Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu
Inspectoratul Școlar Județean Brașov organizează, zilele acestea,
Olimpiada Națională de limba germană.
Festivitatea de deschidere a avut loc duminică, de la ora 17.00, la Centrul Cultural Reduta. La eveniment vor lua parte 211 elevi de clasele VII – XII, din 35 de județe. Centrele de desfășurare se vor organiza la Colegiile Naționale Andrei Șaguna și Ioan Meșotă. Vor fi două probe: de creație, individual și proiect, iar cea de-a două proba se va desfășura pe grupe. Nivel concursului este A2-C1.
Regulamentul concursului îl găsiți accesând link-ul:
Brașovul vor intra în comopetiția naţională, Braşovul cu 11 reprezentanţi în total, de la diverse unităţi şcolare din municipiu şi judeţ.
La olimpiadă participă elevi care învaţă limba germană ca limbă străină, şi nu maternă, după cum a declarat prof. Gabriela Adam, inspector şcolar pentru limba germană, din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov. „La limba maternă este o singură probă, de creativitate, iar aici, copiii au audiţie, producţie de text şi un proiect. Poate este mai complicat, dar ei vin cu mare plăcere şi sunt foarte creativi”, a explicat inspectorul şcolar.
Premierea celor mai buni competitori va avea loc vineri, 10 mai.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat duminică, în municipiul Lupeni, că banii din taxa de mediu, pe care proprietarii de maşini au achitat-o la prima înmatriculare a autovehiculelor, va fi restituită celor în drept până la sfârşitul lunii mai şi că ANAF va trebui să emită până atunci toate deciziile de impunere necesare acestui proces, relatează Agerpres. „Ştiţi că eu am anunţat foarte clar că voiam să nu mai fie la ANAF nicio decizie de impunere neemisă. O să verific luni la ANAF. Obligaţia este ca noi să restituim, în cursul lunii mai, taxa pe mediu sau taxa de timbru, cum i se spune ei. Banii sunt alocaţi, nu va fi o problemă”, a spus Teodorovici.
Întrebat
dacă ANAF are banii pentru restituirea taxei de mediu, ministrul
Teodorovici a răspuns că de aceste sume se ocupă Ministerul Finanţelor.
„Cei de la ANAF să-şi facă treaba, zi de zi. E treaba noastră, ca minister, să alocăm banii, atât pentru Fondul de Mediu, cât şi pentru ANAF, pentru că ştiţi că au fost două abordări, dar obligaţia este ca ei să emită decizia de impunere, până la ultima pe care o mai au încă în casă, neemisă. Iar partea de bani o asigură Ministerul de Finanţe şi ei (ANAF, n.red.) să facă plata, în mod obligatoriu, până la finalul lunii mai. (…) E vorba doar de simplificări pe care ANAF-ul trebuie să le facă, să le gândească, zi de zi. Adică ei trebuie să se coboare, nu neapărat fizic, dar să coboare cu inima în rândul oamenilor, atât în zona persoanelor fizice, cât şi în zona persoanelor juridice”, a conchis ministrul Finanţelor.
ACTUALIZARE ora 12:00Administrația Națională de Meteorologie a emis un cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, valabil luni, între orele 14.00 și 23.00, în aproximativ jumătate din țară. În intervalul menționat, în Muntenia, cea mai mare parte a Moldovei, local în Transilvania, Dobrogea și la munte, vor fi perioade de instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin vijelii, frecvente descărcări electrice, grindină și averse torențiale. Îndeosebi în intervale scurte de timp se vor acumula cantități de apă care vor depăși 25…35 l/mp. Manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala și în celelalte regiuni, dar pe arii mai restrânse, adaugă meteorologii. Un alt cod galben, valabil 24 de ore începând de luni, ora 23.00, în 21 de județe, avertizează că se vor consemna cantități de apă însemnate, instabilitate atmosferică și precipitații predominant sub formă de ninsoare la munte.
În
intervalul menționat în Transilvania, Maramureș, cea mai mare parte a
Moldovei și jumătatea de nord a Munteniei vor fi averse, ce vor avea și
caracter torențial și se vor acumula cantități de apă ce vor depăși
25…30 l/mp și pe arii restrânse 50…60 l/mp.
Aversele vor mai
fi însoțite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale
vântului și izolat de grindină. În zonele montane, iar trecător și în
Transilvania și Subcarpații Moldovei, precipitațiile se vor transforma
treptat în lapoviță și ninsoare.
La altitudini de peste 1500m vântul va avea intensificări de peste 70…80 km/h spulberând zăpada. Notă: Mai ales pe parcursul zilei de marți (7 mai) local vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor cu rafale cuprinse în general între 55 și 65 km/h. Vremea va deveni deosebit de rece pentru această dată în toată țara.
***
Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare de instabilitate atmosferică accentuată, valabilă de duminică seara, până miercuri ora 09.00 dimineața. În intervalul menționat, în cea mai mare parte a țării vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse cu caracter torențial, frecvente descărcări electrice, vijelii și căderi de grindină. Cantitățile de apă vor depăși, în perioade scurte de timp sau prin acumulare, 15…25 l/mp și izolat 40…60 l/mp.
Astfel de fenomene vor fi mai frecvente și mai intense în după-amiaza zilei de duminică (5 mai) și în noaptea de duminică spre luni (5/6 mai) în majoritatea regiunilor, iar în cursul zilelor de luni și marți (6 și 7 mai) îndeosebi în sudul, estul și centrul țării. Vremea se va răci accentuat, luni (6 mai) în vestul și nordul țării, iar marți (7 mai) și în celelalte regiuni.
La munte, începând din noaptea de luni spre marți (6/7 mai), precipitațiile vor fi mixte, iar la altitudini de peste 1800 m va ninge și vântul va avea intensificări, cu rafale de 60 – 70 km/h, spulberând zăpada.
În mai multe zone din Franţa, Germania şi Italia a nins
Mai multe zone din Franţa, Germania şi Italia sunt sub zăpadă, cu doar câteva săptămâni înainte de începutul verii. Meteorologii avertizează că frigul va persista, cu temperaturi sub nivelul de îngheţ pe timp de noapte. În Franța, agricultorii sunt nevoiţi să facă focul în livezi şi vii pentru a-şi apăra recoltele. Frigul s-a instalat de ieri în aproape toată țara, cu precădere în nord, centru și est și va continua și în primele zile ale săptămânii următoare. Meteorologii spun că temperaturile înregistrate ieri, precum și cele prognozate pentru astăzi și mâine, sunt specifice unei luni de februarie, maximele termice situându-se între 7 și 10 grade. Azi dimineață, în mai multe zone, mercurul termometrelor a coborât sub zero grade și nu vorbim doar de zonele montane, unde continuă să ningă. Viticulturii și pomiculturii sunt în alertă pentru următoarele trei nopți, când este posibil să se confrunte cu temperaturi negative în mai multe regiuni, între care Alsacia și Burgundia. Fermierii au început să care baloturi de paie cu scopul de a le da foc și a crea o barieră de fum care să protejeze tinerele frunze și flori. Un alt pericol îl reprezintă furtunile și vântul puternic de până la 120 de km pe oră, care vor lovi astăzi coasta mediteraneană, plasată sub cod portocaliu de vreme rea.
Elevii reîncep de luni, 6 mai, cursurile școlare ce vor dura până pe 14 iunie 2019, când începe vacanța de vară. În total, anul şcolar 2018-2019 are 168 de zile lucrătoare, însumând 34 de săptămâni. Vacanța de vară va ține până pe 9 septembrie, când începe anul școlar 201-2020.
Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie pe 31 mai 2019, iar pentru clasa a VIII-a pe 7 iunie 2019. Până la 31 mai 2019, pe o perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, școlile care nu au organizat până acum vor organiza Programul național „Școala altfel”. Elevii de clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor susține în luna mai Evaluarea Națională.
Calendar Evaluare Națională la finalul clasei a II-a 2019 7 mai 2019: Limba română – Scris 7 mai 2019: Limba maternă – Scris 8 mai 2019: Limba română – Citit 8 mai 2019: Limba maternă – Citit 9 mai 2019: Matematica 10 mai 2019: Limba română pentru minoritățile naționale – Scris-Citit
Calendar Evaluarea Națională 2019 la finalul clasei a IV-a 14 mai 2019: Limba română 15 mai 2019: Matematică 16 mai 2019: Limba maternă
Calendar Evaluarea Națională 2019 la finalul clasei a VI-a 22 mai 2019: Limba și comunicare 23 mai 2019: Matematică și Științe ale Naturii În luna iunie, elevii de clasa a VIII-a vor susține Evaluarea Națională cu ajutorul căreia vor intra la liceu.
Calendar Evaluare Națională 2019 clasa a VIII-a 3 – 7 iunie Înscrierea elevilor 7 iunie Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a 18 iunie Limba și literatura română – probă scrisă 20 iunie Matematica – probă scrisă 21 iunie Limba și literatura maternă – probă scrisă 25 iunie Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 12:00) 25 iunie Depunerea contestațiilor (orele 14:00 – 20:00) 26 – 28 iunie Soluționarea contestațiilor 29 iunie Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor
Calendar admitere la liceu 3 – 7 Iulie 2019 Completarea opţiunilor din fişele de înscriere pentru admiterea la liceu 4 – 8 Iulie 2019 Verificarea de către părinţi şi candidaţi a fişelor, corectarea greşelilor în baza de date computerizată şi listarea fişelor corectate din calculator 12 Iulie 2019 Repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a Tot în luna iunie, absolvenții de clasa a XII-a vor susține bacalaureatul.
Calendar BAC 2019 Sesiunea iunie-iulie 2019 27 – 31 mai 2019 Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen 31 mai 2019 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/ a XIII-a 3 – 4 iunie 2019 Evaluarea Competențelor lingvistice de comunicare orală în Limba română – proba A 5 – 6 iunie 2019 Evaluarea Competențelor lingvistice de comunicare orală în Limba maternă – proba B 7, 10 – 11 iunie 2019 Evaluarea Competențelor digitale – proba D 12 – 13 iunie 2019 Evaluarea Competențelor lingvistice într-o limba de circulație internațională – proba C 1 iulie 2019 Limba și literatura română – proba Ea) – probă scrisă 2 iulie 2019 Limba și literatura maternă – proba Eb) – probă scrisă 3 iulie 2019 Proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie – proba Ec) – probă scrisă 4 iulie 2019 Proba la alegere a profilului și specializării – proba Ed) – probă scrisă 8 iulie 2019 Afișarea rezultatelor (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:0) 9 -12 iulie 2019 Rezolvarea contestațiilor 13 iulie 2019 Afișarea rezultatelor finale la bacalaureat 2019
Comisia Națională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a anunțat că joi (2 mai) va fi deschisă sesiunea 2019 pentru depunerea Formularelor pentru finanțarea construcției grădinițelor cu profil sportiv. Este vorba de o schemă de ajutor de minimis. Din comisia de evaluare fac parte cinci persoane: Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci, Gabriela Szabo, Camelia Potec și Florin Pelin, rector al Universității Naționale de Educație Fizică și Sport din București.
Deși în ordinul președintelui Comisiei
Naționale de Strategie și Prognoză, Ion Ghizdeanu, scrie că e vorba de 7
membri în Comisia pentru grădinițe cu profil sportiv, în anexă sunt
doar 5 nume.
Secțiunea din site dedicată programului are atașată o declarație numită: ‘Statement’ Comitet de selecție Gradinite Olimpice.
Ce scrie în acea declarație: „Nevoia acută a demarării unui program de dezvoltare al sportului romanesc se simte tot mai puternic în ultimii ani. În această perioadă, am găsit tot mai rar sportivii din România printre medaliații competițiilor internationale de top. Dacă la Olimpiada de la Sydney (in 2000), Romania obtinea 26 de medalii, 16 ani mai tarziu, la Rio, tara noastra a obtinut doar 4 medalii si a participat cu jumatate din numarul de sportivi pe care i-a avut la dispozitie in Australia.
Asta se intampla in principal pentru ca Romania nu a mai avut o baza de selectie la nivelul copiilor si juniorilor. Iar cauza acestei deteriorari a bazei de selectie este ca nimeni nu a mai investit in sport la acest nivel si nimeni nu a venit cu un program coerent de remediere a acestei probleme.
Programul Growth – Investim in copii, investim in viitor initiat de Guvernul Romaniei poate fi un moment crucial pentru sportul romanesc. De aceea, patru mari sportivi romani – Nadia Comaneci, Camelia Potec, Gabriela Szabo si Gheorghe Hagi – au decis sa-i acorde credit si sa onoreze invitatia de a fi membrii comitetului care va selecta proiectele depuse pentru finantare.”
Programul guvernamental are ca obiect susţinerea financiară a investiţiilor private în construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de grădiniţe cu profil sportiv.
Susţinerea financiară constă atât
într-un ajutor nerambursabil privind o parte din cheltuielile eligibile,
cât şi în garantarea de către stat a unei părţi din creditul utilizat
de către investitor pentru construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi
dotarea grădiniţelor cu profil sportiv şi se repartizează astfel:
ajutor
nerambursabil de până la 500.000 euro din cheltuielile eligibile,
pentru construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea
grădiniţelor cu profil sportiv, plătit investitorului după terminarea
lucrărilor şi obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie de la
Ministerul Educaţiei Naţionale;
garanţie în nume şi
cont stat de maximum 50% din valoarea creditului contractat de
investitor, excluzând dobânzile şi comisioanele aferente, cu condiţia ca
aceste credite să finanţeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente
proiectului, în cazul în care acesta apelează la finanţarea integrală
sau parţială a acestor cheltuieli prin creditare. Garanţia se acordă
prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii sau Fondului Românde Contragarantare. În
această categorie intră atât creditul-punte acordat pentru finanţarea
ajutorului nerambursabil, cât şi creditul de co-finanţare, acordat
pentru finanţarea cheltuielilor eligibile neacoperite de ajutorul
nerambursabil. Valoarea garanţiei se diminuează corespunzător cu
diminuarea creditului rezultat după plata ajutorului nerambursabil, care
se va efectua în contul investitorului deschis la finanţator;
o
alocare financiară nerambursabilă deductibilă din impozitul pe profit
datoratanual de beneficiar pentru finanţarea cheltuielilor eligibile
defalcată în tranşe egale pe o perioadă de 7 ani de la încheierea
acordului de finanţare
Beneficiarii Programului sunt persoane
juridice de drept privat, inclusiv organizaţii neguvernamentale,
asociaţii, fundaţii şi/sau grupuri fiscale, astfel cum sunt prevăzute de
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare.
De asemenea, beneficiari ai Programului
pot fi şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, asociaţiile şi
fundaţiile, federaţiile sau cluburile sportive care iau iniţiativa
construirii de grădiniţe cu profil sportiv.
Sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 7,5% în luna februarie a acestui an faţă de perioada similară a anului trecut iar înnoptările au înregistrat un avans de 11,4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 758.800, iar turiştii români au reprezentat 82,2%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,2% din total turişti străini), iar dintre aceştia 84,3% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică
în luna februarie 2019 au însumat 1,496 milioane, în creştere cu 11,4%
faţă de cele din luna februarie 2018. Înnoptările turiştilor români au
reprezentat 82%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au
reprezentat 18%. Cea mai mare pondere a turiştilor străini au deţinut-o
cei din Europa (73,8% din total turişti străini), iar din aceştia 83,6%
au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Durata medie a şederii a fost de două zile atât la turiştii români cât şi la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 26,3% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 2,4 puncte procentuale faţă de luna februarie 2018. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna februarie 2019 s-au înregistrat la hoteluri (33,4%), bungalouri (23,8%), vile turistice (19,6%), hosteluri (19,2%), pensiuni turistice (18,9%) şi cabane turistice (17,1%).
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 676.800, în creştere cu 6,7% faţă de luna februarie 2018. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (93,6%), 51,6% dintre aceştia fiind din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (31,7%), Ungaria (25,2%), Italia (8,7%), Germania (6,3%), Polonia (5,2%), Franţa (4,2%) şi Regatul Unit (3,9%).
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la
punctele de frontieră, au fost în luna februarie 2019 de 1,277 milioane,
în creştere cu 4,1% comparativ cu luna februarie 2018. Mijloacele de
transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în
străinătate, reprezentând 63,7% din numărul total de plecări.
În primele două luni ale acestui an, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 1,517 milioane, în creştere cu 6,3% faţă de perioada similară a anului 2018. Sosirile turiştilor români au reprezentat 81,9%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada ianuarie – februarie 2019 au însumat 2,969 milioane, în creştere cu 9,8% faţă de cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Turiştii români au reprezentat 81,3%.
Durata medie a şederii a fost de 1,9 zile la turiştii români şi de două zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în primele două luni ale anului a fost de 24,8% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu două puncte procentuale faţă de perioada ianuarie – februarie 2018. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (31,1%), bungalouri (21,4%), vile turistice (19,1%), pensiuni turistice (18,4%) şi hosteluri (18,1%).
Pe judeţe, în lunile ianuarie şi februarie, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare a înregistrat valori mai mari în Municipiul Bucureşti (265.200), Braşov (223.000), Prahova (89.800), Cluj (72.800) şi Mureş (71.800), iar numărul de înnoptări ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în Braşov (470.100), Bucureşti (452.400), Prahova (207.200),Mureş (139.300) şi Cluj (137.500).
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele
de frontieră, au fost în perioada de referinţă de 1,408 milioane, în
creştere cu 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Mijloacele de
transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile
vizitatorilor străini în România, reprezentând 74,1%, respectiv 23,9%
din numărul total al sosirilor.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la
punctele de frontieră, au fost 3,068 milioane, în creştere cu 4,4%.
Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate
pentru plecările în străinătate, reprezentând 66,5%, respectiv 32,9% din
numărul total de plecări.
Voi, fraţii noştri din România, nu ştiţi, şi nu dă Doamne ca să ştiţi vreo dată prin ce am trecut noi, basarabenii. Fiţi vigilenţi, mereu vigilenţi,..
Era prin anul 2000. Ne întorceam de la mare. La răscrucea de la Crasna, lângă Vaslui, au urcat în maşinuţa mea pitică doi poliţişti bine hrăniţi (mai bune nici că se putea) – să-i duc acasă într-un sat de lângă Huşi. Şi cum ne târam noi cu „progresul tehnic” înpovărat peste masură, aşa, încet, pe burtă, iată că fulgeră pe alături o maşină mare şi luxoasă, care se deplasa cu o viteză demnă de titlul ei nobil. Ambii poliţişti au strigat într-un glas:- Uite-l bă! Fir-ar el de moldovean! Eu nu m-am putut reţine şi-am izbucnit într-un hohot de râs cu lacrimi. Ei, profund revoltaţi şi ofensaţi de faptul că au fost „violate căile rutiere româneşti” într-un mod aşa brutal (şi au ratat o şpagă aşa de grasă), au tăcut imediat nedumeriţi de reacţia mea şi neînţelegând în ce constă aici ridicolul… Au coborât în satul lor. Soţia mă întrebă: – Ce-i cu tine? De ce ai râs de ei? – D-apoi tu n-ai văzut că ei înşişi sunt mai moldoveni ca Alexandru Lăpuşneanu? Ş-apoi şi eu îs moldovean, şi tu, şi „progresul tehnic” în care călătoream toţi „boiereşte”!!?…
Mai-nainte de asta, când fusesem la Bucureşti în misiune de serviciu, am fost „frate român”, „dragul nostru moldovean”, purtat pe palme şi plimbat prin cele mai frumoase locuri. Chiar şi la Cotroceni am fost. Era anul 1990. Descoperisem atunci, că mulţi români din Bucureşti se mândreau cu originea lor moldovenească. Adică, fiind români sadea, ei deloc nu încetau să mai fie şi moldoveni. Peste câţiva ani, când mergeam deja cu bişniţa în România (avansasem), am descoperit că nu mai sunt „frate român” şi „scumpul nostru basarabean”, dar sunt „rus”. La piaţă era loc separat pentru noi – „la ruşi” – aşa se numea. N-aveam voie să târguim la tarabă alături de rromii din România, fiindcă prejudiciam statul român cu consecinţe agravante… Dar iată pentru ruşi, noi, basarabenii, suntem numai „români”. Şi nu români simpli, da „fascişti”. Nici nemţii nu mai sunt demult fascişti – Rusia se înţelege foarte bine cu Germania, şi se ling pe bot în extaz fericit… Dar românii în ochii Rusiei „fascişti au fost, fascişti au rămas, şi fascişti vor fi mereu”. Oare de ce? Oare când vom prinde şi noi la minte?
Mulţi ani în urmă, când eram sub ocupaţia fostei URSS, ascultam non-stop radio „România”. Aşa socialist, ceauşist cum era el, dar se vorbea numai româneşte, limba noastră era în capul mesei! Ascultam totul, atât muzică foarte frumoasă, cât şi cum „ţâranii cooperatori, necătând la ziua de duminică şi timpul nefavorabil, au ieşit cu atelajele în câmp să efectueze praşila manuală”… Odată, fiul meu, de vreo sase ani pe-atunci, îmi zice: – Tată, da românii eştea sunt tot moldoveni? Am îngheţat de înţelepciunea unui copil. – Da, dragul tatei, românii sunt tot moldoveni! Altceva nu puteam să-i spun. Era foarte periculos să zici că eşti român…
Am întâlnit în România şi multă înţelegere, susţinere de la oameni absolut necunoscuţi. Mai mult ca atât, în majoritatea cazurilor am fost iertat de poliţiştii români atunci când încălcam semnele de circulaţie rătăcind prin oraşe necunoscute. Dar nu despre aceasta vreau să spun acum, nici despre mine, nici despre intelectualii basrabeni, dar despre poporul cela mult….
Basarabenii sunt conştienţi că sunt tot români, dar nu pot să renunţe la numele de moldovean, că, adică, de ce…? Nu-i tot una?… Ştiu că limba e română, dar… şi moldovenească îi mai zic… Altceva, că duşmanul, acuma mai mascat şi mai subtil, se foloseşte de slăbiciunea asta a noastră. Şi să vedeţi voi boieri-neavoastră culmea obrazniciei porceşti: Azi jupânii rusofonii, care nu scot barem o vorba fie şi în „moldovenească”, au apucat prăjina, şi zic că ei sunt moldovenii adevăraţi…., că ei sunt „patrioţii” statalişi… Basarabia-i rănită. Noi am crescut sub ocupaţie străină, am fost bătuţi în cap cu teroarea şi minciuna cuceritorului. E un miracol însăşi faptul că mai existăm. E păcat să te superi pe noi. Noi am scăpat (?) de la măcel, şi suntem grav răniţi. Dar duşmanii nici aşa nu ne lasă – ne pun capcane, ne pândesc la trecători, ne întind curse din cele mai deochiate. Voi, fraţii noştri din România, nu ştiţi, şi nu dă Doamne ca să ştiţi vreo dată prin ce am trecut noi, basarabenii. Fiţi vigilenţi, mereu vigilenţi,..
Şi-acum aş vrea să spun principalul: – Măi, fir-ai tu de frate român! Zi mă, că şi tu eşti moldovean, mă. Zi că şi tu vorbeşti, mă, moldoveneşte. Sau zi mă, că mă-ta a fost moldoveancă! Zi mă, ca să văd ce-or mai zice atunci duşmanii noştri. Zi mă, că n-o să-ţi cadă limba. Zi Traiane, că vaporul tău „Moldova” se numea, şi că la Suceava a fost construit de Ştefan cel Mare, sau măcar de Petru Rareş. Zi mă, că oltenii şi bănăţenii au fost cei mai viteji moldoveni din oastea lui Ştefan cel Mare. Zi mă ce vrei, numai să nu zici că tu nu eşti chiar deloc moldovean…. Că noi aşa mai des ne zicem – moldoveni, nu basarabeni…
Publicat de Grigore Sursa: http://fir-ar-el-de-moldovean.blogspot.com/
Poate fi oarecum surprinzator, dar amplasarea capitalei in interiorul arcului carpatic este una dintre cele mai vechi teme ale gindirii social-politice romanesti, insotind inca de la inceputuri constiinta noastra nationala. Cu toata prezenta constanta si cu toata larga ei raspindire, nu pare sa fie si o tema „serioasa”. Ba chiar tinde sa se eternizeze ca subiect minor, perfect nerealist, bun ca indicator al lipsei de pragmatism politic. Premisa de la care pornesc este contrara: cred ca trecem printr-un moment in care mutarea capitalei poate fi discutata si altfel decit ca fantezie de moment sau ca eructatie a vreunor complexe provinciale. Pentru ca, de fapt, mutarea capitalei la Brasov a fost dintotdeauna o necesitate nationala de prima marime, si anume necesitatea actualizarii eficace a conceptului romanesc de statalitate si a modului lui concret de realizare; aceasta necesitate redevine imperativa in acest moment de rascruce. Subsidiar, se pare ca mutarea capitalei ar putea fi o solutie, poate cea mai energica, pentru traversarea cu succes a tranzitiei si recuperarea decalajelor care ne separa de tarile dezvoltate ale Uniunii Europene. Acestea sunt sustinerile pe care incerc sa le argumentez aici. Inainte de a trece la argumentele structurale, sint nevoit sa constat ca tematizarile „ardelenesti” din ultima vreme ( „federalizarile”, dar si „programele social-democrate pentru Transilvania” si ciufulelile politice care au urmat/ vor urma) functioneaza ele insele ca semnale ca ne zbatem intr-un concept de statalitate cel putin discutabil, daca nu cumva de-a dreptul revolut.
Istoria, cea care nu ne-a iertat Ideea amplasarii capitalei si, in general, a oricarui chef-lieu in mijlocul geometric al unui teritoriu socialmente definit pare suficient de rationala pentru ca explicatii sa necesite exceptiile de la aceasta regula. Asa cum este de asteptat, inca de la primii profeti ai unei Romanii teritoriale avem ideea capitalei pe undeva pe linga Brasov. Primul care a formulat-o este, probabil, George Baritiu, pe la 1860, in legatura cu sperantele suscitate de Unirea Principatelor de cu un an inainte. Presupun ca in epoca, pentru orice roman cu sperante asupra viitorului statal al „Romaniei”, capitala la Bucuresti era o solutie la fel de provizorie si de partiala ca si incompletitudinea statului romanesc format doar din Muntenia si Moldova. Sincer, cred ca ar trebui sa ne miram pina in ziua de astazi de ce muntenii si moldovenii nu au adoptat la 1859 solutia Focsani pentru capitala Principatelor Unite, sau orice alta solutie „in asteptare”. Sa credem ca optiunea pentru Bucuresti a fost de fapt o astfel de solutie, provizorie? Oricum, e de subliniat ca amplasarea/ mutarea capitalei intr-un loc (mai) potrivit – Brasov, Alba-Iulia, Tirgoviste – nu e o idee pasagera si nici una intelectualista, ci este, cu variatii de intensitate, una dintre temele constante, larg raspindite, ale ideologiei noastre nationale.
Marea unire impunea o noua conceptie Ideea a avut o circulatie intensa, cu accente imperative, imediat dupa 1 Decembrie 1918. Prima ei expresie ca proiect analitic ii apartine inginerului Nicolae Theodorescu, care o prezinta in brosura „Crearea unui oras pentru capitala Romaniei”,aparuta in 1924 la editura „Cartea Romaneasca”. In „Precuvintare”, astazi uitatul N. Theodorescu spune urmatoarele: „Prezint lucrarea de fata publicului romanesc si conducatorilor tarei nu numai ca o noua contributie in chestiunea capitalei noastre dar ca o solutiune practica a acestei probleme care sa fie realizata <u>cu un ceas mai de vreme si inainte ca forta ineluctabila a necesitatii sa o impuna</u> dupa ce se vor fi cheltuit inutil bani si energie intru ameliorarea relelor de care sufera actuala capitala. (…) Oportunitatea stramutarei Capitalei mai este dictata si de necesitatea “inchegarei sufletesti a poporului roman.” (subl. mea) In continuare, brosura prezinta inginereste cladirile de construit, suprafetele necesare (cu un total de 5.006,5 hectare), costurile, defalcate si per total (adica 8,4 miliarde de lei in banii din 1924, ceea ce ar insemna, cu aproximatiile de rigoare, circa 30 de miliarde USD actuali). Theodorescu nu indica in mod explicit Brasovul sau un alt amplasament concret, dar tine neaparat ca acesta sa fie in centrul tarii, intr-o zona muntoasa, sa aiba o apa curgatoare cu debit important. In epoca s-au vehiculat doua amplasemente – respectiv Alba-Iulia si Brasovul, mai exact zona situata la nord de Brasov, spre Feldioara.
Iorga principalul opozant a mutarii capitalei Ideea mutarii capitalei in interiorul arcului carpatic a continuat sa fie dezbatuta dupa 1930 si a fost imbratisata de o multime de persoane importante, cele mai cunoscute fiind Regina Maria si Nicolae Titulescu. Fara rezultat, dupa cum vedem si azi, iar meritul principal si mare parte din responsabilitate par sa-i revina, istoric, lui Nicolae Iorga. „Profetul cu barba al natiunii”, cum ii spunea Mircea Vulcanescu, a contrat devastator principalul argument de atunci al mutarii capitalei – dificultatea apararii Bucurestilor, amplasati la ses, in conceptul razboiului modern, care prefigura deja bombardamentele de aviatie. Sau, tot cu cuvintele marelui nostru sociolog si patriot, s-a opus, „fireste, ca totdeauna, alt roman, care avea pe vremea aceea barba mare. A rostit sententios, cum ii e obiceiul, ca ”un popor care nu e in stare sa-si apere Capitala asezata-n cimp deschis e nevrednic sa o aiba”, si asa i-a fost de mare barba, ca a intunecat fata luminii. Si am ramas cu Bucurestii unde e, asa cum e!” Ar trebui sa ne intrige faptul ca argumentul, falacios pina la enervare, al lui Iorga, a prins. Asta daca intre timp spiritul public romanesc ar fi facut vreun progres notabil in materie de maturitate, eventual intelectiva. Evident, atit argumentul, cit si contraargumentul apararii capitalei de la ses de bombardamente aeriene si de alte dezagremente de natura strategico-militara sint deja de domeniul istoriei.
Mircea Vulcanescu marele partizan al mutarii capitalei Merita sa reluam insa argumentele ignorate de Iorga si ocultate de aplombul lui, atit neglijent dar, vai, cat de influent. In perioada interbelica, ultimul si cel mai avizat sustinator al ideii de a muta capitala in interiorul arcului carpatic, deja o cauza pierduta, a fost Mircea Vulcanescu, cu argumente sociologice, de istorie sociala si geopolitice. El porneste de la o definitie a „hartii unei tari”– „figura ei intiparita pe pamint si vazuta de sus”, care „nu e niciodata o infatisare searbada a pamantului. Ea implica intotdeauna o interpretarea a acestui pamint, o coordonare in sistem a putintelor de viata si de legaturi pe care le ofera, o intelegere, o traire, o plamadire a lui as zice o recreare, in functie de intentiile unui popor.” Ce are Vulcanescu de obiectat la capitala actuala, sau „ce-nseamna intr-adevar sociologiceste Bucurestii? Cind micile state tribale primitive romanesti, injghebate pe albia riurilor de la munte, ajung, prin tirgurile in care se concentreaza productia lor pentru schimb cu sesul si prin Dunare cu lumea, sa-si dea mina intr-un singur stat de „munteni” sau de „moldoveni” – fie pentru ca domnia sa poata controla, aici Giurgiu si Braila, dincolo Chilia si Tighina, cum a fost intii, fie ca stapinii de peste Dunare sa poata controla domnia, cum a fost mai pe urma, cetatea capitala impinge in jos pe ape un avanpost: aci Curtea de Arges si Tirgovistea trec in Cetatea Dimbovitei, dincolo Suceava se muta la Iasi si Birlad. Cheie a legaturilor dintre vechiul sistem tribal al statelor de munte, care constituie vechiul stat romanesc, si lumea cea mare infatisata prin cetatile turcesti de la Dunare, Bucurestii, ca si Iasii, isi datoreaza istoria si norocul acestui sistem de relatii. Ce au acestea de-a face cu capitala Romaniei Mari?” Pamintul romanesc cu capitala la Bucuresti este, citez in continuare, „asa cum il vor strainii, (…) o intilnire nefireasca intre o limba de cimpie, prelungire a stepei rusesti, cu un podis alpin prelungire a Europei Centrale”.
De ce capitala la Bucuresti ? Cu alte cuvinte, care este justificarea / explicatia amplasarii capitalei Romaniei la Bucuresti? Initial, este logica controlului de catre puterea suzerana. Consacrata de avantajele comerciale ale exportului de produse agricole, cereale in special, „adunate” spre Dunare, principala cale de export. De ce nu s-a dezvoltat un oras strict dunarean in aceasta pozitie? Din ratiuni strategice ale puterii suzerane, ale carei interese erau sa detina in stapinire directa zona strategica a fluviului, cu ambele maluri. Chiar asa, ce are asta cu capitala Romaniei? Cum isi reprezinta predictiv Mircea Vulcanescu mutarea capitalei si noua capitala? „Ne trebuie, spune el, un stat care sa ia in mina intarirea constienta a valorilor constitutive proprii neamului romanesc”. Marturiesc ca nu stiu sa citesc acest gen de propozitii, oarecum tipice stilului intelectual interbelic. Dar cred ca pot sa extrag de aici necesitatea reproiectarii statalitatii romanesti, in concordanta cu un set de valori. Sa vedem ce urmeaza. „Centrul normal al vietii romanesti nu poate fi in afara centurii muntilor. (…) Mai curind sau mai tirziu, cu cit mai curind, cu atit mai bine, ne vom indrepta intr-acolo! (…) Curind, intr-o generatie,intr-un deceniu, sarcina aceasta se cere infaptuita sub sanctiunea unor amare deceptii pentru orice sovaire”. O data cu mutarea, „separatismul ardelenesc va dispare de buna seama ca al Iasilor, iar Romania isi va gasi echilibrul interior”. Bucurestiul va avea un „destin similar celui al Anvers-ului”, inclusiv prin atasarea lui la Dunare printr-un sistem de navigatie fluviala. In raport cu Bucurestiul, noua capitala va fi una „din care va fi disparut predominarea elementului „de balta”, elementul balcanic, specific acestuia. Va fi poate o capitala mai seaca, mai austera, mai putin larga si mai putin „fermecatoare” decit amestecul acesta de Rasarit latent si de Apus veleitar, care se patrund si se alatura in Bucuresti la tot pasul. Dar va fi aievea, asa cum o meritam, dupa chipul adevarat al Romaniei.”
O capitala in centrul tarii aparata de munti Conclusiv, „capitala in interiorul redutului transilvan, artere de comunicatie de aci in fir de paianjen spre toate capetele tarii”, o „armatura a comunicatiilor”, necesara pentru a asigura „siguranta strategica, prosperitate economica si dublarea in zece ani a venitului national printr-un sistem de masuri ce se pot indeplini daca exista scanteie, pricepere si vointa romaneasca.” Poate ca nu ar trebui sa ignoram una dintre premisele strict factuale utilizate de Vulcanescu, si anume constatarea ca marea majoritate a oraselor importante ale Romaniei Mari se afla intr-o fisie cu latimea de 50 de kilometri de-a lungul frontierelor. Constatarea, apartinind unui T. Cristureanu, care vedea in ea un avantaj excelent pentru expansiunea romaneasca, este adevarata si pentru „Romania Mijlocie” de astazi. Istoria insasi a fost cea care ne-a aratat ca nu Nicolae Iorga, ci Mircea Vulcanescu a avut dreptate. Amplasarea capitalei Romaniei la Brasov (sau Alba-Iulia), in consecinta necesara a lui 1 Decembrie 1918, nu pare sa fi fost deloc o optiune facultativa si, cu atit mai putin, un moft de rejectat cu argumente de autoritate. Respinsa ca idee si, mai ales, ca fapta, sarcina care se cerea „infaptuita sub sanctiunea unor amare deceptii” a adus Romaniei Mari – intr-un interval aproape exact cit deceniul „planificat” de promotorul ei cel mai devotat – cele mai amare deceptii, favorizind (cel putin) o succesiune imparabila de tragice si umilitoare mutilari teritoriale, urmata de o inlantuire de alte catastrofe nationale, culminind cu tradarea aliatului la 23 august 1944 si supunerea fara panas la ocupatia sovietica si la ideologia lui de ocupant.
Pentru romanii Mileniului III mutarea capitalei o necesitate ! Nici pentru noi, romanii de astazi mutarea capitalei in interiorul arcului carpatic nu pare sa fie o opţiune facultativa si, cu atat mai putin, un moft, ci o sarcina care se cere înfaptuită sub amenintarea unor amare decepţii. Încep prin a reenunţa problema. Privita de astazi, disputa interbelica în jurul mutarii capitalei a fost o disputa între doua concepte ale statalitaţii romanesti. Cel aparat de Iorga este conceptul tradiţional, formulat de generaţia de la 1848. (Sa notam, en passant, ce perioadă lunga de incubatie si ce incidenta asupra istoriei reale o au conceptele teoretico-politice!) Este conceptul care a nascut Franta republicana si nationala si a generat statele nationale moderne – german, italian, romanesc etc. El este asezat în esenta pe ideea de centralitate si, trebuie să remarcam acest lucru, s-a nascut, acolo unde s-a nascut, dintr-o anumită configuratie, deja „centralizata”, a geografiei economice. Toate celelalte operatii politice, ulterioare, cu acest concept au intampinat dificultaţi din partea lipsei de centralizare economică, dificultăţi care au fost surmontate de obicei prin resursele unui concept pereche, cel de natiune, definita drept comunitate – de limba, de cultura etc. – în interiorul unei frontiere/ bariere vamale.
Incredibil comunismul finalului de veac, factor de unitate! La data disputei, realitatea politica produsa de conceptul traditional de stat-natiune era pentru romani atat de satisfacatoare încît orice punere a lui în discutie era deloc sau, oricum, foarte putin interesanta. În plus, conceptul alternativ, în baza caruia se putea argumenta descentralizarea si redefinirea natiunii ca entitate civica, cel care i-ar fi putut susţine pe Regina Maria, pe Titulescu, pe Vulcanescu, era într-o fază pentru care „embrionar” e un descriptor excesiv. Desigur, nu ma gandesc sa atribui aceste motivatii si intelesuri actorilor angajati în disputa de acum sapte – opt decenii. Pot sa observ însa ca Romania Mare a fost primul stat european care a suportat consecintele epuizării conceptului tradiţional de statalitate şi naţiune. Si trebuie să adaug imediat că daca sirul efectelor catastrofale nu a continuat pentru Romania „Mijlocie”, meritul îi revine „comunismului”. Privind lucrurile cu detasare si în mod serios, vom observa ca prin esenţa sa centralista (supercentralista), ca economie si societate de comanda, comunismul a salvat conceptul tradiţional de statalitate si de natiune de la coliziunea cu harta geoeconomica a teritoriului romanesc. In plus, comunismul ceausist a dublat centralismul geoeconomic inerent cu o foarte ofensiva si ampla aplicatiune simbolică a conceptului traditional al natiunii. Niciodata in istoria noastra masele largi de romani nu au fost mai devotate ideii ca „soarele răsare de la Bucureşti” sau, in varianta „de scena”, „pentru toti romanii ora exacta se da de la Bucuresti”. Cu „Burebista – 2050”, cu „Napoca” şi „Drobeta”, cu protocronismul şi cu multe altele, regimul Ceausescu a accentuat pana la paranoia componenta etnica a conceptului tradiţional de naţiune.
Statalitatea un concept depasit ? Problema este ca in lumea in care traim si careia ne dorim sa-i aparţinem, conceptul traditional al statalitatii si natiunii este inactual. Nu e vorba despre vreo modă, mai mult sau mai puţin intelectuală. Simplu vorbind, în condiţiile economiei de piaţă, deci ale profitabilităţii, nimeni nu îl poate obliga pe un om de afaceri din Timişoara, să zicem, sa-si orienteze businessul spre Bucuresti si nu spre Debreţin, Belgrad sau Liubliana (exemplele pot continua cu un om de afaceri din Arad, Oradea, Satu-Mare, Baia-Mare, Suceava, Iasi, Bacau, Galati, Braila, Tulcea, Constanţa…). Cu atît mai puţin în condiţiile unei economii pan-europene, în care frontierele vamale interioare pur si simplu dispar, această disparitie fiind însusi suportul comercial al UE. Tot simplu vorbind, cine îl va putea împiedica pe un francez, grec, portughez, neamt, polonez sau ungur sa se „localizeze” în Romania? Dar pe un român să-şi cumpere casa, pamant si sa traiasca si sa munceasca in Franta, Grecia … sau Ungaria? In momentul în care instrumentarul, inclusiv simbolic, al restrictiilor centraliste s-a evaporat, conceptul nostru de statalitate si-a aratat brusc intarzierea istorica. Nu vreau sa sperii pe nimeni, ca atare nu voi face decat să arat spre riscurile imense pe care Romania, inclusiv statalitatea romanească, le-a traversat la începutul deceniului trecut.
Bucurestiul un centru egoist inert si malformant fara energia gravitationala necesara! Vreau insa sa spun cu claritate ca aceste riscuri nu au încetat. Desi abia a trecut un deceniu de cînd am trecut razant pe langa reluarea scadentelor catastrofale ale „preponderentei centrului asupra intregii vieti romanesti”(M. Vulcănescu), putem trai in continuare cu ideea ca nimic nu ne ameninta si ca, dacă am iesi naibii mai repede din tranzitia asta, alte mari probleme nu se intrevad. Se întrevd, chiar dacă acum ele nu sînt decît fantezii sociologice. Evit sa vorbesc despre consecintele rularii peste limita de garantie a conceptului pasoptist ceausescuizat de natiune asupra spiritului public si responsabilitatii civice. Spun simplu ca Bucurestiul nu poate sateliza marile centre economice ale Romaniei decat în ipostaze disfunctionale ale centralismului. Faptul ca la ora actuala mai bine de 80% din banii romanesti se invart exclusiv in Bucuresti este, pe de o parte, perpetuarea inertială a unei malformatii, iar pe de alta parte, o grava amenintare la adresa echilibrului economic si social al însasi statalitatii noastre. Mentinerea capitalei la Bucuresti este un risc major, pentru ca ea echivaleaza cu agravarea acestei malformatii si a acestei amenintari. Indiferent cum receptam aceste idei, avem nevoie de actualizarea istorica a conceptului nostru de statalitate si de natiune, în concordanţa cu exigentele geografiei economice a Romaniei şi cu continutul activ al conceptelor care remodeleaza astazi Europa. În rezumat, suntem în faţa necesităţii istorice a unei noi investiţii majore de viziune în materie de statalitate romaneasca. Ne aflam în perioada încheierii ciclului istoric al definitiei statalitatii nationale romanesati asa cum a fostproiectata de generatia de la 1848. Centralismul statal românesc a dat semne de oboseală încă din deceniul 4 al secolului trecut, dar ele au fost ocultate de război şi, ulterior, de instalarea statului centralizat şi economiei centralizate socialiste. Din momentul dispariţiei ultimei resurse a centralizării – statul socialist şi economia socialistă –, orice întîrziere în asumarea unei noi viziuni amorsează crize cu scadenţe potenţiale catastrofale, mergînd pînă la exorbitarea economică şi ulterior politică a unor zone întregi ale actualului teritoriu naţional. Capitala la Bucureşti echivalează cu menţinerea unei forme de centralizare statală revolute şi fără nici o resursă în afară de o eventuală perpetuare a unui naţionalism neo-ceauşist.
Integrarea europeana remodelare totala ? Pentru integrarea europeană avem nevoie de amorsarea fermă a unui proces viguros de remodelare a identităţilor colective şi individuale, ca şi a instituţiilor, pe direcţia naţiunea ca referendum de fiecare zi. Îmi dau şi eu seama că mutarea capitalei nu rezolvă aceste probleme. Dar sînt convins că ea este condiţia esenţială şi pasul decisiv atît pentru integrarea de succes într-o Europă a comunităţilor, cît şi pentru evoluţia durabilă în viitor a naţiunii române. Altfel, nu pot decît să comunic îngrijorarea că vom traversa următoarele două decenii ca victime în scenarii de tip Wallerstein. Ştim cu toţii că între speranţele legate de mutarea capitalei în Ardeal s-au aflat şi continuă să se afle „demiticizarea”, „dezdamboviţarea”, „debalcanizarea”, într-un cuvînt – asanarea – spiritului public din România si, în special, a moravurilor politice. Mai mult, o Romanie cu capitala la Brasov este visul celeilalte Romanii, o Romanie sobra, eficace, corecta, ordonata, curata, „nemţeasca”, o Romanie a painii şi industriei, nu una a mamaligii.
O capitala a Romaniei la Brasov dorita din toate zonele tarii ! Curios sau nu, această Romanie „nordica” şi „montana” („carpatica”), opusa celei reale, „sudica” şi „balcanica”, nu este visata numai de ardeleni şi banaţeni, „titularii” ei naturali, ci şi de cei mai autentici dintre „miticii” de Dîmbovita. Nici moldovenii nu se dau înapoi cand e vorba de aceasta Romanie mai buna. Dacă am avea fie şi numai aceste speranţe şi tot ar trebui să luăm foarte în serios mutarea capitalei în Ardeal şi investiţia de viziune pe care conştiinţa noastră naţională a dezvoltat-o deja, într-un regim care interesectează vizibil şi cultura populară. Prezent în conştiinşa fiecăruia/ fiecăreia dintre noi, acest proiect implicit al celeilalte Românii mă ajută să economisesc argumentarea în zona avantajelor strategice concrete ale mutării capitalei în interiorul arcului carpatic. Pentru cei/ cele mai devotaţi/ devotate patriotismului în definiţie tradiţională, care mă pot suspecta de idei periculoase, dată fiind neghiobia mea imprudentă (am primit deja acest gen de calificative, ba chiar şi mai graţioase) în legătură cu descentralizarea şi atacul la „Burebista”, „Napoca” etc., ţin să evidenţiez două asemenea avantaje strategice. Capitala la Braşov înseamnă securizarea deplină a Ardealului. Şi nu atît pentru că „enclava secuiască” s-ar apropia la doar treizeci – patruzeci de kilometri de capitala României, ci mai ales pentru că am fi obligaţi de context să ne comportăm în sfîrşit inteligent în legătură cu această „enclavă ungurească”, drenînd-o cu căile de comunicaţie de care oamenii care trăiesc acolo, indiferent de naţionalitate, confesiune, sex, vîrstă etc., au avut şi au nevoie, atît pe axa nord-sud, cît şi pe axa est-vest. Al doilea avantaj strategic se referă la recuperarea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţei. Susţin că indiferenţa, „pragmatică” şi „diplomatică”, cu care statul român tratează această problemă, corespondentă indiferenţei acablate de alte priorităţi cu care majoritatea conştiinţelor individuale o tratează la rîndul lor, este de aceeaşi natură cu laşitatea cu care militarii şi politicienii români nu au apărat aceste teritorii în 1940. Această largă indisponibilitate pentru sacrificiu rimează, cel puţin în mintea mea, cu disconfortabila (auto)acuzaţie de oportunism la adresa conştiinţei noastre naţionale. Împreună, ele nu se potrivesc deloc cu România noastră cealaltă. Tehnic vorbind, ar trebui să ne fie teamă de repetarea „integrării” Moldovei de peste Prut în parametrii centralişti (elegant spus) în care ea a avut loc în perioada interbelică (argumentele le putem găsi, culmea, în memoriile lui Nicolae Iorga). De altfel, problema recuperării nici nu se poate pune în termeni centralişti. Ea este abordabilă şi rezolvabilă numai în situaţia actualizării conceptului nostru de statalitate şi de naţiune.
Elita romaneasca trebuie sa se trezeasca si sa actioneze imediat ! Venind la durerile de zi cu zi, ne este tuturor clar că clasa politică, în general elita românească, nu este în stare să conceapă şi să aplice un program prompt, consecvent şi coerent de reformă. Pare să fie o sarcină prea abstractă pentru stilul nostru acţional. Am putea să remorcăm reforma de un proiect concret şi planificabil. Asta ar fi unu la mînă. Doi la mînă, putem calcula că pentru relansarea şi reconfigurarea cum se cade a economiei sale România ar avea nevoie de investiţii străine de circa 50 de miliarde de dolari în următorii patru ani. Pe care nici nu ştim şi nici nu putem să le atragem, mai ales în contextul concurenţei interstatale pentru atragerea capitalurilor investiţionale. Ar trebui să facem ceva cu totul special pentru a deveni atractivi pe piaţa acestor capitaluri, să ne ducem acolo unde sînt peşti, cum zice proverbul american, adică într-o altă zonă a pieţei capitalurilor investiţionale, cu gabarite mari şi pentru care competiţia este slabă. Acestea sînt principalele argumente care arată că mutarea capitalei este o soluţie, poate cea mai rapidă, pentru traversarea cu succes a tranziţiei şi recuperarea decalajelor care ne separă de ţările dezvoltate ale Europei.
Sa visam inainte Bag de seama de multa vreme ca a visa, a avea fie si o minima disponibilitate pentru viziune, suna foarte rau pentru majoritatea oamenilor seriosi de pe la noi. E ceva ce trebuie evitat cu orice pret, daca nu vrei sa te trezesti perceput in haioasa categorie a vazduhistilor. Deoarece eu fac deja parte din aceasta categorie si pentru a salva pragmatismul si realismul numitilor oameni seriosi, voi incerca un vis personal, recunoscind insa ca m-am mai inspirat si de la altii.
Bani sunt pentru o mare capitala! O luam de la bani. De exemplu, fara sa fie singura, una dintre categoriile cele mai interesate si interesante de investitori o formeaza casele private de pensii din Statele Unite. Este exact tipul de plasament care le convine – rata profitului un pic peste dobinzile bancare, siguranta, lungimea in timp si constanta afacerii, previzibilitatea. Capitala la Brasov nu inseamna eviscerarea Bucurestiului. Exista exemple edificatoare, cum ar fi Haga cu Amsterdamul. Pot fi luate in calcul inclusiv variante partiale, de pilda mutarea capitalei politice a Romaniei, adica numai Parlamentul si Presedintia. Dar esential este ca Bucurestiul sa se dezvolte ca una dintre marile metropole ale Europei. Ideea Bucurestiului port la Marea Neagra si la Marea Nordului nu este deloc o prostie, chiar daca in memoria noastra recenta este legata de numele si megalomania lui Ceausescu.
Amplasamente de exceptie, ideale pentru o capitala a luminii! Capitala la Brasov nu inseamna in nici un caz mutarea in actualul oras, deja sufocat, si nu de ieri, de azi. Studiind problema cu niste arhitecti, ar exista doua solutii foarte bune, ambele echivalind practic ideea de conurbatie, cu un oras nou de circa 40.000 de locuitori, sediul institutiilor centrale relocate.
Prima propunere de amplasare ar fi ca acest oras sa bordeze Piatra Mare, spre Sacele si Tarlungeni,
a doua propunere de amplasare a capitalei la sud de Feldioara.
In afara de solutia mutarii directe a capitalei la Brasov, poate fi imaginata solutia alternativa a lansarii culoarului Brasov – Bucuresti ca subiect al unui proiect de dezvoltare zonala, in vederea transformarii lui intr-un fel de „bazin Ruhr” al Romaniei. Prin capatul sau sudic ar pune in valoare infrastructuri abandonate si proiecte exceptionale acum amortite, inclusiv Canalul Dunare – Marea Neagra si „Portul Bucuresti”. Prin capatul sau nordic si-ar exporta succesul pe toata zona de comunicare sociala pe care Brasovul a acoperit-o in anii ’60 – ’80. In aceasta varianta, mutarea capitalei ar fi o miscare lenta (pe etape) in Proiectul de dezvoltare a zonei Brasov – Bucuresti. Capitala sau nu, oricum o luam, Brasovul are nevoie de o identitate de viitor, de un vis, de o viziune, de un proiect. Pentru ca directia pe care se misca acum, fara cap, este statutul de colonie muncitoreasca cu somaj de virf si industrii revolute (cele care nu sint ruinate). Punind cap la cap ideile pe care le colectionez de pe la prieteni de vreo douazecisi de ani (de cind sint si eu brasovean), un astfel de proiect este transformarea Brasovului in centrul culturii pragmatice romanesti. Ar fi practic reluarea, deliberata si coerenta, a identitatii istorice a Brasovului, cu urmatoarele puncte principale:
produsul industrial de Brasov = produsul industrial romanesc competitiv ca produs de referinta pe piata mondiala (autovehicule, aviatie, echipamente industriale, armament, chimie);
virf de lance in cercetarea aplicativa (tehnica si tehnologica, economica, sociala, juridica, filologica);
nod comercial si financiar-bancar de rangul intii in „Europa comunitatilor” (de exemplu, orasul tirgurilor internationale);
centru international al sporturilor: mecanice, ( Brasovul in circuitul mondial al competitiilor de autocamioane si tractoare); – de iarna,( sediul Olimpiadei de iarna din 2010 sau 2014) – ecvestre, (a 4-a cursa de cross-country din Europa, alaturi de Derby, Paris si Pardubice); – turism sportiv (– sporturi de iarna, calarie, alpinism si trasee montane, golf, pescuit si vinatoare, team-building);
centura verde metropolitana;
invatamint profesional de elita, la toate nivele (muncitori, experti, cadre, training, invatamint continuu si perfectionarea pregatirii profesionale);
Brasovul este orasul care initiaza reluarea in termeni actuali a „traseelor de calfa” din Europa secolelor XV – XVIII (cind calfele brasovene ajungeau la Uppsala si Cordoba, de exemplu, iar cele uppsaleze, respectiv cordobeze, la Brasov);
centru international de conferinte (pe Timpa – „orasul verde din cer”);
centru european al productiei editoriale;
se intorc sasii (copiii si nepotii celor plecati in Germania din zona Brasov vin sa munceasca la Brasov)
Complementar, Brasovul ar putea fi punctul nodal al Zonei de dezvoltare Giurgiu – Bucuresti – Ploiesti – Cimpina – Sinaia – Predeal – Brasov – Sfintu Gheorghe – Miercurea-Ciuc – Reghin:
cu expansiunea zonei ca euroregiune (Istanbul, Ruse, Giurgiu, Bucuresti, Brasov, …, Gdansk);
cu asezarea Brasovului la intersectia a doua axe (euroregiuni) de dezvoltare: – nord-sud (descrisa anterior), – est-vest (cu capatul estic in zona caucaziana sau chiar la Alma-Ata, si capatul vestic la Berlin).
Amestecind o sentinta a lui Seneca si un pic de intelepciune chinezeasca, corabiei fara directie toate vinturile ii sint nefavorabile, respectiv cine nu stie incotro merge ajunge tot timpul acolo. Imi displace sa o fac pe Casandra, dar in absenta unei investitii de viziune, noua, brasovenilor, deja nu ne e bine si nu ne va fi deloc bine nici mai incolo.
Gheorghe Onut
[1] M. Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1991, p. 32 [1] idem, p. 28 [1] idem, p. 33 [1] idem, p. 25 [1] idem, p. 34, 35, subl. m.
Nota redactiei 1 … Atat a fost scris. Iti multumim domnule Onut. Am indragit alaturi de alti cititori acest temerar gand, aceasta minunata idee, care implineste curand un veac de la zamislire. Un proiect perfect compatibil cu poporul roman, un proiect pentru Mileniul III. Un proiect de cotitura, realizabil si la indemana. Sunt si alte mari proiecte pe care poporul a avut puterea sa le sustina. Canalul Dunare – Mare Neagra si Casa Poporului sunt doar doua exemple. Noi le-am facut, cu muncitori romani, cu ingineri romani, cu tehnica romaneasca. Putem ! Sa vrem ! Va mai urma ? Sa speram ca da. Asteptam sugestii. Cotidianul nostru si al vostru va sta la dispozitie. Va asteptam.
Va multumim!
Nota redactiei 2 Subtitlurile apartin redactiei cotidianului www.infobrasov.net. Am retinut pentru dvs. si ultima nota a redactiei la finalul ultimului episod.
Vremea se va răci în următoarele zile în majoritatatea zonelor ţării, temperaturile maxime coborând spre 13 grade în Transilvania, urmând ca, de săptămâna viitoare, temperaturile să înceapă să crească până la maxime de 22 de grade în Muntenia, potrivit meteorologilor. Sunt prognozate şi ploi în următoarele două săptămâni, mai însemnate cantitativ pe 30 aprilie şi după 4 mai. Administrația Națională de Meteorologie a publicat luni prognoza pentru perioada 29 aprilie – 12 mai.
LA MUNTE Vremea se va răci uşor în primele două zile ale intervalului de referinţă astfel încât pe 1 mai se vor înregistra maxime termice diurne în medie de 6-7 grade, apoi se va încălzi până în data de 4 mai, când sunt prognozate temperaturi maxime, în medie, de până la 10 grade. În intervalul 5-7 mai, temperatura aerului va avea valori diurne mai scăzute, cu o medie regională a maximelor în jurul a 4 grade. Ulterior, această medie va creşte uşor şi treptat până la finalul intervalului de prognoză, când va atinge 10 grade. Local şi temporar aproape zilnic se vor semnala precipitaţii, mixte la altitudini mari şi predominant ploi în rest. În 30 aprilie şi pe 5 mai, acestea vor fi pe arii extinse şi mai însemnate cantitativ.
La Brașov
Marți, 30
– averse
MAX 15 °C
MIN 7 °C
50%
VANT 6 S
Miercuri, 01
Precipitații izolate
11 °C
3 °C
20%
9 WSW
Joi, 02
Cer parțial noros
15 °C
5 °C
10%
9 WNW
Vineri, 03
Ploi izolate – averse
18 °C
4 °C
30%
4 WSW
Sâmbătă, 04
Cer parțial noros
20 °C
6 °C
10%
8 SSW
Duminică, 05
Ploi izolate – averse
14 °C
8 °C
50%
7 S
TRANSILVANIA În primele trei zile de prognoză, vremea se va răci astfel încât, pe 1 mai, media temperaturilor maxime va coborî la 13 grade, apoi procesul de încălzire va determina, în 3 şi 4 mai, temperaturi maxime, în medie, de 18 grade. Va urma o nouă răcire în zilele de 5 şi 6 mai, când media maximelor prognozată va fi în jur de 11 grade. Ulterior, până la sfârşitul celei de-a doua săptămâni, maximele termice vor reveni treptat la medii ale maximelor termice apropiate de cele climatologic specifice acestei regiuni, în jurul a 20 de grade. Vor fi intervale de timp în care va ploua, pe arii mai extinse şi mai însemnat cantitativ, cel mai probabil pe 30 aprilie, dar posibil şi pe 5 şi 6 mai. În celelalte zile vor fi ploi de scurtă durată, în general pe spaţii mici, cu probabilitate mai ridicată de apariţie după-amiaza şi seara.
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie & Vremea.com
În perioada 26 aprilie – 02 mai, aproximativ 1.100 de
poliţişti vor acţiona, pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă
publică şi în cadrul dispozitivelor suplimentare instituite în zona lăcaşurilor
de cult sau de desfăşurare a manifestărilor publice. În perioada menţionată, sunt
preconizate a se desfășura manifestări religioase și cultural – artistice
cu participarea unui public numeros precum și prezența unui important număr de
turiști pe raza județului.
Printre prioritățile polițiștilor se numără prevenirea şi
descurajarea oricăror evenimente ce ar putea afecta liniştea comunității,
dar şi intervenția rapidă, la nevoie sau când sunt sesizaţi cu privire la
comiterea unor fapte antisociale.
Pentru prevenirea faptelor antisociale și intervenția la evenimente, în această
perioadă, vor fi organizate 485 patrule de siguranţă publică, dintre care 62
pedestre şi 423 auto.
Pentru fluidizarea traficului rutier şi prevenirea accidentelor rutiere grave,
254 de poliţişti rutieri vor fi prezenți pe drumurile naţionale şi județene și
vor acționa cu peste 40 aparate radar în întreg județul, inclusiv cu
echipamentele de ultimă generație (dispozitivele True Cam).
De asemenea, structurile de poliţie transporturi vor patrula, zilnic, în
trenurile de călători, în staţiile şi triajele de cale ferată.
Recomandăm cetățenilor să apeleze cu încredere la cel mai apropiat poliţist ori
să sune la 112 în caz de nevoie sau dacă au cunoştinţă despre comiterea
vreunei fapte antisociale. Recomandăm conducătorilor auto să circule cu viteză
legală și adaptată condiţiilor din trafic, a spus subcomisar Alina Ivan,
purtător de cuvânt al I.P.J. Braşov.
Primarul George Scripcaru a semnat joi contractul privind proiectarea Sălii polivalente, cu reprezentanţii Biroului de Proiectare Dico şi Țigănaş. În cadrul acestui contract va fi realizat studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru construirea ,,Complexului Multifuncţional – Sală Polivalentă Braşov”. ,,Ne bucurăm foarte mult că avem oportunitatea realizării acestui proiect, mai ales pentru că avem la dispoziţie un spaţiu generos, foarte bine ales, în care trebuie să proiectăm o infrastructură mai amplă decât o simplă sală. În următoarele zile vom avea discuţii tehnice pe marginea temei de proiectare, iar în aproximativ 5 săptămâni ne propunem să vă prezentăm primul concept, pe care să îl discutăm, iar pe baza lui să putem dezvolta studiul de fezabilitate„, a precizat arhitectul Ștefan Țigănaş. ,,Este foarte important pentru noi că firma de proiectare are multă experienţă în domeniul infrastructurii sportive, astfel încât ştie de la început cu ce probleme este posibil să ne confruntăm şi care sunt soluţiile optime pentru a avea cel mai bun proiect pentru această sală. Proiectantul trebuie să aibă în vedere că această sală va trebui să asigure condiţiile necesare pentru desfăşurarea de competiţii sportive la nivel internaţional, dar şi să fie îndeajuns de flexibilă, astfel încât să putem organiza concerte sau alte evenimente culturale. Astăzi, pe lângă semnarea contractului, am avut deja o discuţie aplicată pe ceea ce înseamnă pregătirea proiectului, plecând de la necesitatea unei proiectări care să asigure omologarea sălii pentru mai multe sporturi la un nivel cât mai înalt, până la soluţii alternative pentru asigurarea utilităţilor necesare (s-a discutat inclusiv despre posibilitatea instalării unor pompe de căldură şi a panourilor fotovoltaice – n.a.). Am stabilit etapele şi am discutat, inclusiv, de celelalte proiecte pe care le avem în zonă, Park&Ride-ul, drumul de legătură spre Poiana Braşov, modernizarea străzii Cucului. Conform discuţiilor de astăzi, anul viitor, pe vremea asta, vom fi în faza de licitaţie a lucrărilor. În paralel, vom demara şi discuţiile legate de modernizarea celorlalte baze sportive, cum sunt cele de la stadioanele Carpaţi sau Metrom, şi vom continua discuţiile pentru stadionul Tineretului”, a declarat primarul George Scripcaru. La finalul întâlnirii, inginerul Ștefan Dico, managerul general al companiei de proiectare, a precizat: ,,A fost o discuţie constructivă, în care am lămurit deja câteva aspecte legate de modul în care se va gândi acest proiect. Astfel, am stabilit că vom avea încă o sală de antrenament, care va fi prevăzută cu o tribună de aproximativ 1.000 de locuri, unde se vor putea desfăşura şi competiţii de un anumit nivel, cum vor fi gândite tribunele din sala mare, am discutat şi despre spaţiile exterioare şi spaţiile anexă, inclusiv cele de alimentaţie publică. Am prezentat şţi termenele de livrare pentru fiecare documentaţie în parte şi sperăm, în funcţie şi de perioada necesară pentru obţinerea avizelor, ca până la sfârşitul anului să avem autorizaţie de construire. În ceea ce priveşte omologarea sălii pentru competiţiile sportive care se vor desfăşura aici, vom avea consultări cu federaţiile sportive, astfel încât partea de proiectare să respecte toate standardele valabile la nivelul fiecărui sport în parte.” D.D.
În sala de ședințe a Consiliului Local, primarul George Scripcaru i-a invitat pe jucătorii seniori și juniori ai clubului de hochei Corona, pentru a le mulțumi în cadru oficial pentru performanța extraordinară din acest sezon. Atât seniorii de la Corona Wolves, cât și echipele de juniori U12 și U14 sunt campioni naționali la finalul sezonului.
Corona Wolves a câștigat Campionatul Național de Seniori 2018, iar juniorii au câștigat la cele două categorii de vârstă, „Transilvania Hockey League“, campionatul național de hochei pentru juniori.
„Și cei mari, și cei mici au avut o performanță foarte bună, de apreciat, pentru acest sport și pentru Brașov în primul rând. Este o dovadă că ceea ce am pornit noi ca și proiect acum câțiva ani de zile începe să-și arate roadele. Mă bucur că lângă echipă sunt foarte mulți susținători, și chiar dacă au fost tot felul de interpretări pe parcursul campionatului, cred că finalul contează în cele din urmă. S-a demonstrat că atunci când îți propui ceva și ai o strategie de urmat, rezultatele apar. Iată că după acești pași suntem campioni, i-am invitat să le mulțumesc public, atât celor mici, cât și celor mari. Este o performanță foarte greu de egalat să câștigi la un sport titlul național și cu cei mici și cu cei mari, și asta înseamnă încă o dată că am făcut o treabă bună.
Urmează să îi și premiem pe toți, în așa fel încât să stimulăm competiția, performanța și să încurajăm copiii să facă sport. Îi asigur pe toți acești sportivi că se pot baza pe sprijinul municipalității în următoarea ediție de campionat și în toate edițiile viitoare, așa cum a fost și pînă acum“, a spus primarul George Scripcaru
„Eu aș vrea să vă mulțumesc pentru invitație, este o onoare pentru noi, ne bucurăm foarte mult și suntem recunoscători pentru sprijinul acordat și încurajările primăriei, și ne bucurăm pentru că tocmai ne-ați asigurat că așa va fi întotdeauna. Fără sprijinul primăriei ne-ar fi extrem de greu să facem performanță“, a spus Roberto Gliga, căpitanul echipei de hochei seniori a Brașovului, Corona Wolves.
„Le mulțumesc antrenorilor, care au reușit să ducă echipa la un nivel atât de mare, colegilor părinților și tuturor oamenilor care au fost alături de noi“, a spus Cristian Achim, care a vorbit în numele juniorilor de la Corona
Miercuri au ajuns la Brașov și ultimele autobuze articulate Menarini, conform contractului pe care SC RATBV l-a încheiat anul trecut. Până la jumătatea luni mai sper să se finalizeze procedurile de înscriere în circulație, iar din 15 mai, toate cele 105 autobuze să fie în trafic. Primele 6 autobuze articulate vor ieși în circulație vinerea aceasta, pe liniile 5 și 17.
,,Noi continuăm procedura de achiziție pentru cele 52 ecologice, 32 de autobuze electrice și a celor 20 de autobuze electric-hibride, pentru care avem data limită de depunere a ofertelor în 24 mai. Am fost nevoiți să decalăm termenul în urma solicitărilor venite de la potențialii ofertanți, care au justificat atât prin necesitatea de a traduce documentația, cât și prin faptul că este o perioadă de sărbători, când sunt mai multe zile libere. Deja 5 companii din Germania, Italia, Cehia și România s-au arătat interesate de această licitație.
În paralel, se derulează procedurile pentru achiziția celor 26 de troleibuze, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, cu finanțare de la UE, prin POR, precum și evaluarea dosarelor pentru finanțarea nerambursabilă de la UE, tot prin POR, a achiziției de 25 de troleibuze, 10 autobuze hibrid și 20 de autobuze electrice, ultimele tot în parteneriat cu MDRAP. După cum am spus-o de nenumărate ori, din punctul meu de vedere, transportul în comun este cea mai bună soluție de mobilitate în Brașov și în zona metropolitană, iar utilizarea mijloacelor de transport ecologice reprezintă una dintre soluțiile pentru creșterea calității aerului în orașul nostru. Toate aceste achiziții înseamnă un pas important spre obiectivul nostru de a avea un sistem de transport eficient, ecologic, dedicat călătorilor” a declarat primarul George Scripcaru.
Drept dovadă s-au adus actele pe care Cornel David Deca le-a semnat, consemneaza LUJU.Ro pe care le trimitea , la anumite intervale de timp, la structura județeană de informații, pe parcursul anului 2015. Judecătorii CA Brașov au cerut sa li se prezinte care a fost implicarea serviciilor de informații in activitatea de urmărire penala în cadrul dosarului „Ferma Baneasa”. SRI si Ministerul Public au fost nevoite, la ultimul termen al dosarului 345/64/2016, să declasifice corespondenta secretă purtată intre DNA Brașov si SRI si sa o trimită instanței.
„Documentele declasificate relevau lucruri extrem de grave, care riscau sa declanșeze un scandal international ținând cont de faptul ca în acest dosar în care rechizitoriul a fost semnat de procurorul Cornel David Deca, alaturi de subalterna sa procuroarea Monica Munteanu, si confirmat personal de sefa DNA de atunci, Laura Codruta Kovesi. Aau fost pusi sub acuzare miliardarii israelieni Tal Silberstein si Benyamin Steinmetz, alaturi de printul Paul de Romania, omul de afaceri Remus Truica, jurnalistul Dan Andronic (directorul Evenimentului Zilei), avocatul Robert Rosu si alții”, conform luju.ro.
Experții
Băncii Mondiale din cadrul contractului de consultanță cu Primăria
Brașov s-au întâlnit joi și vineri cu consilierii locali,
executivul Primăriei, experți urbaniști și arhitecți, precum și
cu reprezentanți ai societății civile, în cadrul unei runde de
dezbateri care a vizat în principal caietul de sarcini pentru
actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Brașov, dar
și alte documente de dezvoltare urbanistică la care experții BM
lucrează și care cuprind inclusiv exemple de bună practică
preluate din activitatea municipalității brașovene.
„Acest demers este început de mai bine de un an de
zile, cred că este un lucru foarte important, raportat la toate
evoluțiile și modificările petrecute în municipiul Brașov la acest
moment, din punct de vedere urbanistic. Avem un contract de asistență cu
Banca Mondială, pe mai multe teme de dezvoltare, am avut întâlniri și
am purtat discuții de-a lungul timpului, am încercat, împreună cu echipa
Băncii Momndiale, să corelăm cât mai multe date, să preluăm cât mai
multe detalii, propuneri, amânunte, sugestii, și să ajungem într-o fază
în care să putem face parcursul procedural necesar pentru reactualizaea
PUG Brașov. Am parcurs o procedură separată și pentru studiul de trafic
în Municipiul Brașov, am reușit să parcurgem licitația, am avut doi
competitori și am reușit să validăm această procedură. Azi sper să avem o
discuție bună, sunt prezenți în sală oameni de specialitate și domeniul
urbanistic și din arhitectură, serviciul Arhitect Șef, Ordinul
Arhitecților, consilieri locali, asociații și ONG-uri care au răspuns
invitației noastre, și le mulțumesc pentru prezență și implicare“, a explicat George Scripcaru, primarul Muncipiului Brașov.
„Primăria are un contract de consultanță cu Bănca Mondială, iar
în cadrul acestui contract, una dintre teme este realizarea caietului de
sarcini pentru actualizarea Planului Urbanistic General. Astăzi și ieri
reprezentanții Băncii Mondiale au prezentat proiectul caietului de
sarcini și alte materiale pe care le-au pregătit pentru regenerarea
urbană a cartierelor, într-un proces de dezbateri publice, ieri cu
consilierii locali, astăzi cu arhitecți, urbaniști și societatea civilă.
În urma acestor discuții și a furnizării caietului de sarcini către
consilierii locali și către reprezentanți ai Primăriei Brașov, acesta va
fi definitivat și, în aproximativ o lună, sperăm să pornim licitația
pentru actualizarea Planului Urbanistic General“, a declarat Marilena Manolache, Arhitect Șef al municipiului Brașov.
„Am lucrat aproximativ un an la elaborarea unei variante de
caiet de sarcini pentru actualizarea Planului Urbanistic General, care
la acest moment este aproape finalizată, pentru un municipiu care are o
situație particulară în tot contextul românesc la ora actuală, și anume
are o centură metropolitană extrem de densă și de bine dezvoltată. Din
această observație preliminară a trebuit să proiectăm un caiet de
sarcini care să ia în considerare într-o măsură cât mai mare această
situație privilegiată. Acum am ajuns la o variantă destul de matură a
unui draft de caiet de sarcini care are un nivel de performanță foarte
ridicat – atât în context național cât și internațional, cel puțin în
Europa de Sud-Est – care va fi impus consorțiului care va câștiga
licitația pentru elaborarea acestui document. Acesta este un lucru bun
pentru că situația Brașovului ca amplasare, ca mod de funcționare, ca
dinamică în ultimii 10 ani și în viitorii 10 ani să poată fi tratată
astfel încât obiectul finit al acestui contract – adică Planul
Urbanistic General actualizat – să fie un instrument cât se poate de
operativ și în același timp cât se poate de deschis pentru viitoare
proiecte la scară metropolitană și regională. Sunt patru capitole mari
pe care le-am urmărit în mod sistematic pe parcursul caietului de
sarcini, având o abordare pro-activă și nu reactivă – ceea ce de
asemenea ar putea fi un element de noutate în context național –
inclusiv în privința patrimoniului natural și construit. În esență,
viitorul PUG armonizează prevederile din legislația actuală, îl deschide
ca proiect către temele actuale de cercetare la nivel european și
internațional și încearcă să-l transforme într-un instrument suficient
de matur ca să fie operațional, ceea ce nu este un lucru ușor. Etapele
de informare și de consultare publică sunt foarte clar stabilite în
cadrul acestui proces, există inclusiv mecanisme de verificare astfel
încât toate părțile să fie asigurate că propunerile făcute sunt
constructive și pot fi validate, lucru care nu s-a întâmplat foarte des
nici la nivel național, nici în alte țări din estul Europei. Această
variantă la care am ajuns astăzi trebuie să treacă prin toate
departamentele Primăriei, după care va fi trimis la ANAP pentru validare
și apoi trimis pentru publicare pe SICAP. În caietul de sarcini este
prevăzut un termen de 36 de luni pentru realizarea PUG-ului de către
câștigătorul acestei licitații, această durată fiind deja cea mai scurtă
posibil din punct de vedere procedural“, spune Andrei Mitrea,
consultant al Băncii Mondiale, coordonatorul proiectului de elaborare a
caietului de sarcini pentru actualizarea PUG Brașov.
Pe lângă caietul de sarcini pentru actualizarea PUG, experții Băncii Mondiale lmai lucrează la un caiet de sarcini pentru PUZ regenerare urbană, o abordare relativ nouă în România, dar absolut necesară, în contetul în care 73% dintre oamenii care locuiesc în municipiile din România locuiesc la bloc, iar în ultimii 30 de ani nu s-a făcut aproape nimic notabil pentru a schimba ceva în cartiere sub aspect urbanistic, dar și la un ghid de regenerare urbană pentru orașe-magnet.
Un al doilea ghid elaborat tot de specialiștii Băncii Mondiale vizează bunele practici în dezvoltarea urbană. „Din punctul nostru de vedere Brașovul are un atu pentru că are în acest moment infrastructură urbană foarte bine pusă la punct, cea mai bună din țară la momentul de față. Ghidul de regenerare urbană oferă chestiuni practice, începând de la cum să gândești un trotuar sau la ce să ai în vedere când plantezi un copac și până la teme complexe, cum ar fi elaborarea unui studiu de fezabilitate sau a unei documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţie (DALI), ori organizarea unui concurs de soluții. Ghidul de bune practici în dezvoltarea urbană, cuprinde exemple concrete preluate de la orașe din România, inclusiv din Brașov, începând de la legislație și hotărâri de consiliu local, și până la modul în care anumite probleme importante au fost abordate de anumite administrații locale“, a explicat Marcel Heroiu, expert senior pe dezvoltare urbană, Banca Mondială.
„Una dintre ideile principale pe care noi am accentuat-o în ultimii ani este că orașele sunt deja, dar vor fi din ce în ce mai importante pentru economie, iar bătălia dintre orașe va fi bătălia pentru oameni. Mai ales în contextul declinului demografic, orașele care reușesc să atragă oameni tineri, bine pregătiți, vor avea de câștigat. În această luptă, fiecare oraș va trebui să iasă la bătaie cu tot ce are mai bune de oferit, de la locuri de muncă multe și bine plătite la calitatea cât mai înaltă a vieții. Un sondaj făcut de Banca Mondială arată că mulți dintre români vor să se mute într-un oraș din România mai degrabă decât în afara României, iar pentru aceștia este importantă calitatea vieții, adică își doresc orașe care arată ca orașele din afară. Ei bine, la Brașov care este un astfel de oraș-magnet, discutăm despre ce poate fi făcut pentru a crește calitatea vieții, în contextul în care Brașovul este deja un oraș care arată bine, este perceput de români ca un oraș cu o calitate a vieții foarte bună, dar vrem să vedem cum mai pot fi îmbunătățite lucrurile acolo unde este loc. Vom discuta despre planificare spațială, viziune de dezvoltare pe termen lung, urbanism și îmbunătățirea aspectului orașului acolo unde se mai poate lucra, concursuri de soluții pentru spații publice importante din oraș, atât reprezentative pentru întreg orașul cât și importante pentru diferitele cartiere, astfel încât cartierele să nu mai fie doar „dormitoare“. E o discuție deschisă unde prezentăm ce am realizat până acum, în cadrul parteneriatului dintre Primăria Brașov și Banca Mondială“, a mai spus Marcel Heroiu, expert senior pe dezvoltare urbană, Banca Mondială. Sursa: NewsBv