,,Brașovul este în topul rușinii, al celor mai poluate orașe din România!” – acuză într-un articol de pe pagina sa de faceboock fostul ministru Ialomiţeanu. El mai spune că: ,,Care sunt cauzele reale, ce face Primăria Brașov în acest sens, cine sunt vinovații și cum ei vor fi trași la răspundere – sunt întrebările firești, pe care noi, brașovenii ni le punem. Le transmitem public decidenților, le așteptăm răspunsurile dumnealor, tot public și de îndată! Stimați brașoveni, Procedura de Infringement în care Municipiul Brașov a intrat este o pată pe obrazul comunității noastre și un mare minus pentru România față Uniunea Europeană, Comisia Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Nu trebuie să lăsăm lucrurile așa, riscăm Brașovul afară din Europa! Municipiul Brașov intră în control – e oficial! Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a anunțat că Guvernul României este îngrijorat de situație și că va trece la acțiune. La Brașov, vor fi efectuate controale săptămânale pe teme de poluare! În plus, vor fi alocate fonduri suplimentare pentru transportul public în comun, mai exact pentru achiziționarea de autobuze electrice.
Apropo! De mulți ani, peste tot în orașele civilizate din Europa, autoritățile locale au mizat și folosesc transportul public electrificat şi nepoluant. Iar la Brașov s-au cumpărat (credit BERD, achitat tot de noi, brașovenii!) prin RATBV SA, cu circa 24 milioane euro autobuze (carburant) de la turci. Și în disperare de cauză, Guvernul încearcă să ne salveze și ne dă bani pentru transport electric!
Vă rog, judecați Dvs. Nu acceptăm explicații, scuze și dezinformări de genul „Brașovul e într-o depresiune, ca într-o oală, nu bate vântul și nu avem curenți” sau ,,la Brașov e bine, orașul s-a dezvoltat și se dezvoltă foarte mult, de aceea a apărut poluarea”. Nu mai putem fi păcăliți! Brașovenii s-au lămurit demult și doresc schimbarea. Haideți să Schimbăm Brașovul Împreună! Dragi brașoveni, încă ceva! Specialiștii și studiile internaționale ne-o arată: poluarea este cauza a un sfert dintre decese și boli la nivel mondial, număr ce depășește cu mult decesele generate de război, crime, tuberculoză sau HIV, toate la un loc! Eu și echipa mea vom face public, în curând, Programul prin care ne-am propus să fiu ales Primar al Municipiului Brașov la alegerile locale din acest an, un capitol important fiindu-i dedicat Mediului Înconjurător”.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență desfășoară astăzi un
nou exercițiu de alarmare destinat testării mijloacelor sirenelor și
îmbunătăţirii timpului de reacţie a autorităților.
Exercițiul are loc în întreaga țară începând cu ora 10:00 când sirenele vor emite semnalele de alarmă aeriană.
Exercițiul are loc din august 2017 în prima zi de miercuri a fiecărei
luni acum însă a fost amânat cu o săptămână pentru că prima miercuri a
fost de 1 ianuarie.
Ministerul Sănătății a relansat de luni în dezbatere publică un nou ordin de ministru privind arondarea județelor la centrele medicale regionale, documentul fiind disponibil pe site-ul Ministerului Sănătății. (http://www.ms.ro/acte-normative-in-transparenta). Data limită până la care se pot depune opinii sau recomandări referitoare la acest proiect este 17 februarie 2020. Conform proiectului postat pe site-ul Ministerului Sănătății, noul act normativ va completa Ordinului ministrului sănătății nr. 1765/2006 privind arondarea județelor la centrele regionale.
Acest ordin este necesar pentru proiectul Spitalului Regional Brașov, solicitarea în acest sens venind din partea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care pregătește documentația aferentă acestei investiții şi va oferi aproape 90% din finanţare.
Brașovul arondat centrului regional de la Târgu Mureș Proiectul de Ordin de ministru supus dezbaterii publice propune deci introducerea unui nou articol după art. 6 din Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1765/2006 privind arondarea judeţelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socio-economică din care fac parte, precum şi distanţele aeriene şi terestre dintre un spital judeţean şi un anumit centru regional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2007. Articolul propus precizează că „arondarea la centrele universitare, prevăzută la art. 6, este valabilă până la construirea unor spitale regionale de urgenţă sau până la atingerea nivelului de dezvoltare pentru actualele unităţi spitaliceşti, care să permită îndeplinirea integrală a criteriilor de clasificare a spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale din punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale şi umane şi al capacităţii lor de a asigura asistenţa medicală de urgenţă şi îngrijirile medicale definitive pacienţilor aflaţi în stare critică, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1764/2006. Modificările privind arondarea se fac cu respectarea prevederilor art. 9“. În prezent, potrivit ordinului ministrului Sănătății, județele din Regiunea Centru, respectiv Mureș, Alba, Brașov, Covasna, Harghita și Sibiu sunt arondate centrului universitar Târgu Mureș.
Spitalul brașovean va avea 31 de specialități şi 849 de paturi Reamintim că la începutul anului trecut, Primăria Brașov și BERD au semnat acordul de asistență tehnică pentru construcția Spitalului Regional Brașov, în valoare de 2,5 milioane de euro nerambursabili, la care cofinanțarea municipiului este de 250.000 de euro. Tot atunci, primăria a semnat un contract de realizare a unui studiu de prefezabilitate, care a fost realizat și care stabilește principalele linii care vor sta la baza acestui proiect, iar în luna noiembrie a avut loc prima întâlnire cu consorțiul de firme desemnat de BERD să elaboreze studiul de fezabilitate și documentația necesară realizării parteneriatului public-privat (PPP) pentru construirea Spitalului Regional Brașov. Consorțiul selectat de BERD este format din firmele PricewaterhouseCoopers (PwC), International Consulting Engineering SA (BTY), Clifford Chance LLP și Clifford Chance Badea SPRL, un consorțiu cu experiență în construcția a 40 de spitale, prin parteneriat public-privat (PPP), în toată lumea.
La sfârșitul lui 2018, la iniţiativa Guvernului – atunci PSD – după o serie de discuții legate de construcția unui nou spital regional la Brașov, Ministerul Sănătății a emis Ordinul de Ministru nr. 1394/01.11.2018, prin care se stabilesc specialităţile şi numărul de paturi pentru viitorul Spital Clinic Regional, după ce, anterior, prin Legea nr. 32/2019, municipalitatea a preluat o suprafață de 11.45 hectare de teren de la Institutul Cartofului, necesar construirii spitalului. Conform ordinului de ministru, Spitalul Clinic Regional Brașov va avea 849 de paturi de spitalizare continuă şi 60 de paturi de spitalizare de zi, pentru 31 de specialităţi. Iulian Rinder
S-au finalizat lucrările de reabilitare a Colegiului Naţional de Informatică „Grigore Moisil” din Braşov. Licitaţia pentru achiziţia mobilierului, cu o valoare estimată de 630.089 lei (749.806 lei cu tot cu TVA) a fost lansată în luna septembrie a anului trecut şi, chiar dacă a fost depusă o singură ofertă, în valoare de 629.634 lei (749.264 lei cu tot cu TVA) , anunţul de atribuire a contractului a fost postat pe platforma electronică de achiziţii publice abia în 7 ianuarie 2020. Mobilierul va fi livrat de firma din Bucureşti DNS Birotica. Totodată municipalitatea braşoveană va cumpăra şi mobilier nou pentru această unitate şcolară.
Conform contractului, pentru colegiul „Grigore Moisil” au fost comandate 1.020 de scaune şcolare, 170 de scaune pentru laboratoare, 420 de mese de 2 persoane, 25 de catedre, 83 de mese de calculator pentru 2 persoane, 5 mese de calculator pentru profesori, 24 de mese de 3 persoane pentru laboratoarele de fizică şi chimie, dar şi o masă înaltă de laborator chimie pentru profesor. Tot pentru laboratorul de chimie se va achiziţiona un dulap pentru substanţe chimice. De asemenea, se vor mai cumpăra 34 de dulapuri pentru documente şi alte 77 pentru elevi şi cancelarie, 34 de scaune pentru catedră. Pentru sala festivă, firma bucureşteană va livra 220 de scaune, dar şi o masă pentru prezidiu.
În contract mai este prevăzută achiziţionarea unor rafturi metalice pentru arhivă, a unor birouri pentru administraţie şi a altor piese de mobilier necesare unităţii de învăţământ. Astfel din 13 ianuarie, elevii Colegiului de Informatică „Grigore Moisil” se vor întoarce în liceul recent renovat, după ce o perioadă au mers la cursuri în fostul corp al Liceului cu Program Sportiv de pe strada Cocorului. În momentul în care a anunţat „revenirea” elevilor de la „Informatică” autorităţile au precizat că mai trebuie rezolvată problema scaunelor, una dintre posibilele soluţii temporare amintite de el fiind împrumutarea a 1.000 de scaune de la Centrul de Afaceri din Bartolomeu. I.R.
Mai multe mari proiecte de infrastructură rutieră aflate în lucru – printre care Autostrada de Centură a Bacăului, Autostrada A10 Sebeș – Turda, drumul expres Craiova – Pitești sau Podul peste Dunăre de la Brăila – au alocări bugetare pe 2020 insuficiente, atrage atenția Asociația Pro Infrastructura. „Deși, declarativ, vor fi prioritizate principalele investiții pe fonduri europene aflate în derulare, lucrurile nu par să stea așa”, susține ONG-ul.
„Un prim exemplu ar fi centura orașului Bacău, un proiect de aproximativ 800 de milioane de lei cu TVA pe care lucrările au început în martie 2019 și au avansat pe parcursul anului foarte bine, fiind utilizați aproximativ 250 de milioane de lei. Estimările noastre indică un necesar de 350-400 de milioane de lei în 2020. Alocarea Guvernului Orban: 64 de milioane. Comparativ, construcția Centurii Târgu Mureș, aflată într-o licitație suspendată de 3 luni, fără oferte depuse, cu șanse reduse de contractare în 2020, are o alocare mai mare”, scrie API.
Potrivit Asociației, un alt proiect drastic subfinanțat este Autostrada Sebeș-Turda. „Chiar dacă avansul în 2019 nu a fost cel scontat, au fost consumate 183 de milioane de lei. Alocarea pentru 2020 este de doar 56 de milioane, mult sub o estimare realistă de aproximativ 200 de milioane”, spune ONG-ul.
„Drumul Expres Craiova-Pitești (cele 3 loturi aflate în construcție în valoare de peste 2 miliarde de lei cu TVA) au o alocare modică de 96 de milioane de lei, deși premierul Orban a spus că în 2 ani se finalizează lucrările (evident, o promisiune fantezistă). Podul peste Dunăre de la Brăila, o investiție de peste 2 miliarde de lei care a atras în 2019 peste 500 de milioane, are o alocare de doar 97 de milioane de lei în 2020”, scrie API.
Alte proiecte subfinanțate în 2020 în opinia Pro Infrastructura ar fi A3 Autostrada Transilvania și A3 Râșnov-Cristian, centurile Satu Mare, Timișoara, Rădăuți, reabilitarea DN76, realizarea studiilor pentru Autostrada Timișoara-Moravița, realizarea studiilor pentru modernizarea căilor ferate București-Giurgiu și Cluj Napoca-Oradea sau dublarea căii ferate între Mogoșoaia și Balotești.
„Solicităm premierului și ministrului Transporturilor să demonstreze și cu fapta, nu doar cu vorba, că sunt mai competenți decât predecesorii lor!”, se arată în apelul Pro Infrastructura.
Despre Autostrada Comarnic – Brașov, intratată intr-un blocaj al negocierilor și al soluțiilor, nu sunt încă lucrurile clare daca va fi anulat parteneriatl public-privat. Sunt surse care confirmă imposibilitatea finanțării proiectului cu bani de la Bugetul de stat sau din bani europeni.
Dimensiunile dezastrului provocat (si) de episodul de doping de la Corona
Brașov ies acum la iveală. Președintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, Alexandru
Hălăucă, povestește pentru brasovstiri.ro că forurile internaționale nu mai vor să audă
de Brașov. Astfel, Federația Română de Hochei pe Gheață a solicitat federației
internaționale organizarea Campionatului Mondial Divizia I, Grupa A, din 2020,
la care va participa şi naţionala României, şi primise acceptul, dar a fost
obligată să renunţe din cauza faptului că forul internaţional cerea o garanţie
că patinoarul din Bucureşti va fi gata la timp. De Brașov nici nu au vrut să
audă. Oficialii au subliniat: doar dacă se
organizează la București.
„Vreau să spun că la congresul Federaţiei Internaţionale de Hochei, de la Bratislava, noi aplicasem pentru organizarea Campionatului Mondial Divizia 1, Grupa A, unde participă Franţa, Austria, Coreea de Sud, Ungaria şi Slovenia. Şi ni s-a spus da, dar doar dacă se organizează la Bucureşti. Ne-au întrebat dacă ne asumăm răspunderea că patinoarul va fi gata până în martie 2020. Şi mai mult, ne-au zis că vor veni şi în control. Şi le-am spus că ne pare foarte rău, dar nu putem să ne asumăm o asemenea responsabilitate, pentru că era peste puterile noastre ceea ce ne cereau. Vă daţi seama ce grupă venea la Bucureşti. Aşa va avea loc la Ljubljana, în Slovenia”, a explicat Alexandru Hălăucă.
Prețurile la carburanți au scăzut cu 30-32 de bani pe litru și nu cu 45 de bani așa cum prevede Legea și se anticipa de către guvernanți!!! În funcție de caăacitatea rezervorului un plin mediu mai ieftin cu aproape 20 de lei.
Practic, nu se aplică Legea Votată în Parlament și Promulgată luni, 30 decembrie 2019 prin care se stabilește o acciză de 1.656 lei la o mie de litri de benzină respectiv 1.518 lei pentru motorină ci nivelurile ajustate de Ministerul Finanțelor și anume 1.773 lei pentru o mie de litri de benzină respectiv 1625 de lei pentru o mie de litri de motorină.
Noile niveluri ale accizelor stabilite de Guvern sunt mai mari și
pentru că, prin legea votată în Parlament acciza ar fi ajuns sub nivelul
minim obligatoriu în Uniunea Europeană în plus era necesară și
ajustarea cu inflația, conform Codului Fiscal.
Astfel, prin eliminarea supraacizei la carburanți plătim cu aproape 20 de lei mai puțin pentru un plin mediu. Supracciza la carburanți a fost introdusă în 2014 cu promisiunea că banii strânși din această taxă vor fi utilizați pentru construirea de autostrăzi ceea ce nu s-a întâmplat.
Prima eliminare a taxei suplimentare a fost la 1 ianuarie 2017 dar de scurtă durată pentru că a fost reintrodusă în două etape în toamna aceluiași an. Accizele la carburanţi au fost mărite cu aproximativ 7%, fapt care reduce substanţial efectele eliminării supraacizei promulgate de preşedinte cu doar o zi înainte.
Ministerul Finanţelor a postat aseară, pe pagina sa de internet, nivelul accizelor aplicabile în acest an, cu valorile actualizate cu rata inflaţiei, precizând că aşa prevede art. 342 din Codul Fiscal. În fapt, articolul invocat prevede că această actualizare cu rata inflaţiei trebuie publicată până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecarui an, aşadar acum ar fi trebuit să rămână în vigoare accizele promulgate de şeful statului. Pe lângă băuturi alcoolice şi tutun, lista de pe site-ul Ministerului de Finanţe conţine şi accizele pentru benzină şi motorină, care sunt cu 117, respectiv 107 lei la mia de litri mai mari decât în actul normativ publicat în Monitorul Oficial din 30 decembrie.
Salariul minim brut se majorează, începând cu 1 ianuarie 2020, de la 2.080 de lei la suma de 2.230, iar pentru personalul încadrat pe funcții unde sunt necesare studiile superioare, salariul minim rămâne de 2.350 de lei lunar, scrie Mediafax.
Începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de baza minim brut pe țară garantat în plata se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe luna, reprezentând 13,327 lei/ora (HG 935/2019 publicată în MOF 1010/16.12.2019).
Pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, rămâne la suma de 2.350 lei lunar, iar pentru construcții salariul minim rămâne 3.000 lei. Creșterea salariului minim trebuie comunicată de către angajatori în REVISAL până la 31 ianuarie 2020.
Nicio sărbătoare fără măcar un pacient care ajunge pe masa de operaţie de la Chirurgia Plastică şi Reconstructivă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov datorită modului periculos sau inconştient prin care foloseşte petardele. De aceea, dr. Dan Grigorescu, şeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Judeţean din Braşov, care de mai mulţi ani tot atrage atenţia că „aceste pocnitori de mizerie” mutilează grav şi în mod real tot felul de oameni ce le utilizează fără ma fi conştienţi de riscuri, propune ca aceste materiale explozibile să fie interzise. Mai ales că şi în acest an, în zilele de Crăciun, prostia omenească a atins noi culmi încă neexplorate în momentul în care, în Iaşi, o persoană a murit după ce a înghiţit o petardă. Şi la Braşov o altă persoană a fost internată şi operată datorită accidentării cu petarde.
Astfel, aşa cum povesteşte pe pagina sa de socializare, dr. Dan Grigorescu, şeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Judeţean din Braşov, din cadrul SCJU Braşov, la o zi după cazul din Iaşi. „Uite că anul ăsta „realitatea bate filmul” în cazul recent sinucisului care a încercat (sunt sigur că involuntar) să devină primul înghiţitor (şi stingător) de petarde din lume rămas în viaţă după o asemenea tentativă. I-a rămas totuşi doar satisfacţia (sic!!!) de a fi primul care încearcă la nivel mondial o astfel de aroganţă care incumbă o astfel de maximă ignoranţă. La noi, la Braşov, tocmai s-a internat primul petardat rămas în viaţă din acest „sezon”. E deja operat”, a scris medicul braşovean, pe pagina de socializare.
În acelaşi context, dr. Dan Grigorescu aminteşte că sunt deja cinci ani de când atrage atenţia „în spaţiul public asupra riscului pe care şi-l asumă (mai ales ignorându-l!) cei care, utilizând petarde, îşi mutilează mâinile”. „De aceea, nu mă pot abţine să încep din nou să „propovăduiesc” (sper că nu 《în pustiu》) pe această temă, aducând că argument doar două imagini, cele mai soft cu putinţă, strigând: Legiuitori mari şi mici! Interziceţi naibii utilizarea de către cei din publicul larg a acestor pocnitori de mizerie. Dar definitiv! Că nu s-o face gaură-n cer! Și nici în buzunarul comercianţilor de ocazie!”, subliniază medicul. Medicul a mai amintit, într-o postare ulterioară, că „demersurilor mele legate de interzicerea accesului cetăţenilor obişnuiţi la deţinerea şi utilizarea oricărui material pirotehnic li s-au alăturat încă doi medici-şefi din ţară: un urgentist (dr. Ciuhodaru Tudor – Iaşi, 26 decembrie, la prânz) şi un oftalmolog (dr. Pop Monica – Bucureşti, 27 decembrie, seara)”.
Mesajul este binevenit pentru că urmează o nouă perioadă ,,explozivă” a petardelor, respectiv în noaptea de Anul Nou, când mulţi îşi vor în petec – probabil pentru a fi ulterior ,,peticiţi” la Urgenţe – folosind pocnitorile ca simbol al importanţei lor ,,sociale”. Doar mult zgomot poate acoperi prostia asurzitoare. Iulian Rinder
Guvernul a abrogat Ordonanța din 2017 privind plata defalcată a TVA, conform unei Ordonanțe de Urgență publicată în Monitorul Oficial. Aceasta va intra în vigoare pe data de întâi a celei de-a doua luni următoare publicării acestei Ordonanțe, ceea ce înseamnă că de la 1 februarie 2020.
Conform documentului, începând din acest moment,
organele fiscale nu mai operează înscrieri în Registrul persoanelor care
aplică taxa defalcată a TVA. Contul de TVA poate fi executat silit de
către orice creditor, indiferent de natura creanței.
Decizia a trebuit luată ca urmare a scrisorii Comisiei Europene de punere în întârziere în cauza 2017/2180 – având ca obiect incompatibilitatea cu dreptul UE a actualului sistem de plată defalcată a TVA. Acest mecanism a fost introdus de Ionuț Mișa.
Ca urmare a privatizărilor, statului român i-au revenit niște bani care au fost cheltuiti într-un ritm alert. Până în anul 1989 România deținea câteva sectoare industriale care făceau concurență multor firme de renume din lume. După revoluție lucrurile s-au schimbat radical. Au dispărut giganții industriali Sidex, Petrom, RAFO, Republica, IMGB sau Electroaparataj. Astfel, peste 3 milioane de oameni au rămas fără un loc de muncă. Unii au plecat peste hotare sperând să găsească locuri de muncă în meseriile lor sau în alte domenii. Banii încasați pe cele 7.500 de uzine privatizate au fost risipiți fără rost. Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, ne arată într-un material unde au ajuns 7 miliarde de euro obținute de statul român.
– 50% din sumă: o parte s-a dus pe salarii și pensii, iar 15% s-au dat la investițiile finanțate din fonduri europene – 50% a fost folosită pentru plata datoriei publice. O parte se mai află încă în conturi pentru a plăti datorii.
DCF 1.0
Odinioară
erau mândria economiei României; azi sunt doar fosile ale
comunismului. Fostele combinate industriale sunt dinozaurii moderni
ai României, iar meteoritul care i-a răpus este aşa-zisa
„privatizare”.
Generaţii întregi au muncit pentru industrializarea României.
Eforturile şi sacrificiile făcute în timpul regimului comunist pentru
proiecte care urmau să le aducă beneficii tuturor românilor par să fi
fost în zadar. Combinatele industriale, simbolul economiei României
înainte de 1989, s-au transformat rapid în ruine şi fier vechi în anii
ce au urmat evenimentelor din decembrie 1989.
Platforma Săvineşti era înainte de 1989 cea mai mare din Europa în
domeniul firelor şi fibrelor chimice, dar şi de îngrăşominte chimice.
Întinsă pe mai bine de 600 de hectare, ţinea ocupată.aproape o treime
din populaţia oraşului Piatra Neamţ. După 1990, a fost privatizată, dar o
singură fabrică mai funcţionează acum pe profit. Restul fabricilor au
fost distruse de indiferenţa statului şi reavoinţa investitorilor şi
sunt acum o ruină.
În
Sulina a funcţionat până în anii ’90 cea mai mare fabrică de
conserve din România. Industria românească a peştelui era pe
locul 3 în lume în perioada comunistă, fiind depăşită de cele
ale URSS şi RDG. Însă, după distrugerea flotei de pescuit,
fabrica din Sulina a fost privatizată şi a ajuns o ruină în care
acum pasc şi se adăpostesc caii. Singurul lucru care mai aduce
aminte de timpurile când funcţiona e o cutie goală de conserve
ascunsă în molozul de pe podeaua fabricii. Iar halele industriale
care au fost păstrate în condiţii ceva mai bune au ajuns să fie
vândute pe site-urile de imobiliare.
Platforma
de la Muscel unde se producea ARO a fost privatizată în 2003.
Fabrica unde se făcea singura maşină românească de teren a
devenit rapid fier vechi. ARO, un brand al României, este acum adânc
îngropat sub ziduri dărăpănate şi hale care stau să cadă.
Totul a fost ras de pe faţa pământului, furat sau vândut la fier
vechi (autoturismele ARO s-au mai asamblatşi vând încă mulţi ani
după dispariţie fabricii româneşti, dar nu în România, ci în
Cehia – n.).
Oraşul
Oneşti a fost construit în jurul unui combinat: Grupul Industrial
Borzeşti. Acolo, istoria ultimelor decenii a fost una a schimbărilor
dramatice pentru comunitate. Personaje controversate au pus pe butuci
una dintre cele mai mari rafinării româneşti: Rafo, odinioară cea
mai modernă rafinărie din ţară, e acum în insolvenţă. Iar
platforma de la Borzeşti, unde odinioară lucrau peste 30.000 de
oameni, arată acum ca după un dezastru.
Uzina
Constructoare de Maşini Reşiţa, fondată în 1771, e în
insolvenţă de 7 ani. Aici se produceau turbine pentru centrale,
motoare de nave, macarale, poduri rulante. A fost privatizată în
2003 pe un milion de euro, cât ar fi costat în mod normal doar doar
unul dintre strungurile de 125 de tone din fabrică, apoi o întreagă
platformă a ajuns la fier vechi.
Combinatul
de îngrăşăminte Chimice de la Bacău avea odionioară peste 3.000
de angajaţi şi erauna dintre cele mai importante fabrici din
România. A falimentat în anii ‘2000, după privatizare, iar
deşeurile rămase sunt radioactive şi periculoase pentru sănătatea
oamenilor din oraş, conţinând izotopi radioactivi naturali din
seriile uraniului şi thoriului. De altfel, halda de steril de aici,
întinsă pe mii de metri pătraţi, e pe lista neagră a problemelor
grave de mediu întocmită de Comisia Europeană.
Odinioară, Uzina Tractorul din Braşov fabrica un utilaj la fiecare 9 minute. Construită în perioada interbelică, când producea celebrele avioane IAR, a fost reorientată apoi de sovietici spre producţia de tractoare. În 2007, uzina s-a desfiinţat, după ce tentativele de privatizare au dus la faliment. A devenit rapid o ruină. În ultimii ani, în locul ei s-au înălţat un mall, un spital o facultate şi un cartier rezidenţial. Peste 1.250 de întreprinderi de stat înregistra România la sfârşitul anului 1989. Cele mai importante dintre ele făceau parte din industria grea
Numeroase mari fabrici şi uzine de stat din anii regimului comunist au fost închise, fărminţate sau privatizate în anii care au urmat evenimentelor din decembrie 1989. O listă a principalelor întreprinderi din România anului 1989 cuprinde peste 1.250 de uzine, electrocentrale, combinate, exploatări miniere, fabrici, întreprinderi alimentare şi agricole.
Multe dintre ele au sfârşit la fier vechi. Iată o parte dintre acestea: – Electrocentrale, cu o soartă mai bună decât a altor investiţii de stat, funcţionau la: Curtea de Argeş, Borzeşti, Oradea, Brăila, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Rovinari, Turceni, Deva, Porţile de Fier, Mures, Bistriţa, Ploieşti, Râmnicu-Vâlcea, Bucureşti. – De asemenea, exista Întreprinderea energoreparaţii Bucureşti, Centrala industrială de reţele electrice Bucureşti. – Întreprinderi de reţele electrice au fost la Piteşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Deva, Iaşi, Bucureşti, Baia Mare, Târgu-Mureş, Ploieşti, Sibiu, Suceava, Timişoara şi Bucureşti. – Au mai funcţionat Întreprinderea de Construcţii metalice şi prefabricate Bucureşti, Dispecerul energetic naţional Bucureşti, Institutul de cercetări şi modernizări energetice Bucureşti.
Industria minieră Industria minieră era reprezentată de: Centrala minieră Valea Jiului şi întreprindeile miniere de la Anina, Lonea, Petrila, Aninoasa, Dâlja, Vulcan, Livezeni, Hunedoara, Paroşeni, Lupeni, Uricani, Bărbăteni, Anina, Întreprinderea de preparare a cărbunelui Valea Jiului, Întreprinderea de reparaţii utilaj minier Petroşani, Combinatul minier Oltenia şi întreprinderile miniere Rovinari, Motru, Jilţ, Întreprinderea de utilaj minier Rogojelu din Gorj, Combinatul minier Ploieşti, întreprinderile miniere de la Cîmpulung, Voivozi, Capeni, Sălaj, Centrala minereurilor şi metalurgiei neferoase Baia Mare, Combinatul minier Suceava. Întreprinderi metalurgice şi miniere mai erau la erau la Zlatna, Baia Borşa, Baia Mare, Copşa Mică, Baia de Arieş, Dobreşti, Bocşa, Moldova Nouă, Bălan, Barza, Deva, Hunedoara.
Gaz şi petrol Centrala sării şi nemetaliferelor Bucureşti gestiona salinele Ocna Mureş, Târgu-Ocna, Ocna Dej, Praid, Combinatul minier Cluj-Napoca, întreprinderile miniere Dobrogea, Harghita, Miercurea Ciuc, Orşova, Slănic, Cacica, Râmnicu Vâlcea. Centrala gazului metan Mediaş gestiona întreprinderea de extracţie gaz metan Mediaş şi întreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Mediaş. Trusturi ale petrolului erau la Piteşti, Moineşti, Târgu-Jiu, Bolintin, Ploieşti. La Teleajen era întreprinderea de utilaj petrolier şi reparaţii. La Poiana Câmpina era întreprinderea de reparat tractoare şi motoare grele iar la Câmpina îtreprinderea de reparaţii utilaje electrice.
Industria metalurgică Din industria metalurgică de stat mai făceau parte în 1989: Combinatul de oţeluri speciale Târgovişte, Centrala industrială siderurgică Hunedoara, Combinatul Victoria – Călan, Întreprinderea de fier Vlahita, Centrala industrială şi combinatul siderurgic Reşiţa, Întreprinderea Oţelul Roşu, Întreprinderea Ciocanul – Nadrag, Centrala industrială siderurgică Galaţi, cu întreprinderea Laminorul de tablă – Galaţi şi întreprinderea de construcţii metalice Tecuci, Centrala industrială de prelucrări metalurgice Bucureşti, Întreprinderile metalurgice Aiud, Beclean, Laminorul Brăila, întreprinderea de sârmă şi produse din sârmă Buzău, Combinatul metalurgic Câmpia Turzii, întreprinderea de sârmă, cuie şi lanţuri Galaţi, întreprinderea metalurgică Iaşi, întreprinderea de ţevi Roman, Centrala industrială pentru produse refractare Braşov, întreprinderile de produse refractare de la Aleşd, Alba Iulia, Turda, Cluj-Napoca, Pleaşa, Centrala industrială pentru materiale neferoase şi rare Slatina, întreprinderea de alumină Oradea, Întreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina, Întreprinderea de produse cărbunoase Slatina, Combinatul metalurgic Tulcea, întreprinderile metalurgice Neferal – Brăneşti, Laromet – Bucureşti, Sinterom – Cluj Napoca, de supape bolţuri din Topoloveni, de piese şi armături din aluminiu şi pistoane auto din Slatina.
Industria auto Din industria auto făceau parte: Centrala industrială de autovehicule Braşov, întreprinderea de maşini agregate şi subansamble auto «Sfântul Gheorghe» Covasna, întreprinderea de radiatoare şi cabluri Brasov, de piese de schimb – Oradea, de piese auto de la Iaşi, Satu Mare, Sibiu, Reghin. Întreprinderi auto mai erau la Mediaş, Bucureşti, Piteşti, Câmpulung- Muscel Argeş, Oradea, Costeşti, Oradea. Lista mai cuprinde Centrala industrială de tractoare şi maşini agricole Braşov şi Întreprinderea «Tractorul» Braşov, întreprinderile mecanice Oradea, Topleţ, Tehnofrig – Cluj, Codlea, Braşov, de armături industriale – Oradea, de oţel – Strehaia, de utilaj alimentar – Slatina, de garnituri de frână şi etanşare la Râmnicu-Sărat, de utilaje la Medgidia, de tractoare şi maşini agricole la Craiova. Mai existau întreprinderi mecanice la Băileşti, Galaţi, Miercurea Ciuc, Piatra Neamţ, Timişoara, Bucureşti, Bacău, Buzău, Cluj-Napoca, Moreni, Zalău, Giurgiu; ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Petroşani, Baia Mare, Satu Mare, Câmpina, Filipeştii de Pădure, Vaslui. Lista marilor întreprinderi de stat mai cuprinde peste 800 de unităţi răspândite în toate oraşele ţării, multe dintre ele rămase doar prin amintirea numelor: «Steaua Roşie» Bucureşti, «Electroprecizia» Săcele, «Frigidere» Găieşti, «Steaua electrică» Fieni, «Conect» Bucureşti. «Nicolvala» Sighişoara, «Colorom» Codlea, «Săpun Stela» Bucureşti, «Vâscoza» Lupeni, «Metal-lemn» Craiova, «Relaxa» Mizil, «Suveica» Bucureşti, «Bumbăcăria românească» Jilava, Întreprinderea de mătase «România muncitoare» Cluj-Napoca, Întreprinderea textilă «Trainica» Pucioasa, Întreprinderea de postav «Proletarul» Bacău, «Octombrie Roşu» Ghimbav, Tricotaje «Tânăra Gardă» Bucureşti, «Emailul roşu» Mediaş. Preluare: newsromania.eu
Proiectul vizual al noului terminal al Aeroportului Internațional Chișinău (cu… autocar in prim plan!) a fost prezentat marți, într-o conferință de presă la sediul companiei Avia-Invest, de lângă Aeroport. Anunțul vine la câteva ore după ce Avia-Invest, concesionarul Aeroportului Chișinău, a confirmat că un cunoscut om de afaceri din Rusia, Andrei Goncearenko, noul beneficiar al companiei care administrează aerogara, a promis ca in mai putin de doi ani investitia va fi operationala. „Nimeni nu investeste, daca nu castiga!” și-a motivat acesta „graba”!
În același comunicatul de presa, investitorul a declarat că printre prioritățile sale se numără construirea rapida unei noi piste de decolare-aterizare pentru avioanele,inclusiv de foarte mari dimensiuni, precum și a unui nou si modern terminal, care va fi cel mai optimizat din aceasta regiune a Europei. El a mai spus că sarcina sa principală este să atragă ,operativ investiții pentru realizarea acestor planuri. “Avem mult de lucru.Si repede! Scopul nostru este să majorăm numărul anual al pasagerilor până la 5 milioane în următoarea perioadă”.
P.S. Și ce ne intereseaza pe noi treaba asta, ca doar nu suntem…ieseni (care, oricum, au un aeroport recent modernizat!). Pai de 15 ani doi panglicari mincinosi ce au ocupat prima functie in judet (10 ani Cancescu, aproape 4 ani Veștea) si-au luat… în fiecare an angajamente si au umplut presa de promisiuni… deșarte, adresate electoratului! Si cu ele au ramas brasovenii! Daca tot vrea sibianul de la Cotroceni voturi de la Brasov, să facă, pentru Dumnezeu, un mic „ocol” pe la Brasov (pe DN1), în drum spre Sibiu. Dar sa dispuna inainte o analiza seriosa a „disparitiei” catorva zeci de milioane Euro pe nimicuri… Inclusiv pe o …simulare de pista care de 5 ani se deterioreaza aiurea: 4,2 km. de beton in mijlocul campului mlastinos al Ghimbavului! (d.d.rujan)
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat ieri că este mulţumit, de suma alocată de la bugetul de stat pentru proiectul Aeroportului Braşov, respectiv 50 milioane lei (cca. 10 milioane de euro). „Este o sumă binevenită, care vine în sprijinul celorlalte sume pe care Consiliul Judeţean le-a prevăzut pentru acest obiectiv de investiţii. În 2020 va trebui să implementăm cele trei contracte care sunt semnate”, a declarat Veştea.
Acesta a amintit într-un comunicat de presă că în 18 decembrie a fost predat proiectul tehnic pentru terminalul de pasageri de la aeroport, iar la începutul lunii martie a anului 2020 se va emite ordinul de începere a lucrărilor. „De asemenea, avem în implementate atât proiectul de vizează balizajul, cât şi sistematizarea pe verticală, un proiect în valoare de 13,7 milioane de euro. Totodată, vom continua lucrările pentru cele nouă obiecte necesare funcţionării aeroportului (printre care remiza de pompieri sau gospodărirea de apă – n.r.). Practic, în anul 2020 avem în execuţie un buget de aproape 245 milioane de lei”, a declarat şeful din CJ.
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a anunţat că administraţia judeţeană este interesat să susţină financiar realizarea unui terminal intermodal în judeţul Braşov. „Am avut discuţii la Bucureşti privind posibilitatea construirii unui terminal intermodal de marfă în judeţul nostru, fie la Feldioara, fie la Braşov. Conform unor studii de fezabilitate realizate de Ministerul Transporturilor, valoarea unui astfel de obiectiv este estimată la 27 milioane de euro. Este vorba despre nişte centre intermodale similare în toată ţara. Consiliul Judeţean Braşov este dispus să se implice în realizarea unui astfel de centru în judeţul nostru. Am putea asigura o cofinanţare de 50%. Având în vedere că pentru realizarea unui astfel de obiectiv ar fi nevoie de trei ani, cred că presiunea pe bugetul judeţului Braşov nu va fi foarte mare”, a mai declarat Adrian Veştea.
Rămâne o întrebare. De ce Primăria condusă de George Scripcaru nu a pus nici măcar un leu în acest proiect deşi nu există poză de grup cu investitorii de la aeroport în care să nu apară şi chipul zâmbitor al edilului. Iulian Rinder
Consiliul Superior al Magistraturii și-a ales miercuri noul președinte pentru anul viitor – judecătoarea Nicoleta Ţînţ. care vine de la Curtea de Apel Brașov. Se afirma că ar fi o apropiată a Liei Savonea, actualul șef al CSM. După o primă ratare, la actualul scrutin votul a fost unul zdrobitor – 15 – 4 pentru judecătoarea Nicoleta Ţînţ. Aceasta, în condițiile în care săptămâna trecută a existat paritate de voturi în cazul judecătoarei Nicoleta Țînț – au existat 9 voturi pentru și tot 9 împotriva alegerii acesteia, iar un vot, cel al ministrului Justiției, membru de drept al CSM, a fost nul. La şedinţa de săptămâna trecută, plenul a ales-o pe procuroarea Tatiana Toader pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM pentru anul 2020.
DeclarațieȚînț: Mi-am propus măsuri care să consolideze încrederea magistraţilor în CSM
Noul preşedinte al CSM, Nicoleta Margareta Ţînţ, a susținut, după vot, că obiectivele pe care şi le-a propus sunt „centrate pe realizarea unor măsuri concrete menite să consolideze încrederea magistraţilor în capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii”.
„Obiectivele
pe care mi le-am propus în proiectul de candidatură (…) sunt centrate
pe realizarea unor măsuri concrete menite să asigure îndeplinirea
efectivă şi sub toate dimensiunile sale a rolului constituţional al
Consiliului de garant al independenţei justiţiei, dar, în egală măsură,
şi pentru a consolida încrederea magistraţilor în capacitatea Consiliul
Superior al Magistraturii de a gestiona corespunzător toate problemele
justiţiei.
Personal, cred cu toată tăria că pentru atingerea
fiecărui obiectiv pe care l-am expus în proiectul meu de candidatură
este nevoie mai mult ca oricând de echilibru, de unitate, de dialog şi
nu în ultimul timp de viziune, pentru a face faţă tuturor provocărilor
pe care, probabil, anul 2020 ni le va aduce.
Am convingerea că
obiectivele pe care le-am punctat în proiectul de candidat sunt
priorităţi pentru toţi colegii mei din consiliu şi o spun deschis că
mizez pe sprijinul şi pe implicarea tuturor, pentru că sunt convinsă că
doar împreună prin efortul nostru conjugat vom putea reuşi în demersul
de a avea o justiţiei independentă, o justiţie performantă şi care să se
bucure de respectul societăţii în a cărui slujbă se află”, a afirmat
Ţînţ, citată de Agerpres.
Cine este judecătoarea Nicoleta Țînț Judecătoarea Nicoleta Țînț este considerată o apropiată a Liei Savonea, alături de judecătoarele Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina și Mariana Ghena. Nicoleta Margareta Țînț, de la Curtea de Apel Brașov, este membru al CSM din ianuarie 2017. Procurorul Tatiana Toader, aleasă vicepreședinte, provine de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2. Membrii CSM sunt aleși pentru un mandat de şase ani, în timp ce preşedintele și vicepreşedintele, care fac parte din secţii diferite (judecători și procurori) sunt aleși pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
Componența CSM CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers. În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este format din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea – Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ – Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş – Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag – Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina – Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan – Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu – Judecătoria Râmnicu Vâlcea. Din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac – Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Victor Alistar şi Romeu Chelariu au fost aleşi de Senat ca membri ai CSM din partea societăţii civile.
Primul album de benzi desenate despre decembrie 1989 publicat în România va fi lansat pe 22 decembrie, la Casa Sfatului din Braşov, sub egida Muzeului Judeţean de Istorie Braşov. Potrivit unui comunicat al reprezentanţilor muzeului, este cel mai mare album colectiv de benzi desenate, având 39 de autori, şi cel mai voluminos (212 pagini).
„Se spune că atunci, în decembrie 1989, am fost mai uniţi ca niciodată. După 30 de ani, acest subiect istoric a unit ca niciodată autorii de benzi desenate din România! 39 de artişti au răspuns pozitiv invitaţiei noastre de a participa la acest album. Iar prima surpriza a fost vârsta lor. 21 aveau sub 14 ani în ’89 şi şase au certificatele de naştere fără stema republicii populare sau socialiste. Aşa că sunt multe istorii cu copii, părinţi şi bunici, despre un Crăciun dulce-amar, televizoare care dau revoluţie, nu desene, libertatea de a-ţi dunga maşina să arate ca o zebră, portretele arse sau mâzgălite ale lui Ceauşescu, dar şi despre un manechin spânzurat şi primul om mort văzut vreodată, la televizor sau în realitate”, a declarat Nicolae Pepene, manager al Muzeului Judeţean de Istorie Braşov şi editor al albumului „Istorii din ’89 în benzi desenate”.
Cei 39 de autori sunt: Şerban Andreescu, Şerban Anghel, Mircea Arapu, Lucian Amarii, Matei Branea, Daniel-Eduard Buruiană, Ana Calistru, Radu Carp, Cristiana Călin, Bogdan Chelaru, Alexandru Ciubotariu, Felix Crişan , Daniel Danil, Cristian Dârstar, Mirel Drăgan, Vlad Forsea, Alexandra Gold, Valentin Ionescu, Alin Ivan, Puiu Manu, Nicolae Negură, Robert Obert, Xenia Pamfil, Cristian Păcurariu, Pillowzoid, Viorel Pîrligras, Ionuţ Popescu, Daniel Rizea, Giorge Roman, Gabriel Rusu, Adrian Serghie, Veronica Solomon, Ileana Surducan, Maria Surducan, Toma, Mihai Timoşenco, Octav Ungureanu, Sorina Vasilescu, Gabriel Zăbavă.
Lansarea albumului dă oportunitatea celor interesaţi să se întâlnească cu o parte dintre autori şi să primească autografele lor pe album.
După lansare, albumul va fi disponibil pentru comenzi online şi în librării, iar până atunci precomenzi se pot face la adresa istoriidin89@gmail.com.
Prev
