorie a evreilor), ce înseamnă să fii evreu, referindu-se la naţionalitate, cultură şi religie şi consideră că definiţia cea mai evidentă a evreului este aceea că el e un om în căutarea propriei identităţi, concept sau lucru pe care-l analizează şi Tiberiu Roth în cartea sa.

El mai crede că după 1945 asistăm la un fenomen original de întoarcere la origini, care nu priveşte o minoritate, însă a provocat naşterea în Israel,  SUA şi Franţa a unei generaţii de gânditori şi scriitori  (Levinas, Heschel, Soloveitcik sau Elie Wiesel) pentru care „cu atât eşti mai om cu cât eşti mai evreu”.

Dreptul la difereneţă, universalitatea în sânul particularităţii, mărturia existenţei iudaice sunt temele pe care le tratează nu numai aceşti autori, ci şi Tiberiu Roth în Evreu fără frontiere, el exprimând tocmai aceste idei, dar şi să aspiri la universalitate, să-ţi depăşeşti frontiera propriei identităţi.

Totodată, Tiberiu Roth este şi un martor important al istoriei, înregistrând lucid evenimentele acesteia, pozitive dar şi negative, de multe ori în legătură cu istoria poporului evreu, ca de exemplu, vizita la Braşov, în 1988 şi în 2003, a doi viitori importanţi prim-miniştri ai Israelului, Ariel Sharon (ale cărui soţii, Margareta şi Rozalia Zimmermann, erau născute la Braşov), pe atunci ministru al comerţului şi industriei şi respectiv, Benjamin Netanyahu, în acea vreme ministru de finanţe.

La Tiberiu Roth, memoriile, deşi strâns legate şi de multe ori confundate cu autobiografia, diferă de acesta prin faptul că accentul e pus pe evenimente exterioare, analizele lor, inserturi erudite despre acestea, în timp ce autorii de autobiografii sunt obsedaţi de ei înşişi, îşi metamorfozează biografia în sicră declanşatoare şi centru al scriiturii, autorii de memorii fiind persoane care au jucat un rol important în comunităşile lor, în ţările lor, ca Tiberiu Roth, de pildă, sau au observat din apropiere evenimente istorice şi al căror scop esenţial este să descrie ori să interpeteze aceste evenimente.

În concluzie, Evreu fără frontiere. Călătorie prin ţări, idei şi ere, de Tiberiu Roth, este o lucrare complexă, erudită, livrescă, bine scrisă într-un stil multiplu (literar, jurnalistic şi istoric) şi foarte bine documentată, care îşi propune să analizeze un personaj colectiv pe cât de fascinant pe atât de persecutat de alte personaje colective ale istoriei: poporul evreu şi în care sunt atinse cel puţin trei coordonate-idei: evreii există în acelaşi timp în realitatea obiectivă, în propria lor imaginaţie şi în cea a vecinilor lor”.  

În săptămâna 12 august 2019 – 18 august 2019, Serviciul Rutier Brașov a organizat și desfășurat acțiunea T.I.S.P.O.L. „SPEED”, care a vizat combaterea nerespectării regimului legal de viteză.

,,Acțiunea a avut ca scop impunerea unui climat de disciplină în rândul conducătorilor de autovehicule, în ceea ce privește respectarea regimului legal de viteză și reducerea riscului rutier pe raza întregului județ” se spune in comunicat de presă.
Cu această ocazie, s-a procedat la verificarea a 1.285 autovehicule, fiind constatate 1.044 abateri la regimul legal de viteză.  Totodată, polițiștii brașoveni au aplicat 1.044 sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 250.000 lei.

De asemenea, cadrele de poliție au reținut 25 permise de conducere pentru nerespectarea regimului legal de viteză.
În  cadrul acțiunii au fost folosite toate aparatele de supraveghere a traficului existente la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, inclusiv cinemometrul de tip TruCAM.

Conform IPJ Brașov obiectivele acțiunii au fost legate de
* ,,depistarea, identificarea și tragerea la răspundere a celor ce încalcă prevederile legale, în principal depășirea limitei legale de viteză;
* Conștientizarea opiniei publice asupra dinamicii și consecințelor accidentelor rutiere”.

Activitățile vor continua și în perioada următoare în vederea menținerii cadrului de legalitate și prevenirii accidentelor rutiere.

Jurnalistul și scriitorul brașovean Eduard Huidan a trecut în neființă duminică, după ce s-a sinucis, aruncându-se de la etajul locuinței sale. Eduard Huidan suferea de o boală nemiloasă, care s-a agravat în ultimul timp.

Eduard Huidan s-a născut la 21 septembrie 1949, la Brașov. A absolvit Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov și Facultatea de Filologie a Universității din București A fost un scriitor și jurnalist dedicat cuvântului bine așezat, cu mult echilibru, consecvență și pasiune.
A fost membru important al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov dar și al unor organizații de renume, din domeniul presei mondiale. A fost un efervescent promotor al libertății de exprimare, al promovării activității publicistice, un ziarist care și-a făcut meseria la cele mai înalte cote. De-a lungul carierei scriitoricești și jurnalistice, a fost distins cu numeroase premii, în țară dar și peste hotare. Un om deosebit, înzestrat cu omenie și înțelegere față de semeni și problemele lor, o persoană dedicată total domeniului de activitate.

Câteva repere din activitatea lui Eduard Huidan și premii obținute de-a lungul carierei
A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov, din 1987; membru în Uniunea Ziariştilor Profesionişti (1991 – vicepreşedinte, membru în Consiliul de Administraţie), iar din 1996 a făcut parte din Consiliul de Administrație al World Association of Newspapers (Asociația Mondială a Ziarelor), ales la  Congresul care a avut loc în acel an la Washington. Membru în Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România în intervalul 1992-2004.
A fost director și redactor-șef al Gazetei de Transilvania, din 1990 pînă în 2009, unde a  susținut, printre altele,  editorialul cotidian ”Chestiunea Zilei”  și  a editat  Foaia pentru Minte Inimă și Literatură. Colaborări la publicațiile România liberă, Luceafărul, SLAST, Astra, Braşovul literar şi artistic, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Vatra, Convorbiri literare  şi la volumele colective Proză satirică româna contemporană, Editura Astra, Braşov, 1982, Perpetuum comic, Editura Urzica, 1985-1990 ş. a. Debutul editorial –  în anul 1983, cu volumul de schiţe şi povestiri Trandafirul de plastic, Editura Albatros.

Premii literare: Premiul USR, filiala la Braşov, în 1991 şi 1996, pentru Fotografii mişcate şi Eroul nostru; Premiul I la Bienala naţională a umorului, 1987. Medalia de aur a Academiei Braziliei pentru literatură, Medalia „Newseum” pentru libertatea de exprimare, decorat cu ”Meritul Cultural”, în Grad de Cavaler, premii media pentru întreaga activitate publicistică, pentru editorial şi talk-show, Ordinul ziariştilor clasa întâi.

A participat la reuniuni internaționale, monitorizări, activități legate de libertatea de exprimare, în calitate de membru și raportor al World Association of Newspapers, la călătorii de studii și documentare, în SUA, Germania, Marea Britanie, Franța, Federația Rusă, Italia, Spania, Brazilia, Japonia, Africa de Sud, Liban, Siria, Turcia, China, Maroc ș.a.

Opera: Trandafirul de plastic, schiţe şi povestiri (1983); Numele jocului, roman (1986); Linia, roman (1984); Fotografii mişcate, roman (1991); Eroul nostru, roman (1996); Ne-am tuns, ne-am uns (2008).

Cei care doresc sa își ia rămas bun sunt așteptați mâine (marți), 20.08.2019, orele 12:00 la Capela Cimitirului Romano-Catolic (Livada Poștei), Brașov.

Dumnezeu să-l odihnească!

Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Călin Cobelschi a anunţat că ultima promisiune a oficialilor Ministerului Sănătăţii şi ai constructorului a fost că lucrările la noua Unitate de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, proiect pentru care Guvernul României a obţinut o finanţare de la Banca Mondială.. vor începe în 19 august.
Asta după ce ministrul Sorina Pintea, anunţat în primăvara acestui an că de pe data de… 1 mai vor începe lucrărille amintite.
După cum se subânțelege, acestea nu au început, astfel că, mai multe luni, a rămas numai groapa rezultată în urma demolării unor anexe de către Consiliul Judeţean Braşov.

Totuși oficial de astăzi acestea lucrări trebuie să înceapă.
„În prezent, proiectul este într-un stadiu incipient.. Abia este la început. Abia a fost făcută subzidirea şi de acum încolo aşteptăm ca noua construcţie să se ridice din pământ. În 9 august, la Braşov, s-a desfăşurat un comitet de lucru, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi ai constructorului, ocazie cu care a fost anunţat faptul că până în 19 august vor începe lucrările”, a declarat Cobelschi. Acesta a precizat că lucrările ar fi trebuit să înceapă în luna martie a acestui an, însă conform ultimului aviz de şantier, lucrările ar fi trebuit să înceapă în 14 iulie.

„În cazul acestui proiect, noi suntem simpli observatori, pentru că lucrarea a fost contractată de Ministerul Sănătăţii. Ce a ţinut de noi am făcut. Am asigurat serviciul de dirigenţie de şantier, am făcut demolarea”, a mai spus Cobelschi.
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că pentru acest proiect, administraţia judeţeană a pus la dispoziţia Ministerului Sănătăţii studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic încă din momentul în care au început demersurile pentru finanţarea lucrărilor de către Banca Mondială.

Pe de altă parte, el şi-a exprimat speranţa ca „într-un an jumătate se poate realiza acest obiectiv, având în vedere că este o clădire cu parter şi un etaj”. 
Noua a clădire a UPU, va avea o suprafaţă de aproximativ 1.800 mp, însemnând subsol şi parter, iar accesul nu se va mai face pe la intrarea în fostul Triaj. Pentru serviciile medicale, va fi alocată o suprafaţă de aproximativ 1.200 mp, restul spaţiului urmând a fi alocat pentru alte funcţiuni. Valoarea investiţiei este de 11,412 milioane lei cu tot TVA, constructor fiind SC General Service Grup 98 SRL”.

Iulian Rinder

Pentru a păstra și un „gust-clasic” arhaic, Radio România Brașov FM are în grila de programe și emisiunea de folclor a doamnei Mihaela Cătălui emisiune ce se intitulează „Pe uliţa cu dor”, emisiune ce se regăsește în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 12.00.
Realizatoarea este (re)cunoscută pentru modul în care a provat de-a lungul timpului copii și tineri iubitori de folclor, insuflându-le acestora pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă cultură tradițională românească.
Sursa intervievată este căsătorită cu scriitorul Iulian Cătălui, are un băiat de 17 ani şi se autodefineşte ca o susţinătoare a familiei în care „tradiţia şi spiritualitatea se întâlnesc”.
„Provin dintr-o zona etno-folclorică încărcată de autenticitate şi iubire faţă de strămoşi, un loc în care şi acum, ca element de poveste şi culoare, vă spun că se mai păstrează chiar şi lada de zestre”.  
Arealul de care povesteşte interlocutoarea noastră este în zona Rupea, mai exact din satul Dacia. „De copil am participat la evenimentele ce adunau lumea satului şi am purtat cu mare plăcere costumele populare autentice, păstrate şi conservate cu grijă de părinţi şi bunici. M-am născut şi am crescut în această lume rurală a prieteniei şi comunităţii şi mi-a rămas întipărită în suflet acea lume pastorală. Acum simt că am o datorie morală de a transmite această paletă culturală ce include obiceiurile locului, jocurile, cântecele către cei mai tineri ca noi.  Încerc să aduc o parte din dota populară în lumea mult mai cosmopolită atrasă şi distrasă de tehnologie din mediul urban”.
De altfel, Mihaela Cătălui are o experienţă întinsă pe mai mulţi ani în promovarea şi realizarea de spectacole folclorice cu tineri, spectacole ce au avut loc în ţară şi străinătate.

De exemplu, cu ceva timp în urmă a participat cu un grup de elevi la festivalul „Primăvara Românească” de la Bruxelles, eveniment ce a avut loc într-un spaţiu deschis şi unde echipa coordonată de Mihaela a prezentat cântece tradiţionale româneşti, prestanța lor fiind savurată şi de primarul de atunci al capitalei din Belgia, Philippe Close.
Intervievata noastră lucrează acum la un proiect cultural ce urmează să prezinte obiceiuri în principal româneşti, dar şi săseşti şi secuieşti, proiect ce urmează să fie pus în practică.

„Dorim să prezentăm atât particularităţile definitorii ale comunităţilor ce locuiesc în acest spaţiu al toleranţei, dar şi confluenţele şi influenţele care s-au exercitat şi sedimentat de-a lungul timpului între comunităţi”, ne-a mai declarat aceasta.

Iulian Rinder