Începând de mâine, 23.01.2020, pe bulevardul Saturn, vor începe lucrările de modernizare a rețelelor de apă, din fonduri europene, de la blocul nr. 1 la cel cu nr. 29, adică de la intersecția Gemenii până la Biserică. Acestea se vor desfășura în zona verde și pe trotuar. Este vorba despre înlocuirea unor conducte vechi de peste 40 de ani, cu unele noi, din polietilenă. Valoarea întregului contract este de aproximativ 19,24 milioane de lei, inclusiv TVA.
Aşa cum anunţă Compania Apa şi ,,traficul pietonal pe alei va fi afectat de lucrări. Estimăm că termenul de finalizare al lor este 25 aprilie 2020. Întreaga zonă va fi semnalizată corespunzător”.
Conform aceluiaşi comunicat de presă remis de Compania Apa, această lucrare face parte dintr-un contract de reabilitare și extindere a reţelelor publice de distribuție apă potabilă din municipiul Brașov, finanțat prin Programul Operațional de Infrastructură Mare. ,,Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și mulţumim pentru înțelegere locuitorilor din zonă” se spune în finalul comunicatului.
Și este „sărit de pe fix” pentru că eu n-aș fi în stare vreodată, nici beat mort, să fac ce a făcut și face el. În anii din urmă, în care nici dracu n-a știut de el, a umblat pe dealuri, prin poieni, în frig, pe ploaie, și a săpat în căutarea victimelor comuniste îngropate fără cruce, fără vreun semn lumesc. A găsit schelete de oameni uciși și a alinat tragedii ale copiilor, rudelor acestora. A făcut multe excese cu limba lui ascuțită, pentru că societatea noastră este anchilozată ca multe altele. A spus cu înfumurarea lui multe tâmpenii. Dar, dincolo de astea nu este normal ca Marius Oprea, la 55 de ani, să fie șomer, să moară de foame. Da, este un câine de om, un câine de om de care avem nevoie! Uite situația lui ca om acum, pe o postare pe Facebook:
Sînt șomer la 55 de ani Am 55 de ani și s-ar spune că, dacă e să ne luăm după statisticile mondiale cele mai optimiste, aș mai avea o treime de viață în față. Cu toate acestea, de o săptămînă încoace m-am simțit aproape la capătul ei. Redus la tăcere, la a trăi doar vegetînd, într-un prezent lipsit de perspectivă – chiar și de aceea de a putea descrie starea contradictorie în care mă aflu. Pînă acum, cînd îndrăznesc să o fac, pentru a mă elibera de o povară. În anii mei de maturitate, mi-am aplecat preocupările și energia asupra victimelor comunismului din România, asupra torționarilor lor și, mai ales, am îndrăznit să merg pînă acolo încît să fac un pas înainte, trecînd la aducerea la lumină a osemintelor celor îngropați fără cruce, după ce au fost uciși sau au murit în temniță. În acest scop, am reușit, în 2005, să înființez o instituție specializată, și anume Insitututul de Investigare a Crimelor Comunismului, în subordinea primului ministru. L-am condus pînă în 2010, cînd am fost eliberat din funcție ”din motive politice”. Am fost reîncadrat la institutul pe care îl creasem în 2012 și pînă acum o săptămînă am lucrat acolo, ca ”detașat în interes de serviciu”. Vreme de șapte ani, nu mi s-a scos la concurs postul în care am fost încadrat în toți acești ani. Iar acum, în condițiile în care detașările ”de la privat la stat” au fost sistate, am fost automat scos din IICCMER. De o săptămînă, sînt deci șomer – chiar dacă nu ”pe hîrtie”, unde figurez în continuare ca angajat la ”Observator cultural”, prin bunăvoința prietenilor mei de acolo. Dar de fapt, prin imposibilitatea de a-mi continua proiectele și menirea într-un cadru instituțional, ca să nu mai vorbesc de brusca lipsire de venituri (să nu vă închipuiți că erau mari, dar pentru mine salariul de ceretător, cu 30 de ani vechime și doctorat, de 3.600 de lei ”în mînă” era principala sursă de venit). Căci asta sînt de fapt, un șomer fără drept la ajutor de șomaj. Mă doare mai puțin pierderea unui salariu, decît lipsa unei perspective de a-mi continua munca, așa cum am făcut-o pînă acum. Am înțeles de la noua conducere a Insitutului, cu care m-am întîlnit astăzi, că nu se preconizează, cel puțin în viitorul apropiat, să mi se scoată vreun post la concurs. Ar fi fost prea frumos ca să facă acum domnișoara Toader, care mă vedea la față pentru prima oară, ceea ce nu s-a făcut înainte – și anume, să pot da concurs, legal, pe postul pe care l-am ocupat șapte ani. Ani în care, dacă e să dau crezare ecourilor din presă și oamenilor care încă mă mai opresc pe stradă să mă felicite, sau să-mi mulțumească, mi-am făcut datoria și mi-am împlinit totodată destinul, după toate puterile mele. Am rămas deci la 55 de ani șomer, cu o mare de promisiuni și cu o singură certitudine: în România, nu contează ceea ce faci. Sau nu în fața oamenilor care au pînea și cuțitul în mînă. Sînt liniștit însă că a contat și contează în fața lui Dumnezeu. Și ce am făcut și voi face eu, și ce au făcut și fac ei.
Marius Oprea la ultima campanie arheologică, la Caransebeș (din 2019, căci 2020 e la început)
* * *
Da, este un câine de om, un câine de om de care avem nevoie! Adevărat, de mintea lui radicală, de gura lui diabolică trebuie să te ferești. Mănâncă criminali pe păine. Mi-a spus-o și mie de câteva ori de m-am crucit, de mi-a dat sângele pe nas. El este sărit „de pe fix” pentru că face ce niciunul dintre noi nu facem. Am uitat de cancerul comunist care în 50 de ani și-a îngropat victimele, în tăcere. Și le-a îngropat pe unde nici dracul nu știe. Trupuri schingiuite, trupuri maltratate, trupuri ucise. Marius Oprea se ocupă de gunoaiele astea umane care au ucis cu sânge rece oameni nevinovați. Ne-au omorât semenii. Marius Oprea deratizează lumea asta de ticăloși. Alină suferințe de mame, de soții, de copii, de rude. Mame, copii, rude care uitaseră și ele de lacrimile cu care au udat pernele așteptărilor în nopți reci de comunism. Marius Oprea ne vorbește cu fiecare săpătură a lui în mormânt, în pământ despre libertatea care nu trebuie îngrădită. Avem nevoie de Marius Oprea angajat la stat. De ce? Ca demersul lui pentru libertate să continue. Ce om din mediul privat ar da bani pentru un răzbunător, mai rău, pentru anchetarea comunismului? Nimeni. Nimeni nu înțelege obsesiile lui Marius Oprea pe lumea asta. Obsesiile lui nu aduc beneficiu, nu se pot lista pe bursă. Cum nici libertatea, dreptatea, adevărul fără rest pentru care Marius Oprea nu-și ține gura.
Pentru acești închipuiți statul consumă bugete înspăimântătoare cu ce folos? Nimicurile lor ridicate la nivel de cercetare. Doar pentru îngâmfarea lor, doar pentru că au avut “un spate”, au profit de pile și relații. A fost desființat Institutul lui Voican? Să fie și al lui Constantinescu desființat. Și cum nu mă pricep la niciun fel de bugete, uite să se facă buget pentru salariul acestui Marius Oprea și nebunia lui vindecătoare.
Știu, cu Marius Oprea nu te joci. Marius Oprea își atacă sângeros contemporanii. Și tocmai el a devenit victima luptelor cu breasla, în care a intrat. El însă are o obsesie vindecătoare pentru România de astăzi. Ne vindecă de propriul trecut criminal. El nu caută nimănui nod în papură. De n-ai vreun motiv să te temi, Marius Oprea te lasă viu și nevătămat. Marius Oprea știe istoria comunismului pe pâine și asta uneori este în dezavantajul lui că poate speculează chestii și crede prea mult în ele. Dar cine n-o face?
De la Biserica Neagră am primit în după amiaza zilei de ieri un comunicat prin care se comemorează 75 de ani de la deportarea în URSS a unui număr de 75.000 de etnici germani dar și inamici și suspectați politici, pentru a fi trimiși ca forță de muncă în economia sovietică. În acea perioadă toți bărbații între 17 și 45 de ani și femeile între 18 și 30 ani au fost deportați, exceptate fiind gravidele și mamele copiilor cu vârsta sub un an. În readucerea aminte a destinului trist al celor 1785 de deportaţi ce făceau atunci parte din comunitatea Bisericii Negre în ziua de duminică, 26 ianuarie, ora 10:00 se va comemora acest eveniment cu o slujbă specială.
Iată ce se spune în comunicat: ,,În această lună, comunitățile minorității germane din România comemorează 75 de ani de la deportarea etnicilor germani de pe teritoriul României în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Comunitatea Bisericii Negre va comemora acest eveniment cu o slujbă specială în ziua de duminică, 26 ianuarie, ora 10:00. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, membrii minorității germane din România, aflată de acum în zona de influență a Uniunii Sovietice, au fost tratați drept colaboratori ai Germaniei Naziste și pedepsiți în mod colectiv. Acestora le-au fost retrase o serie de drepturi cetățenești, fiind puternic loviți de măsurile de expropriere. Ca urmare directă a războiului de agresiune împotriva Uniunii Sovietice, între decembrie 1944 și aprilie 1945, la ordinul lui Iosif Stalin au fost recrutați din întreaga zonă de influență sovietică din Europa germani, dar și inamici și suspectați politici, pentru a fi trimiși ca forță de muncă în economia sovietică. Conform dispozițiilor, toți bărbații între 17 și 45 de ani și femeile între 18 și 30 ani au fost deportați, exceptate fiind gravidele și mamele copiilor cu vârsta sub un an. În ianuarie 1945, au fost deportate 1785 de persoane care făceau parte din comunitatea Bisericii Negre. Din România, aproximativ 75.000 de persoane de origine germană au ajuns în lagărele de muncă sovietice. Ca urmare a condițiilor grele de muncă și viață, s-au înregistrat multe cazuri de boală și decese. După cinci ani de muncă, majoritatea supraviețuitorilor au fost eliberați, însă multora le-a fost afectată sănătatea într-un mod catastrofal. Nu toți cei eliberați au putut sau au vrut să se întoarcă în România, astfel că mulți au ajuns în Germania Occidentală și Austria. În octombrie 1949, lagărele de muncă au fost desființate, o parte dintre deportați fiind însă eliberați abia între 1950 și 1952. În multe familii din România, deportarea și efectele ei reprezintă o traumă, care a afectat generații întregi.”
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, i-a convocat ieri pe reprezentanţii celor trei municipii care au probleme privind calitatea aerului şi care se află sub monitorizarea Comisiei Europene, respectiv Braşov, Iaşi şi Bucureşti, pentru a analiza planurile de îmbunătăţire a calităţii aerului din cele trei localităţi. Din partea municipiului Braşov a fost prezint viceprimarul Barabas Laszlo. După întâlnire, Costel Alexe a declarat în faţa cemerelor de luat vederi: „M-am bucurat că în urma acestor discuţii, administraţiile publice locale enunţate au înţeles că planul de măsuri asumat trebuie să aibă un ritm mult mai alert de implementare. Toate cele trei administraţii publice locale admit că au depăşiri peste cât ar trebui să aibă indicatorii PM10. Important este ca în perioada imediat următoare Bucureştiul, Braşovul şi Iaşiul să-şi intensifice implementarea măsurilor de infrastructură şi a celor ce ţin de mediu. În ceea ce priveşte Bucureştiul, situaţia este mult mai tristă, pentru că doar aşteptăm verdictul care trebuie să vină de la Curtea Europeană de Justiţie. Discuţia cu autoritatea publică locală a fost ca acest plan de măsuri cu termen de implementare 2018 şi 2022 să fie implementat cât mai repede, pentru că în eventualitatea că vor veni amenzile să nu trebuiască să plătim sau să aşteptăm foarte mult până vom intra într-o situaţie de normalitate”.
Potrivit ministrului, în momentul de faţă
există o asociere între ceea ce înseamnă zonele cu poluare şi îmbolnăvirea
populaţiei. De asemenea, el a afirmat că primăriile Iaşi şi Braşov trebuie să pregătească rapoarte privind
starea de sănătate a populaţiei. „În momentul de faţă, şi Iaşi şi Braşov au
înţeles că au nevoie de aceste rapoarte privind starea de sănătate a
populaţiei, raport pe care Bucureştiul îl are astăzi şi care spune foarte clar
că avem asociere certă în ceea ce înseamnă zonele cu poluare, cu PM 10 (pulberi
în suspensie, praf), şi incidenţa cazurilor de infarct miocardic şi a tuturor
celorlalte boli cardiovasculare”, a declarat Alexe.
Dispozitive de Monitorizare a Calităţii Aerului (şi) la Braşov La Braşov şi Iaşi vor fi achiziţionate, în acest an, de către Ministerul Mediului, două laboratoare mobile de măsurare a calităţii aerului în timp ce în capitală Costel Alexe a promis că va extinde Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului cu alte trei staţii. La rândul lor şi reprezentanţii municipalităţii braşovene au promis că vor cumpăra mai multe dispozitive pentru monitorizarea calităţii aerului, acestea urmând să fie apoi predate Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov şi Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu.
Încă zece oraşe par a…. concura pentru un loc pe „lista neagră” Tot ieri, a declarat că 10 oraşe din România trebuie să facă planuri preventive în ceea ce priveşte reducerea nivelului de poluare. Potrivit ministrului încă zece oraşe care trebuie să facă planuri pentru în ceea ce priveşte reducerea poluării la recomandarea instituţiilor europene, pentru a se evita o eventuală procedură de infringement. Aceste oraşe sunt Craiova, Cluj, Timişoara, Constanţa, Brăila, Turnu Măgurele, Galaţi, Bacău, Ploieşti şi Piteşti. ,,Aş vrea să vă spun că, analizând datele, voi avea discuţii şi voi începe procedurile cu celelalte zece municipalităţi din România care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului, pentru că este important pentru noi să avem o cât mai bună stare de sănătate a populaţiei în aceste aglomerări urbane, să prevenim şi, evident, să avem date pe care să le furnizăm opiniei publice. Ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane din România”, a spus, ieri oficialul de la Mediu, Costel Alexe, preluat de agenţiile de presă.
Aşa cum filmele XXX au premianţii-premiantele (nu facem discriminări de gen) lor şi ”democratură ” – combinaţia inventată de un ziarist între democraţie şi maculatură politrucă – şi politica românească are această categorie la nivel de nehaliţi cu mare priză la amatorii de aroganţă finanţată din conducta banilor publici.
Numele lor bine ascuns de SISTEM este ex-PD. Pentru că PNL şi PSD suferă de aceaşi infestare – virusil PDL. Şi pentru că ei mişună peste tot nu puteau lipsi nici de la Braşov. Unde edilul actual ex-PD, ex-APR, ex-PLD, ex-PDL actualmente PNL şi-a implementat în structuri politice „caporalii” în cele mai bine votate partide. Să amintim de PNL? Aproape nu mai există după căpuşare. Fragila conducere judeţeană a vechilor liberali stă la mâna epigonilor lui Băsescu şi implicit a pupilului său de suflet – şi de supt de la bugetul generos al statului – primarul actual din Braşov. Dovada? Mai trebuie?
Şef la municipiu este mult prea onerosul Oprică. Sau poate mai merită amintit PMP-istul băsisist Costel Mihai amator de funcţii publice şi viceprimar ocazional şi de vineri contracandidat de ,,mucava” a lui Scripcaru la şefia Primăriei Braşov? Pentru că acesta de cănd este viceprimar are un mereu un răspuns oficial ,,da şefu ai nedescriptibilă dreptate”. Parcă şi rinocerita lui Eugen Ionescu îi bântuie trufaş spondiloza morală lui Costel. Pe de altă parte… ,,Principalul” contracandidat al actualului edil – nu este nimeni altul decât măcelarul de salarii şi pensii Gheorghe Ialomiţeanu. Care provine din… Aţi ghicit. Nu insistăm. Spunem simplu PD.
La PSD infestarea s-a manifestat în
ultimii ani mai mult la nivelul doi. Un prefect devenit – Rasaliu – un
consilier de stat – Pătraşcu – un şef de la CNAIR urmaş demn al PD pe linia PCR
( este nepotul fostei reprezentante al propagandei comunismului în Braşov până
în 1989, madam Cebuc – apropo ce nume predestinat) respectiv Horia Stancu,
actualmente vicepreşedinte PSD sau consiliera cooperativei locale din Comisia
pentru activităţi ştiinţifice, social – culturale, muncă, familie, educative,
sportive, agrement, tineret, religie, învăţământ, sănătate şi protecţie
socială, Urse Gabriela.
O mai lungim cu poveşti sau să înfruntăm în sfârşit adevărul? PNL sau PSD – aceaşi cooperativă securistică pe care este pusă organic ştampila PD. Sau PLD sau PDL. Aceleaşi interese pecuniare şi aceaşi propagandă cu iz duhnind a neo marxism-corporatist anti democratic şi anti patriotic. Apropo: se tot vorbeşte peiorativ de titulatura de ,,baron” local. Termenul a fost inventat de cineva din mass – media pentru a defini un politruc local din PD. Cum care PD? Provenit – aşa cum spuneam – din vechiul FSN, ulterior aripa PD, PLD, PDL şi acum PNL. Cu voia dvs. ultimii de pe lista lor sunt acum la PSD. Dar chiar ultimii de pe listele cu locuri eligbile.
Ionel Goidescu, fost primar al orașului Predeal și fost președinte al
Partidului Ecologist Brașov, partid din care a fost exclus în 2016 după ce a avut
cele mai bune rezultate din ţară (ironic şi imoral în opinia noastră,n.n.), s-a raliat
din vara anului trecut la un nou proiect politic: Alternativa pentru Demnitate
Națională (ADN), partid coordonat politic de fostul europarlamentar Cătălin
Ivan, fost membru PSD.
Ivan: îi mulţumesc (lui Goidescu n.n.) că a acceptat această provocare La Predeal, wek-endul trecut, a avut loc o întâlnire a conducerii centrale a partidului cu peste patruzeci de persoane care coordonează filialel comunale, orăşeneşti. municipale şi log judeţene ale partidului. Profitând de această ocazie Ionel Goidescu şi-a anunţat intenţia de a candida la funcţia de edil al municipiului Braşov. Preşedintele partidului, Cătălin Ivan a spus la conferinţa de presă că: ,,Goidescu şi-a asumat această candidatură – la Primăria Braşov, n.n. – a fost de acord iar noi îl vom sprijini cu toate resursele pe care le avem. Îi mulţumesc că a acceptat această provocare, această luptă grea. Sper ca mulţi braşoveni să înţeleagă că aceasta este alternativa reală”
Goidescu: dorim să ne clasăm pe podium după alegerile locale”. Fostul edil din Predeal a declart că: ,,îmi asum această să duc această provocare cu suuces, ca şi altă dată de altfel. Cred că îndeplinesc profilul candidatului la municipiu, experienţa pe care am acumulat-o, profilul bun, caracterul bun pe care le-am dobândit prin creştere în aceşti ani şi pe de altă parte mă bazez pe determinarea, puterea de muncă şi buna credinţă în interesul braşovenilor ce mă caracterizează pe mine şi pe colegii mei de partid. Fiecrare dintre noi şi tu Cătălin, (Ivan, preşedintele partidului) trebuie să ne asumăm că putem face mai mult pentru comunităţii, implicit pentru ţară, pentru copiii noştri şi viitorul lor. Am convingerea că vom atinge obiectivul principalal echipei pe care o cordonez la nivel de Braşov. Am mai făcut aceste lucruri altă dată, cu altă echipă este drept. Dar acum am mai multă experienţă, sunt mai motivat şi sunt încojurat de oameni de calitate , unul dintre ei de exemplu este aici lângă noi, vorbesc despre domnul Cornel Ionescu, colegul nostru şi coordonatorul organizatoric la nivel de judeţ. Trebuie să muncim pe fiecare localitate în parte dar sunt încurajat de calitatea aomenilor care au venit la ADN. Dorim să ne clasăm pe podium după alegerile locale„. Amintim că în urmă cu patru ani Ionel Goidescu a ridicat până la aproape 10% un partid mic, respectiv PER, reuşind să obţină trei consilieri judeţeni şi doi municipali, devenind a treia forţă politică a judeţului. După această performanţă Goidescu a fost trădat de colegii lui din Braşov şi din Bucureşti, care ceşeau funcţii publice şi a fost exclus din partid. În vara anului trecut Goidescu a trecut la ADN.
ADN – un partid ce vrea să revoluționeze modul de a face politică Iată ce spunea în iulie 2018 Goidescu la prima conferință de presă a ADN ce a avut loc la la Brașov :„Platforma politică Alternativa pentru Demnitate Națională (fondator Cătălin Ivan – n.r.) se bazează pe cele mai noi tehnologii informatice și va revoluționa modul de a face politică, prin transparență maximă decizională și a activității politice, precum și a evaluării membrilor săi. (…) ADN nu are președinte, ci are echipe de coordonare, specializate pe domenii de activitate. Deciziile se iau prin consens. Fiecare membru al ADN este o voce, care se va putea manifesta liber într-o anumită echipă, într-un anumit domeniu, pe care le va alege transparent, prin platforma digitală pe care ADN funcționează. Toată activitatea sa va fi vizibilă oricui și astfel va primi puncte, pe baza cărora va putea accede la funcții. La ADN, nepotismul nu există”.
Preşedintele Uniunii Scriitorilor Braşov, Adrian Lesenciuc, a fost premiat, la Palatul Cotroceni, de Preşedintele României. Decretul prin care prorectorul Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din Braşov urma să primească această distincţie datează din luna martie a anului trecut. „În 2019, de Ziua poeziei, mi-a fost conferit, prin Decret Prezidenţial, Ordinul «Meritul Cultural» clasa a III-a, iar pe data de 15 ianuarie, de Ziua Culturii Române, la Administraţia Prezidenţială, la Palatul Cotroceni, în Sala Unirii, tuturor personalităţilor culturale cărora li s-a conferint prin decret «Meritul Cultural», li s-au înmânat într-o festivitate oficială”, a declarat Adrian Lesenciuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor Braşov.
A fost
prima acţiune desfăşurată în acest an în Sala Unirii din Palatul Cotroceni, cea
în care depun jurământul miniştrii la formarea unui nou guvern. „Patrimoniul
naţional, creativitatea şi diveristatea expresiilor culturale se află printre
resursele strategice ale României normale. Ele pot fi, însă, fructificate mult
mai bine decât până acum”, a spus Klaus Iohannis, Preşedintele României.
Nu este
prima distincţie de acest gen pe care a primit-o ofiţerul şi scriitorul braşovean
din partea vreunui preşedinte al României. „În urmă cu 15 ani am primit o
distincţie similară, «Meritul pentru învăţământ», clasa a III-a, din partea
preşedintelui Ion Iliescu”, a mai precizat preşedintele scriitorilor braşoveni.
Adrian
Lesenciuc este născut în 21 august 1975, la Câmpulung Moldovenesc. El este
poet, prozator, critic literar, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România,
filiala Braşov, precum şi prorector al Academiei Forţelor Aeriene din Braşov.
RATBV a anunţat că de astăzi va fi reintrodusă linia 110 Braşov – Cristian, desfiinţată în 23 decembrie, când pe traseu au fost introduse cursele de pe linia 120 Braşov – Râşnov. Reprezentanţii operatorului de transport au precizat că revenirea la linia 110 s-a făcut pentru „a răspunde cât mai fidel solicitărilor de mobilitate ale locuitorilor comunei Cristian”. Concret, linia 110 va circula pe o rută diferită de cea iniţială, în sensul că va realiza o trecere prin zona centrului administrativ al localităţii şi prin cartierul Tineretului.
Autobuzele de pe linia 110 vor circula exclusiv în zilele lucrătoare, conform unui orar ce poate fi consultat pe site-ul www.ratbv.ro şi pe afişele din toate staţiile de pe traseu. În aceste condiţii, noua configurare a traseului va fi următoarea: Cristian (Cap linie Tineretului) – Unitate Militară – Centru – Eroilor – Depozite ILF – Brintex – Cărămidăriei – Stadionul Municipal, respectiv- Stadionul Municipal – Service – Cărămidăriei – Facultativă MTI – COS 2000 – Cristian Intrare – Şcoala – Parcul Eroilor – Laterală – Cântar Vulcanului – Bisericuţa de lemn – Cap linie Tineretului.
Planul tarifar aferent acestui traseu
poate fi consultat pe site-ul www.ratbv.ro,
fiind valabil cel folosit anterior înfiinţării traseului spre Râşnov.
Şeful Comisariatului Regional Braşov pentru Protecţia Consumatorului, Sorin Susanu a prezentat ieri într-o conferinţă de presă un fel de raport de activitate. El spune că anul trecut 10.222 de persoane au depus plângeri dar şi simple sesizări către Protecţia Consumatorului. De aceea instituţia a aplicat 3254 de amenzi şi încă 3289 de avertismente, iar pentru restul sesizărilor nu a fost nevoie decâtun simplu dialog cu agenţii economici vizaţi care s-au conformat imediat rigorilor legii. Susanu spune că numărul un pic mai mare de avertismente faţă de amenzi reprezintă dovada că Protecţia Consumatorului doreşte să remedieze problemele prin dialog. Oricum, cuantumul amenzilor s-a ridicat anul trecut la 13.422.000 lei faţă de 10.678.000 lei.
Susanu a luat în vizor hotelul de la Palatul Telefoanelor Susanu a mai declarat că va discuta cu juriştii instituţiei pentru a vedea dacă instituţia pe care o conduce poate face demersuri legale pentru contestarea autorizaţiei de construire pentru transformarea Palatului Telefoanelor în hotel de 5 steledupă ce hotelul Radisson Blu a obţinut autorizaţia . Motivul – real – pentru care şeful de la Protecţia Consumatorului vrea să facă aceste demersuri este legat de locurile de parcare care, spune el, unitatea hotelieră nu le poate asigura. „Conform Ordinului Ministrului Turismului nr. 65 din 2013, o unitate de 5 stele trebuie să aibă 50% locuri de parcare din numărul de camere. Adică, la 110 camere este nevoie de 55 de locuri de parcare, pe care nu le asigură. Dacă foloseşte locurile din parcările publice, cred că vor fi prejudiciaţi turiştii şi braşovenii”, a declarat Susanu . Pentru asigurarea locurilor de parcare, dezvoltatorul care realizează hotelul de pe Bulevardul Eroilor a anunţat municipalitatea braşoveană că va încheia contracte cu proprietari din zonă, dar şi că va folosi locuri publice, unele aflate vis –a vis de hotel, altele în parcarea de la Spitalul Militar „Regina Maria”. Câteva locuri de parcare ar urma să fie amenajate şi de hotel. Pe de altă parte, şeful CRPC a precizat că „unei persoane fizice, care vrea să construiască o casă de locuit în Braşov nu i se dă autorizaţia de construire dacă nu face dovada că are şi loc de parcare. Astfel de situaţii ne-au fost reclamate de mai mulţi braşoveni”. De altfel, raportându-se la proiectul hotelului amintit, Susanu a declarat: „unde e corectitudinea şi similitudinea, dacă unui cetăţean nu i se eliberează autorizaţie de construire dacă nu are şi parcare? ”
Proiectul AFI Braşov contestat Tot în ceea ce priveşte locurile de parcare, Susanu a amintit şi de proiectul AFI Braşov, care vrea să renunţe la un etaj al parcării, pe care să îl transforme în spaţiu comercial. „Din punctul meu, cred că va fi o reală problemă după deschiderea centului comercial. Nu există suficientă capacitate de preluare a maşinilor, mai ales dacă nu vor fi şi suficiente locuri de parcare. Dacă un agent economic pune în prim plan câştigul economic, cred că instituţiile statului ar trebui să se implice”, a mai spus şeful CRPC într-o conferinţă de presă. Reamintim că AFI Braşov este să reducă cu un nivel a construcţiei parcajului suprateran multietajat, de la regimul de înălţime autorizat S+P+6 E la S+P+5E şi extinderea prin supraetajare a zonei comerciale insulare centrale.
Conform noilor planuri, Centrul Comercial AFI va beneficia de 1.447 de locuri de parcare, dintre care 735 vor fi în subteran (la cota minus 3,74 m) şi 712 în suprateran (etaj 2 – 109 locuri, etaj 3 – 115 locuri, etaj 4 – 148 locuri, etaj 5 – 144 locuri, terasă – 196 locuri). Documentaţia pentru această în care este specificată configuraţia parcării a fost depusă la Agenţia pentru Protecţia Mediului, însă instituţia nu a eliberat acordul de mediu, pentru că dezvoltatorul nu avea un punct de vedere al Companiei Apa.
Taximetriştii, verificaţi la sânge? Sorin Susanu a mai prezentat şi alte măsuri pentru „curăţarea” branşei taximetriştilor. „Este nevoie de modificarea legislaţiei în domeniu. În prezent, legislaţia prevede că persoanele condamnate nu pot obţine atestat dacă au condamnări, dar de acest criteriu nu se ţine cont atunci când se dau vizele anuale. Criteriul «fără condamnări» penale ar trebui să fie inclus la verificările anuale. De asemenea, Primăria Braşov, care emite autorizaţiile taxi, ar trebui să nu le mai elibereze celor care au sancţiuni repetate”, a precizat Susanu. O altă propunere a lui Sorin Susanu este introducerea „tarifelor de exterior”, valabile în afara municipiului Braşov. „Dacă un client vrea să meargă de la Gara Braşov la Bran, nu are cum să plătească o cursă. Nu există o formă legală privind transportul în regim de taxi între localităţi. În alte judeţe acest lucru este rezolvat, prin colaborare între primării şi consilii judeţene. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în judeţul nostru. În acest mod, un turist ar putea circula legal între localităţi, iar acest serviciu ar fi fiscalizat”, a argumentat Susanu.
Unele firme ţin blocate autorizaţiile Şeful CRPC a declarat că în municipiul Braşov sunt firme mari care ţin blocate autorizaţiile pentru taximetre, fără ca în trafic să fie efectiv maşinile, ceea ce afectează calitatea serviciului. În prezent, la nivelul municipiului Braşov sunt valabile 1.431 de autorizaţii taxi, în condiţiile în care, conform unei hotărâri de Consiliul Local din 2008, pe străzile din oraş ar trebui să circule numai 1.109. de aceea municipalitatea braşoveană nu mai poate elibera noi autorizaţii.
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea
in judecata, in lipsa, a inculpatului Lucian Batranu, la data faptelor avocat in
Baroul Brasov, care este acuzat de savarsirea a patru infractiuni de
participatie improprie sub forma instigarii la comiterea infractiunii de abuz
in serviciu, in forma continuata, daca functionarul public a obtinut pentru
sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit de procurori, se mentionează faptul că, în perioada 2013 – 2015, inculpatul Lucian Batranu, în calitate de avocat, cu ocazia punerii in aplicare a patru dosare de
executare silită, l-ar fi determinat pe un executor judecatoresc
să-şi incalce, fără vinovaţie, atribuţiile de serviciu prevăzute în legislaţia primară, în sensul de a-i elibera sume de bani totalizând 1.243.211 lei, cu
titlu de onorariu.
În acest context,
inculpatul Lucian Batrinu ar fi depus cereri în numele
creditorilor, la care ar fi anexat documente esenţiale care puteau să creeze convingerea, pentru executorul judecatoresc, ca demersurile
judiciare la care se refereau proveneau de la chiar titularii drepturilor a
caror executare silită se solicita: titluri executorii, împuterniciri avocaţiale şi contracte de asistenta
juridica.
Concret, inculpatul ar fi creat executorului judecatoresc falsa
reprezentare că acţionează în numele şi cu consimţământul creditorilor, deşi, în realitate, acesta nu a avut niciodată mandat expres, special, în temeiul căruia să aibă dreptul să încaseze sume de bani provenite din executarile silite.
În cauza, s-a dispus
instituirea măsurii asiguratorii a popririi asupra conturilor bancare aparţinând inculpatului Lucian Batranu şi executorului judecătoresc. Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Brasov, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în această cauză.
Conform unui comunicat de presă remis de direcţia judeţeană de statistică, judeţul nostru
rămâne lider în Regiunea Centru şi al patrulea pe ţară ca număr de angajaţi,
după Municipiul Bucureşti şi judeţele Cluj şi Timiş.
Numărul de salariaţi a crescut la Braşov cu 35 în noiembrie 2019 faţă de luna precedentă şi cu 3.758 faţă de noiembrie 2018. Astfel, în judeţ avem 194.022 salariaţi, cu mai bine de 50.000 în plus faţă de judeţul Mureş, care este al doilea la acest capitol din Regiunea Centru.
În ce priveşte câştigul salarial net, Braşovul este tot pe locul 2 în regiune, după Sibiu, aşa cum era şi la ultimele date prezentate. Dacă sibienii au câştigat, în medie, 3.193 lei, angajaţii din judeţul nostru au primit 3.093 lei, cu 230 de lei mai mult decât în urmă cu un an. Cu aceste cifre, Sibiul se situează puţin peste media naţională de 3.179 lei, în timp ce Braşovul este între primele judeţe sub medie. Trebuie avut în vedere, însă, că această medie este crescută foarte mult de Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, iar judeţul nostru se numără, totuşi, printre fruntaşi, prin locul 7 pe care îl ocupă în ce priveşte câştigul salarial mediu net.
Iată pe locuri se situează judeţul nostru
la câştigurile salariale: locul al 7-lea după câştigul salarial mediu net pe
total economie; locul al 23-lea după câştigul salarial mediu net în
agricultură; locul al 4-lea după câştigul salarial mediu net în industrie şi
construcţii; locul al 12-lea după câştigul salarial mediu net în servicii şi
comerţ.
Românii vor putea opta pentru cărți electronice de identitate începând cu vârsta de 12 ani, documente prevăzute cu un CIP pe care sunt stocate imaginea facială și două amprente digitale și cu care se pot autentifica în Platforma informatică din asigurările de sănătate, prevede un proiect pus, marți, în dezbatere de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Opțional, numai la solicitarea părinților sau reprezentanților legali, se va putea elibera o carte electronică de identitate, indiferent de vârsta copilului. Dacă aleg o carte de identitate simplă, românii nu pot călători în străinătate în baza ei ca până acum. Noile reglementări vin în contextul în care România trebuie să aplice Regulamentul UE 2019/1157 care stabilește ca dată limită de emitere a cărților de identitate electronice data de 2 august 2021.
Ce date vor fi stocate în CIP:
datele
din formatul tipărit, care se stabilesc prin norme metodologice. În
prezent datele tipărite sunt: numele și prenumele, CNP-ul, cetățenia,
locul nașterii, adresa de domiciliu, imaginea facială;
un certificat digital pentru autentificare emis și înscris de Ministerul Afacerilor Interne;
un
certificat digital pentru semnătură electronică emis și înscris de
Ministerul Afacerilor Interne şi, după caz, certificate calificate
pentru semnătură electronică, astfel cum acestea sunt definite de
legislația în domeniu; datele biometrice ale titularului, constând în
imaginea facială şi impresiunile papilare a două degete.
Sunt exceptate de la obligaţia furnizării impresiunilor papilare minorii sub vârsta de 12 ani și persoanele pentru care prelevarea amprentelor de la oricare degete este fizic imposibilă. Certificatele digitale emise și înscrise de MAI se utilizează pentru autentificare și semnare, în raport cu sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi cu sistemele informatice ale altor instituții publice. În relațiile cu instituțiile publice, documentele semnate cu certificatul digital au aceeași valoare ca documentele semnate olograf.
Valabilitatea cărților electronice de identitate
6 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani;
10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;
valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani.
Firma
braşoveană Eurosalub SRL, a căştigat zilele trecute contractul cu Primăria
şi astfel în termen dedoi ani va livra – atenţie – cel mult (nu cel mai puţin)
320 de ecoinsule asemănătoare celor din cartierul Valea Cetăţii sau din
cartierul Scriitorilor. În anunţul de atribuire se arată că în următorii patru
ani se vor cumpăra maxim 200 de ecoinsule cu 8 guri, maxim 150 de ecoinsule cu
6 guri şi maxim 70 de ecoinsule cu 5
guri
Conform anunţului licitaţiei lansate în 1
august 2019, valoarea estimată a acordului cadru era maxim 64.150.000 lei (fără TVA), iar contractul a
fost atribuit pentru o valoare maximă de 63.189.410 lei, fără TVA. În fiecare
an, sau de câte ori va fi nevoie, se va încheia câte un contract subsecvent, a
cărui valoare nu poate depăşi suma de 20.200.000 lei, fără TVA.
Accesul persoanelor care nu fac parte
dintre utilizatorii arondaţi nu este posibilă
Prin contract se vor achiziţiona eco-insule cu 5, 6 sau 8 guri de încărcare, care vor oferi posibilitatea colectării selective şi cântăririi deşeurilor, inclusiv a reciclabilelor, dar şi a identificării utilizatorului. Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele patru categorii – hârtie şi carton, mase plastice, metal, sticlă – se face automatizat, numai în baza unui cititor de coduri de bare, care scanează codurile de pe sacii menajeri. Astfel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondaţi nu este posibil. De asemenea, sistemul poate recunoaşte şi bloca accesul unui utilizator arondat, dacă, de exemplu, acesta nu respectă regulile de depozitare a deşeurilor. De asemenea, s-a solicitat ca pereţii exteriori ai eco-insulelor să fie personalizaţi, astfel încât să nu facă notă discordantă cu peisajul iar pentru identificarea unor persoane care ar putea vandaliza platformele, sau care nu respectă regulile, există camere de luat vederi. .
Fiecare este prevăzută cu sistem de
identificare a celui care depune deşeurile reciclabile, un sistem de
monitorizare a gradului de umplere a recipientelor – care transmite un SMS
operatorului în momentul în care sunt pline – şi un sistem de monitorizare
video a eco-insulei, precum şi un sistem de odorizare interioară, pentru a
preveni răspândirea mirosurilor neplăcute.
Foarte mulți brașoveni nu au habar de existența unei Regiuni Centru (care mai are și numărul 7) din care alături de Județul Brașov mai fac parte și județele Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu și Alba). Datorită slăbiciunii conducătorilor din perioada în care s-a făcut organizarea, Brașovul a ratat capitala regiunii, acesta ajungând la Alba-Iulia. De atunci s-au pierdut foarte multe oportunițăți care foarte greu vor mai fi recuperate. Din păcate, foarte mulți oameni politici, dacă nu majoritatea, habar nu au de existența regiunii, de importanța acestei structuri, și mai ales de competiția dintre județe. În cadrul acestei competiții turismul este o componentă principală cu implicații imense la nivelul economiei regiunii dar si a fiecărui județ. De aici se poate vedea ce înseamnă handicapul, ce se poate majora în concurența cu celelalte județe, în lipsa unei infrastructuri necesare dezvoltării turismului.
Principalul concurent pentru Brasov rămâne Sibiul care are un mare avantaj prin existența aeroportului. Existența unui anumit echilibru intre cele două județe se va rupe în momentul în care se va realiza Autostrada de pe Culoarul 4 european, pe Valea Oltului, promovată intens de anumiți factori politici. Tot acești politicieni sunt cei care au mai blocat de mai multe ori demararea realizării Autostrăzii Comarnic – Brașov. După anul 2000 (cănd influența lui Băsescu s-a redus pentru o perioada, cel care declara că România nu are nevoie de autostrăzi) am numărat trei blocaje: – 2005 ministrul Berceanu, blochează un contract negociat și semnat; – 2016 premierul Ponta este șantajat de SISTEM și nu se mai implică în proiect; – toamna anului 2019, Guvernul Dăncilă cade (prin moțiune de cenzură) și toate negocierile cu o asocierea chino-turcă sunt suspendate. Până astăzi nu sunt date că ar fi politicieni brașoveni (parlamentari, preș. CJ Brașov Adrian Veștea, prefectul Cătălin Văsii, primarul G. Scripcaru) care să protesteze și să se implice în deblocarea negocierilor. Ignoranța, reaua credință, incapacitatea de a se ridica la nivelul promisiunilor electorale și a răspunderii pentru pozițiile publice încredințate de către cetățeni, vor produce pierderi economice imense județului.
Iată ce înseamnă turismul la nivelul Regiunii 7 Centru Datele de mai jos sunt cele mai noi care sunt accesibile în zona publică, puse la dispoziție de către cei din Alba. Aproape 46.000 de turişti străini au vizitat judeţele din Regiunea Centru în octombrie 2019, majoritatea acestora optând pentru Braşov şi Sibiu, potrivit unui comunicat transmis, joi, de către Direcţia Regională de Statistică (DRS) Alba celor dela AGERPRES. Astfel, conform sursei citate, în octombrie 2019 au fost înregistraţi în Regiunea Centru 45.750 de turişti străini, numărul acestora reprezentând aproape o cincime din totalul la nivel naţional. Distribuţia pe judeţele din Regiunea Centru a fost „inegală”, Braşovul şi Sibiul deţinând 36,7%, respectiv 31,4% din totalul la nivel regional, menţionează DRS Alba.
În ceea ce îi priveşte pe turiştii români care au vizitat Regiunea Centru, aceştia au deţinut o pondere de 83,3% din numărul total de turişti înregistraţi în cele şase judeţe componente şi de 27,1% din numărul de sosiri ale turiştilor români înregistrate la nivel naţional. În total, în octombrie s-au cazat în structurile de primire turistică din Regiunea Centru aproape 274.000 de turişti, ceea ce a reprezentat peste un sfert din numărul înregistrat la nivel naţional, în creştere cu 3% comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent. Cele mai multe sosiri s-au înregistrat în judeţul Braşov, 124.370, iar cele mai puţine, 14.161, în judeţul Covasna.
Peste 63% dintre turişti au optat pentru cazarea în hoteluri, urmate în preferinţe de pensiunile turistice, 13,3%, şi de pensiunile agroturistice, 12,5%. Durata medie a sejurului la nivelul Regiunii Centru în octombrie 2019 a fost de 2 zile. La nivel judeţean, cea mai mare durată a sejurului s-a înregistrat în Covasna, 5,05 zile, iar cea mai mică în judeţul Sibiu, 1,65 zile. În ceea ce priveşte indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din Regiunea Centru, acesta a fost în octombrie 2019 de 31,5%, judeţul Covasna înregistrând cea mai mare valoare, 58,7%, iar Alba, cea mai scăzută valoare, 21,0%, arată DRS Alba. Vă imaginați câți bani se rulau în județ și cum arătau aceste cifre dacă aeroportul de la Ghimbav ar fi fost funcțional? Din aceste motive spunem că această trădare, a politicienilor care ne conduc, trebuie sancționată căt mai repede. Sancțiunea poate fi materializată exemplar în acest an (2020) cănd sunt două scrutinuri, alegeri locale în iunie și alegeri parlamentare în noiembrie.
Acest om deosebit si schior de exceptie este deţinătorul singurului titlu de campion mondial adjudecat de un sportiv român, un trofeu cucerit în 1951, în Poiana Braşov, la Campionatele mondiale univrsitare. Nu este cel mai rasunator succes pentru Domnia Sa. În 1956, într-o competiţie internationala de elita în fosta Iugoslavie a devenit triplu campion mondial la slalom uriaş, coborâre şi combinată alpină.
Palmaresul său deține 11 titluri internaţionale, 19 naţionale, dar si calitatea de deţinător al multor recorduri pentru majoritatea pârtiilor din ţară. La 62 de ani de la Campionatele Mondiale Universitare de Iarnă, cand România inca mai conta în schiul alpin, în Poiana Braşov, s-a desfasurat Festivalului Olimpic al tineretului European. „Fote” a fost primul eveniment sportiv de mare anvergură organizat în Poiană după Jocurile universitare de iarnă din 1951, când braşoveanul nostru obţinea singura medalie de aur pentru schiul din România! Pentru reusita manifestarilor atunci autoritatile au investit enorm pentru acel eveniment sportiv mondial, atat în infrastructura sportivă cat şi turistică.
Cinci medalii pentru România la Universiada de iarnă din 1951, de la Poiana Braşov
În mai putin de un an a fost ridicat Complexulsportiv din Poiana construit intr-un stil arhitectonic romanesc, deosebit. Construcţia, spectaculoasa pentru acei ani, a început în iulie 1950 şi a fost terminată, într-un ritm dracesc, în primele zile ale anului 1951, cu o lună înainte de „Universitare”. Centrul multifunctional cuprindea un nou si modern hotel, un patinoar, un tele-scaun modern, funicularul, schi-liftul, pârtiile de schi, pârtia de bob ,la cerinte europene , pistele de slalom şi super-trambulina mare. La lucrările din 1950 din Poiană au participat şi peste 700 de tineri spotivi brasoveni, care au muncit voluntar. Fondata in 1895, Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul Brasov, prima constructie inceputa aici a fost in anul 1904; iar primul concurs de schii din Romania a avut loc aici in anul 1906. Pana in preajma lui 1950, statiunea s-a mentinut in limitele dotarilor naturale. Doar cateva vilisoare sau cabane puteau fi zarite ici-colo. Potrivit ziarului Regiunii Brasov ,,Drum Nou”, la a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă din 1951 din Poiana Brasov au fost prezenți cei mai buni sportivi din 21 de ţări: nu doar din Europa estica, ci şi din Austria, Italia, Anglia, sau Statele Unite sau Australia.
Mihai Bâră – singura medalie de aur pentru schiul din România
La concursuri au participat 415 sportivi de mare performață, cei mai numeroşi fiind schiorii. România a câştigat şi medalia de bronz la slalom prin braşoveanul din Schei, Dumitru Sulică. La concursul de combinată alpină, proaspătul campion mondial universitar Mihai Bâră a câştigat şi medalia de argint. România a mai câştigat un argint la proba de ştafetă băieţi şi unul la hochei. Viitoarea soţie a campionului Mihai Bâră a fost şi ea o sportivă europeana redutabilă, care a ajuns la numai 16 ani, campionă la senioare. Tanara Magdalena Marotineanu – Bâră a fost supranumită eroina de la Zakopane, fiind, la randu-i , dublă vicecampionă mondială la Jocurile universitare din Polonia. A fost de 24 de ori si campioana a României!! De asemenea, fiul lor Mihai Bâră jr. a fost şi el campion naţional! Bâră junior administrează in prezent un complex sportiv în principatul Andorra. În atelierul său din Andorra, Mihai Bără jr. se dedică altei mari pasiuni – pictura. Lucrările sale sunt expuse în galerii din mari oraşe ale lumii. Vine acasă de câte ori poate, pentru că, spune el, Braşovul este un loc de vis, unde şi – a descoperit harul pentru pictură şi sport şi unde îl aşteaptă un mare campion – tatăl lui care implineste 90 de ani. Sportivul anului 1951 in Romnia după ce adevenit campion mondial la Campionatele internationale universitarele a primit atunci şi carnetul cu numărul unu de maestru al sportului. Şi cam atât. Pe vremea aceea, sportivii nu prea se premiau în bani. În Lotul de schiori români care ne-au reprezentat la Olimpiada de la Saint Moritz, din 1948 Mihai Bâră a fost cel mai tanar participant, 18 ani. Cel mai mare regret este că nu a putut participa la competiţii în Occident.
A terminat Institutul de Cultură Fizică şi Sport, apoi a făcut Dreptul, amândouă facultatile absolvite ca şef de promoţie. A fost antrenor la lotului naţional si membru al conducerii federaţiei române de ski, timp de 26 de ani, o vreme fiind şi vicepreşedinte. Autor al unor cărţi despre tehnica şi lumea schiului, a scris peste 1.000 de articole sportive, dar si comentator pentru radiodifuziunea şi televiziunea romana la 5 olimpiade de iarnă. Maestru emerit al sporturilor, cu un palmares impresionant de 30 de titluri internaţionale şi naţionale, Mihai Bâră a adus un omagiu celor mai mari skiori ai lumii în cartea „Statui de zăpadă”. D.D.Rujan
Prev
