Aleşii locali braşoveni ai PSD au anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, în ce condiţii vor vota astăzi hotărârea de Consiliu Local prin care CSM Corona va beneficia de consultanţă juridică plătită de la bugetul local în ancheta prin care municipalitatea să achiziţioneze servicii de consultanţă juridică pentru reprezentarea în instanţă a clubului cu finanţare de la bugetul local. Mai exact pesediştii spun că preşedintele clubului şi staff-ul tehnic de la secţia de handbal trebuie să îşi depună demisiile. Dacă nu, social-democraţii nu vor vota hotărârea privind achiziţionarea de către municipalitatea braşoveană a serviciilor de consultanţă juridică pentru club.
PSD nu îl menajează – probabil pentru prima oară – nici pe Scripcaru Mai exact aleşii locali social democraţi vor vota respectiva hotărâre doar dacă preşedintele CSM Corona, Liviu Dragomir, dar şi toţi membrii staff-ul tehnic al secţiei de handbal îşi vor anunţa demisia. „Nu poţi să ceri demisia preşedintelui şi staff-ul tehnic să rămână în funcţie, pentru că toţi sunt la fel de vinovaţi în acest caz. Suntem de acord ca din bani publici să se «spele imaginea» clubului şi a sportivelor, dar nu în condiţiile în care există actuala conducere. Dacă primarul girează aceste persoane, atunci ar trebui să îşi dea şi el demisia”, a declarat Pătraşcu. El a şi enumerat persoanele care ar trebui să demisioneze: Ion Crăciun – antrenor principal al echipei de handbal, Gică Anton – antrenor secund, Marius Capră – medicul echipei, Csaba Szocs – maseur, Alina Teslăraşu – coordonatorul secţiei de handbal, Mariana Tîrcă – director tehnic, Dragoş Stinghe – organizator de competiţie.
Audit de la Curtea de Control a României Lucian Pătraşcu a anunţat că a fost depusă o solicitare la Curtea de Conturi, prin care a solicitat instituţiei să verifice activitatea financiară a clubului din cursul anului 2019. „Am cerut un audit cu privire la banii cheltuiţi pentru aceste proceduri medicale. Dacă aceste cheltuieli au fost făcute nelegal, va trebui să vedem cine răspunde”, a spus sursa citată. Totodată, PSD Braşov a anunţat că vor solicita în şedinţa de plen de astăzi ca la nivelul Consiliului Local să se constituie o comisie de anchetă care să verifice activitatea clubului. „Propunerea noastră este din această comisie specială de anchetă, formată în funcţie de procentul pe care fiecare partid îl are în Consiliul Local Braşov”, a mai spus Pătraşcu. Iulian Rinder
Aproximariv 300 de lei se pare că era profitul pe care îl obțineau responsabilii Corona de la fiecare procedură aplicată, în cazul cercetat acum de dopaj al lotului de hochei de la Corona Braşov. Asta în măsura în care fiecare sportiv era supus unui număr de 10 proceduri pe lună. Conform informaţiilor ce au început să apară şi lotul de hochei – ca şi la cel de handbal din păcate – a fost supus unor asemenea proceduri, astfel încât 19 jucători, dintre care doi minori, au fost supuși tratamentului cu laser intravenos, interzis de către WADA. Se dorea o performanța sportivă falsă!? NU! Ştabii clubului aparţinând Primăriei Brașov urmăreau pare-se strict… şpăgile!? Cum s-a ajuns aici?
Staff-ul echipei plătea 500 de lei pentru o intervenţie de 200 lei!
Costul normal al unei proceduri la Clinica IOMED era de 200 de lei, dar Primăria Brașov le tarifa cu 500 de lei. Un profit de 150% doar din exploatarea bieților sportivi, unii dintre ei minori. Ca să fie clar, 300 de lei era adaosul Primăriei aplicat pentru o procedură cu laser intravenos, ori dacă înmulţim cu zece proceduri, câte trebuia să facă fiecare sportiv, ajungem la 3.000 de lei de sportiv pe lună și vorbim aici de 19 sportivi. O sumă de 57.000 lunar sifonaţi pe sănătatea şi prestigiul sportivilor. Să ne înţelegem: Corona Brașov și-a trimis sportivii la clinica IOMED Brașov și i-a supus cu bună știință unor proceduri interzise la nivel internațional. Deci miza cazului de dopaj este una financiară. Sute de mii de lei din bani publici au fost consumați pentru această procedură interzisă în sport. Primăria condusă de George Scripcaru finanța, poate fără ca toţi din instituție să ştie, dar cert cu anumite complicități ale unor persoane din sistem dopajul unor sportivi care nu ştiau la ce proceduri sunt supuşi.
<Hai că, nu mai sunt bani la Corona să votăm să le mai dăm niște bănuți copiilor ăstora că ne mândrim cu ei>
Plenul CL Braşov vota în necunoştinţă de cauză Schema a afectat bugetul clubului dar asta nu a fost o problemă. „Ne-am trezit la o ședință de consiliul local cu o suplimentare de fonduri pentru Corona. Nu ni s-a prezentat nicio explicație, ca de obicei, consilierii au fost luați repede pe sus, <Hai că, nu mai sunt bani la Corona să votăm să le mai dăm niște bănuți copiilor ăstora că ne mândrim cu ei>” . Nici nu-mi amintesc dacă s-a pomenit suma. Dar nici nu a fost nevoie, că suntem sensibili la subiectul asta, toți. Am votat fără să clipim”, mărturisesc consilieri locali brașoveni conform celor de la stiri de braşov.
Emilian Circan ştabul de la hochei zice că nu ştie decât de trei cazuri Vicepreşedintele Federației Române de Hochei pe Gheață, Emilian Cernica, ce este şi șeful secției de hochei de la Corona Brașov, a recunoscut că trei jucători ar fi făcut terapia cu laser intravenos, ”însă doi dintre ei au plecat de la echipă”. Amintim că şi în această primăvară Emilian Cernica a fost în epicentrul unui scandal după ce un fost jucător al formației, fundașul canadian Garrett Clarke, a declarat pe blogul personal că a fost tratat ,,ca un câine” cât a jucat la Brașov, iar, ulterior a apărut o petiție prin care i se cerea demisia președintelui secției de hochei de la Corona, Emilian Cernica.
Oxigenare?! Miza cazului de dopaj nu era performanța ci una… financiară!
Ca şi la naţionala de handbal, cazurile de dopaj afectează naţionala României La rândul său Alexandru Hălăucă, șeful FRHG, își face probleme cu privire la participarea naționalei la Mondial (Divizia 1, Grupa A), în condițiile în care 8 jucători de la Corona ar putea fi în lot pentru competiția din Slovenia. Medicul secției de hochei pe gheață a clubului Corona a spus că nu cunoaște detalii despre caz, însă nu a exclus situația în care sportivii ar fi mers de bună-voie la clinica din Brașov pentru tratamentul cu laser intravenos. „Eu nu știu nimic despre așa ceva, dar nu pot să verific toți jucătorii, fiecare ce face și unde se duce” a declarat şi Emil Mățău, pentru Libertatea. Iulian Rinder
La sfârşit de an consilierul local Cristian Macedonschi promite o promovare la cel mai înalt nivel pentru orașul de la Poalele Tâmpei. Respectiv prezenţa lui Mark Wiens – vloggerul nr. 1 pe cea ce înseamnă #FOOD & #TRAVEL – cu o medie de peste 5.000.000 de vizualizări pe articol promovat – la Braşov.
Amintim că Mark Wiens a mai fost în această vară tot ca oaspete al unui turneu organizat de Macedonschi la Brașov, când a şi realizat un film de promovare a experienței trăite la Poalele Tâmpei. Este de așteptat ca grație inițiativei consilierului local FDGR, într-o singură zi Brașovul să se bucure de o promovare pe care autorităţile de la SC Primăria Scripcaru SA o realizeză într-un an!
Cristian Macedonschi a scris pe pagina de Facebook. „Cadoul meu de sfarsit de an pentru Brasov si brasoveni este filmul de promovare a Brasovului turistic si culinar creat renumitul Mark Wiens – vloggerul nr. 1 in lume pe #FOOD & #TRAVEL care a fost postat astazi de canalul sau de youtube. A fost o mare onoare pentru mine sa fiu ghidul renumitului vlogger prin Braşov şi sunt convins ca prin el vom atrage mii de pasionati culinari de pe tot globul sa ne viziteze.
Mark Wiens are peste 5.000.000 de urmaritor pe youtube iar in 10 zile va avea aproximativ 1 milion de vizualizari! Va doresc vizionare placuta si va rog sa dati share la acest material excelent”. Iulian Rinder
Mai mulţi politicieni braşoveni solicită demisia întregii echipe de la conducerea clubului CSM Corona, de la secţia de handbal, despre au spus că a fost numită politic în această funcţie. De reținut faptul că politicienii nemulțumiți acoperă tot spectrul politic. Reacţiile acestora vin după ce aproape toate jucătoarele echipei de senioare echipa de handbal sunt bănuite că au apelat la tratamente interzise cu laser, iar clubul a fost descalificat din liga naţională şi suspendat din cupele europene.
Apeluri publice pentru demisia de urgenţă a celor responsabili au fost făcute vineri de către Răzvan Popa – PSD Braşov, fost viceprimar şi fost europarlamentar, Codruţ Bucur – vicepreşedinte USR Braşov, Şerban Şovăială – consilier local independent, Cristian Macedonschi – consilier local FDGR, Ciprian Jurubescu – coordonatorul Departamentului Tineret şi Sport din Filiala Judeţeană Braşov a Pro România.
De altfel, pe ordinea de zi a plenului Consiliului Local din această săptămână este un proiect de hotărâre privind aprobarea achiziţionării serviciilor de consultanţă, asistenţă juridică, în vederea reprezentării în faţa Federaţiei Române de Handbal, Agenţiei Naţionale Anti-Doping, WADA şi în justiţie cu privire la presupusele încălcări ale regulamentelor instituţiilor menţionate anterior, de către Clubul Sportiv Municipal Corona Braşov.
Amintim că mai nou, în presa naţională, au apărut informaţii că şi la secţia de hochei ar fi aceeaşi problemă legată de dopaj. Sperăm că este doar un zvon nefericit. Iulian Rinder
Imagini cu „mizeria absolută” și cu „jegul gros” din Spitalul Județean Brașov au fost publicate pe Facebook de către deputatul USR Emanuel Ungureanu. „Ce este dezolant e modul în care tolereaza personalul această mizerie”, afirmă el.
Imaginile
au fost filmate atât la subsolul spitalului, acolo unde se află
vestiarele personalului medical care lucrează pe secții, cât și la
parterul unității. Filmulețul arată o imagine de nedescris, cu dulapuri
vechi și ruginite sau cu geamuri nespălate probabil de ani de zile.
„JEG
GROS la Spitalul Județean de Urgență Brașov! Priviți cum arată subsolul
Spitalului Județean Brașov, locul unde se află vestiarele personalului
care lucrează pe secții.
Din această COCINĂ medicii și asistenții pleacă în spital, la patul bolnavilor.
Mai
poate mira pe cineva că pacienții vin aici cu o boală și pleacă cu
trei, după ce contactează bacterii multirezistente la antibiotice?
(…) Nu vă puteți imagina cât de NEGRE de jeg sunt mopurile cu care se șterge pe jos, în băi sau pe secții”, a scris Ungureanu.
El
spune că a făcut această filmare sâmbătă seară, după ce a vorbit cu o
pacientă infectată cu stafilococ auriu în luna mai, în secția de
Ortopedie a acestei „bombe biologice”.
Deputatul USR a declarat, la Digi 24, că acest filmuleț este doar o parte din „imaginea unei cocine”. „Acolo este o catastrofă pentru toți brașovenii. N-am văzut în viața mea atât de mare jegul. Ce e dezolant este modul în care tolerează personalul medical această mizerie. Este un pericol de contaminare”, a adăugat el.
Patru noi proiecte care vizează contractele încheiate cu băncile și IFN, inclusiv plafonarea dobânzilor, limitarea executării silite, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută, inițiate de senatorul Daniel Zamfir alături de colegi din PSD, au trecut zilele trecutede comisiile de buget-finanțe și industrii din Senat, care le-au întocmit rapoarte de aprobare.
Proiectele urmează a fi votate, pentru ca apoi să fie trimise deputaților pentru vot final. aminteşte Profit.ro. ,,Legile de protectie a consumatorilor impotriva abuzurilor bancilor, IFN-urilor, recuperarorilor si executorilor au trecut de comisii in Senat! Urmeaza votul in plen! P.S.Doar PNL a fost impotrivă” aminteşte senatorul pe pagina sa de facebook.
Zamfir a mai avut și alte inițiative pe aceleași teme, care au fost respinse la Curtea Constituțională. Amintim că acesta a părăsit recent, ALDE, după ce liderul Călin Popescu Tăriceanu a decis ieșirea de la guvernare și s-a înscris în grupul PSD de la Senat. Noile inițiative sunt semnate și de mulți senatori din PSD.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive
Proiectul urmărește plafonarea dobânzilor la împrumuturile acordate populației de creditorii financiari (bănci, instituții financiare nebancare). În cazul creditelor imobiliare, dobânda anuală efectivă nu va putea depăși cu mai mult de 2 puncte procentuale dobânda de refinanțare a BNR, aflată la 2,5% în prezent. Pentru creditele de consum DAE nu va putea depăși cu mai mult de 15 pp dobânda BNR. În cazul creditelor cu o valoare de sub 15.000 de lei (în proiectul anterior era menționată suma de 3.000 de euro), valoarea totală plătibilă nu poate depăși dublul sumei împrumutate – o astfel de prevedere există și în Marea Britanie în ceea ce privește creditele pe termen scurt, așa numitele pay-day loans. Legea ar urma să se aplice și contractelor în derulare, în cazul în care va fi adoptată și va intra în vigoare. În cazul în care băncile și instituțiile financiare nebancare nu reduc dobânda, consumatorul va putea apela la instanță.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor contra executărilor silite abuzive sau intempestive
Proiectul de lege vizează relațiile dintre comercianți/creditori și debitorii persoane fizice care au calitatea de consumatori. Prin proiect este eliminat caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit bancar, de leasing, ale titlurile notariale, precum și ale cambiei, biletului la ordin și cecului. Executarea silită va putea fi obținută doar prin decizie a instanței, într-o procedură care oferă înlesniri consumatorului, precum suspendarea executării fără plata unei cauțiuni. Totodată, dacă se acordă creditorului încuviințarea executării silite, debitorul va putea face apel care suspensiv de executare. În această procedură, consumatorul poate solicita instanței să analizeze caracterul abuziv al clauzelor contractuale. În cazul executării silite a imobilului locuință, consumatorul va putea rămâne în casă încă un an de la finalizarea procedurii. Față de proiectul depus în septembrie, ediția de octombrie definește executarea abuzivă ca acea executare silită care este demarată sau derulată cu rea-credință, inclusiv cu interesul de a determina consumatorul să își asume plăți ruinătoare în favoarea creditorului. Sunt intempestive executările silite demarate prematur, se mai arată în proiect. Legea ar urma să se aplice și executărilor silite în derulare.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit
Proiectul vizează toate creditele în valută și arată că debitorii pot solicita conversia la cursul de schimb din data încheierii sau a perfectării contractului, plus o variație maximă de 20% față de acest curs. În noul proiect sunt reluate prevederile din cel anterior, inclusiv trimiterea la normele generale ale BNR privind riscul valutar, care nu mai sunt însă în vigoare de la începutul acestui an, când a fost modificat regulamentul de creditare. Legea ar urma să se încheie și contractelor în derulare, “în scopul echilibrării prestațiilor și al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte”.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanțe
Proiectul de lege introduce un conceptul cesiune de creanță cu titlu speculativ, adică orice cesiune realizată de creditorul financiar către persoane afiliate (filiale sau firme din grup), sau care duce la creșterea artificială (termen adăugat în varianta actuală) a solvabilității creditorului financiar, respectiv la reducerea bazei de impozitare sau de taxare a creditorului financiar. În cazul unei astfel de cesiuni speculative, cesionarul nu va putea pretinde consumatorului mai mult decât prețul real al cesiunii – cât a plătit pentru achiziția creanței -, la care se adaugă cheltuielile de executare și dobânda din ziua când cesionarul a plătit prețul cesiunii. Cesionarii creanțelor vor fi obligați să dezvăluie consumatorilor prețul plătit pentru achiziția debitului. Prevederile se aplică și contractelor în derulare, în condițiile impreviziunii, care se va prezuma pentru cesiunile speculative. I.Rinder
Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului din România vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, în condiţiile în care cele peste 6.000 de firme care activează în sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, arată o analiză de profil. Comparativ cu anul trecut, creşterea afacerilor pe acest segment este de peste 100 de milioane de euro.
Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 de miliarde de lei (2,4 miliarde de euro), în creştere cu 800 de milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010. Şi profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 de milioane de lei, în 2010, la 678,1 de milioane de lei în 2018. „O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia ,,aurului verde”, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani. Cum business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri. Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3937 la 6189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610)”, se arată în comunicatul Frames remis AGERPRES.
Potrivit analiştilor companiei de consultanţă, anul 2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. „Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 de miliarde de euro”, afirmă analiştii companiei. Potrivit datelor Frames, în 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 de miliarde de lei şi un profit cumulat de 320,8 de milioane de lei.
După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse!
Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 de miliarde de lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 de milioane de lei. „După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumită HS Timber Productions SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă. Potrivit Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 de miliarde de lei (374 de milioane de euro) şi un profit de 34,5 de milioane de lei (7,23 de milioane de euro). Compania austriacă angaja, anul trecut, 1779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008. Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ,,aurului verde” al României în 2018 se află Kostamonu România SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 de milioane de lei (160,3 de milioane de euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu o cifră de afaceri de 180,5 de milioane de lei (41 de milioane de euro).
În România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn, din care mai puțin de jumatate sunt exploatări legale!!
„Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare parte, de câţiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care creşte de la an la an şi în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi, se află în prim-plan”, precizează reprezentanţii Frames. Pe de altă parte, dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos, reuşind să depăşească, ca volum, segmentul monitorizat de stat. Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn iar din această cantitate doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată. „Situaţia din zona exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România creşte semnificativ, iar autorităţile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale”, arată analiza Frames.
Potrivit analiştilor, tăierile ilegale trebuie puse în legătură directă şi cu situaţia firmelor din domeniu. „Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanţelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supravieţuiască condiţiilor din piaţă şi, posibil, ca multe dintre acestea, având şi un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-şi păstra business-ul pe linia de plutire’‘, arată analiza. Analiştii subliniază, însă, că şi statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri. „Dincolo de cazurile prezentate de mass-media, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile”, arată analiza.
Potrivit experţilor, trebuie făcută o diferenţă clară între cei care exploatează legal pădurile din România şi cei care o fac ilegal. „Este esenţial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie”, se mai spune în analiza Frames.
Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere şi prelucrării lemnului. Datele prelucrate sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii.
Primarul municipiului Săcele a amintit in ceea ce priveşte Registrul Agricol, că acesta a fost realizat printr-un proiect european, în valoare totală de 6.530.332 lei, accesat de Consiliul Judeţean Braşov în anul 2013. Acesta a spus că proiectul prevedea implementarea unui registru agricol electronic în 15 unităţi administrativ-teritoriale.
Programul SIVECO este un proiect încheiat în data de 30.05.2013, între CJ Brașov și cinsprezece UAT-uri din județ, printre care și Municipiul Săcele, care a avut ca obiect implementarea proiectului ,,Achiziționarea unui sistem informatic integrat, destinat gestiunii Registrului Agricol în format electronic la nivelul județului Brașov, pentru un număr de 15 UAT-uri în parteneriat cu Consiliul Județean Brașov”. Pe lângă Săcele, în proiect au mai fost prinse și localitățile: Apaţa, Augustin, Bod, Caţa, Feldioara, Fundata, Ghimbav, Jibert, Măieruş, Predeal, Rupea, Teliu, Zărneşti.
Registrul agricol electronic – intenţii bune&eşec garantat În urma procedurii de achiziție publică în data de 20.01.2015 s-a semnat contractul cu SIVECO România pentru o durată de 69 de luni. Apoi în data de 30.12.2015 între Municipiul Săcele și UAT Jud Brașov s-a semnat un contract de comodat având ca obiect darea în folosință a bunurilor necesare derulării proiectului. Programul realizat din fonduri europene nu a funcționat însă niciodată la Săcele, și de altfel în nici unul din UAT-urile din județ. Prin urmare, s-a hotărât sistarea achitării facturilor către UAT Jud Brașov și s-a solicitat retragerea Municipiului Săcele din parteneriat.
Acordul de parteneriat între Consiliul Judeţean Braşov şi cele cinsprezece primării a fost semnat în 30 mai şi este valabil până la data de 31 decembrie 2020. Pentru implementarea acestui proiect, în 20 ianuarie 2015, Consiliul Judeţean Braşov a semnat un contract cu firma Siveco, durata acestuia fiind de 69 de luni.
Inteții frumoase… dar NU funcționează! În 30 decembrie 2015, municipiul Săcele şi Consiliul Judeţean Braşov au semnat un contract de comodat având ca obiect darea în folosinţă a bunurilor necesare implementării proiectului. „De la acea dată, apoi pe parcursul anilor 2016, 2017 şi 2018, municipiul Săcele a comunicat Consiliului Judeţean Braşov că programul informatic este nefuncţional, fiind imposibil de utilizat. De altfel, în 29 octombrie 2018 am constituit o comisie de monitorizare a implementării proiectului, care a constatat că programul nu a fost funcţional nici un moment, că nu au fost realizate teste asupra tuturor componentelor livrate conform instrucţiunilor de instalare şi folosire, dar şi că între furnizor şi beneficiar nu a fost semnat nici un acord de instalare. De asemenea, comisia a constatat că nu există un grafic de mentenanţă, nu a fost asigurată instruirea personalului în privinţa programului şi nu a putut fi preluată baza de date a Primăriei, din moment ce programul era nefuncţional”, a precizat primarul din Săcele Virgil Popa. În aceste condiţii, Virgil Popa a precizat că în 8 ianuarie 2019, Primăria Săcele a transmis o adresă către Consiliul Judeţean Braşov, prin care a anunţat intenţia de retragere din acest parteneriat. „Consiliul Judeţean Braşov ne-a comunicat că acordul încheiat nu permite retragerea membrilor, astfel că nu se poate accepta solicitarea. În 9 mai 2019, Municipiul Săcele a emis o nouă adresă prin care a solicitat retragerea din parteneriat, având în vedere că liderul de proiect nu şi-a executat propriile obligaţii contractuale”, a mai spus primarul.
Colaborare fructuoasă pentru… instanţe! În aceste condiţii, Popa a precizat că pentru a obţine retragerea din parteneriat, Municipiul Săcele a deschis o acţiune în instanţă. „În luna decembrie 2020 ar trebui să semnăm că proiectul funcţionează. Eu nu îmi asum decizia asta. De altfel, am discutat şi cu ceilalţi primari şi toţi au spus că nu funcţionează. Din punctul meu de vedere, acest proiect a avut la bază intenţii bune, dar, în realitate, a fost un eşec”, a explicat primarul. Pe de altă parte, edilul consideră că implementarea acestui proiect nu era necesară la Săcele, având în vedere că primăria are de mulţi ani un soft care funcţionează fără probleme şi este actualizat periodic.
Responsabilul Veştea dă vina pe… Căncescu Pentru că nu a făcut nici el nimic eferitor la „proiectul Siveco”, cum l-a denumit Virgil Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a ţinut însă să precizeze că a fost implementat înainte ca el să preia conducerea administraţiei judeţene. „Consiliul Judeţean Braşov, împreună cu toate unităţile teritorial administrative au responsabilitatea implementării acestui proiect. El este într-o monitorizare continuă. Am sesizat toate aceste aspecte. Sistemul a fost implementat împreună cu primăriile, în funcţie de nevoile acestora. Toate cele 15 primării au fost parte în acest proiect în momentul în care s-a implementat”, a declarat Adrian Veştea. Întrebat dacă investiţia se justifică, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a declarat că „a fost un proiect cu bani europeni. Consiliul Judeţean l-a implementat împreună cu celelalte unităţi administrativ teritoriale. Referitor la eficienţă, cred că sunt responsabili cu toţii. Reprezentanţii primăriilor au participat la recepţii, au primit echipamente, au primit programele informatice de care au avut nevoie (…) Vina cred că poate fi evaluată şi împărţită între cei care vor avea această responsabilitate”, a declarat Veştea. Iulian Rinder
Aşa cum am mai spus şi în episodul precedent, UAT Târlungeni sub strălucita conducere a primarului Severus Beșchea Florin merge elegant din aroganţă-n prostie financiară. De ce susținem asta? Căci… Aşa cum am mai scris în precedentul articol: nimic din ceea ce este nefiresc și abuziv nu scapă de sub tupeul pedelistului reșapat și revopsit politic din conducere Primăriei Târlungeni. Partea un pic neprietenoasă constă în faptul că Raportul Curții de Conturi spune că lucrurile de acolo nu sunt de loc în culorii vii, vesele ci sunt cam încărcate de nuanţe întunecate date de cifre apăsătoare din perspectivă legală. Dar chiar și așa, ușor naivi cum ne știm, totuși știm să cităm din Raportul Curții. Astfel, iar, am mai găsit niște argumente privind neregulile de la Târlungeni. Nu mult,dacă data trecută vorbeam de 9.650.821,51 lei!!! acum suma este mai ,,modestă” în analiza referitoare la capitolul ce reprezentă impozitele şi taxele pe clădiri persoane juridice de ,,doar”…1.378.553 lei. Pe care le cităm în continuare rând cu rând ( sublinierile aparţin celor de la Curtea de Conturi):
Astfel La capitolul 5.1.4 Raportul Curţii de Conturi se referă la ,,Modul de stabilire, evidenţiere, şi urmărire a încasării veniturilor bugetului local în cuantumul şi la trmenele prevăzute de lege. Conform Contului de execuţie venituri întocmit la 31.12.2018 încasările realizate reprezentând impozite şi taxa pe clădiri persoane juridice au fost în cuantum de 413.869 lei, din total drepturi constatate constatate de 2.219.292 lei, iar drepturi constatate rămase de încasat erau in cuantum de 1.739. 091 lei. Au fost verificate veniturile din impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice în cuantum de 163.772 lei reprezentând 39,57% din totalul venituri realizate de natura ,,impozit şi taxa pe clădiri datorat de la persoane juridice” în suma de 413.869 lei. Din lista cu rămăşiţe la 31.12.2018 a fost selectat un contribuabil care înregistra restanţe de 1.378.553 lei respectiv 79,27% din totalul rămăşiţelor 31.12.2018. 5.1.4 Abateri constatate: 5.1.4.1 Descrierea abaterii: Calcularea în mod în mod eronat a accesoriilor, ulterior deschiderii procedurii simplificate a falimentului şi menţinerea în evidenţă contabilă a creanţelor reprezentând impozit şi taxă pe clădiri persoane juridice în condiţiile în care societatea SC Raiul Luminos SRL ( fostă Grand Hotel Perla Ciucaşului SRL) a fost radiată din evidenţa Oficiului Naţional a registrului Comerţului la data de 09.11.2018. Valoarea abaterii constatate este de 1.378.553 lei reprezentând impozit pe clădiri stabilit pentru perioada 2011 – 2018 ( 1.114.301 lei ) şi accesorii (264.252 lei) pentru imobilul situat pe raza comunei Târlungeni, strada Târlungeni nr. 110B.
Cauzele care au condus la apariţia acestor deficienţe constau în neanalizarea periodică de către persoanele cu atribuţii din cadrul compartimentului taxe şi impozite a situaţiei contribuabililor precum şi lipsa procedurilor operaţionale la nivelul compartimentului impozite şi taxe.
Consecinţele economico financiare ale abaterii de la legalitate şi regularitate: Prin calcularea eronată de accesorii după închiderea insolvenţei precum menţinere în evidenţă fiscală şi contabilitate a creanţelor aferente unei societăţi comercială care a fost radiată au fost denaturate situaţiile financiare întocmite la 31.12.2018 cu suma de 1.378.553 lei ( bilanţul contabil, contul de venituri şi cheltuieli).
Concluziile echipei de audit: Nerepectarea prevederilor legale referitoare la menţinerea în evidenţă fiscală şi contabilă a creanţelor aferente unei societăţi comerciale care a fost radiată. (…).
5.1.5.2 Descrierea abaterii: Nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea impozitului pe clădiri în cazul contribuabilului Grand Hotel Perla Ciucaşului Turism SRL pentru imobilul situat pe raza comunei Târlungeni, strada Târlungeni nr. 110B. Valoarea abaterii constatate de echipa de audit reprezentând impozitul pe clădiri datorat de constribuabilul Grand Hotel Perla Ciucaşului Turism SRL pentru anul 2018 pentru anul 2018 este de 15.428 lei ( valoarea imobilului 1.542.825 lei x 1% cota de impozitare clădire nerizendiţială). Cauzele care au condus la apariţia acestor deficienţe constau în neanalizarea periodică de către persoanele cu atribuţii din cadrul compartimentului taxe şi impozite a situaţiei contribuabililor precum şi lipsa procedurilor operaţionale la nivelul compartimentului impozite şi taxe. Consecinţele economico financiare ale abaterii de la legalitate şi regularitate: Prin nestabilirea sumelor datorate comunei Târlungeni reprezentând impozit clădiri au fost denaturate situaţiile financiare întocmite la data de 31.12.2018 cu suma de 15.428 lei ( bilanţul contabil, contul de venituri şi cheltuieli).
Concluziile echipei de audit: Nerespectarea prevederilor legale referitoare, urmărirea şi încasarea impozitului pe clădiri datorat bugetului comunei . (…)
5.1.5.3 Descrierea abaterii: Deficienţe în urmărirea respectării termenuluide finalizare a construcţiilor, regularizarea taxei privind autorizaţia de construire şi declararea construcţiilor finalizate în vederea impunerii. Valoarea abaterii constatate este de 5.926 lei din care 5.929 lei reprezintă impozite pe clădiri şi 480 sunt accesorii. (…)”. Vom continua să vă prezentăm date din stufosul raport. Iulian Rinder
5.1.5.3 Descrierea abaterii: Deficienţe în urmărirea respectării termenuluide finalizare a construcţiilor, regularizarea taxei privind autorizaţia de construire şi declararea construcţiilor finalizate în vederea impunerii. Valoarea abaterii constatate este de 5.926 lei din care 5.929 lei reprezintă impozite pe clădiri şi 480 sunt accesorii. (…)”. Vom continua să vă prezentăm date din stufosul raport. Iulian Rinder
Începând cu ziua de ieri au fost virată suma de 2.514.268 de lei către administraţiile locale din judeţul Braşov, reprezentând necesarul pentru indemnizaţii şi protocol pentru plata membrilor secţiilor de votare. Începând de astăzi se vor vira şi restul sumelor, pentru operatorii de calculator şi informaticienii care au contribuit la buna desfăşurare a procesului electoral în localităţile din judeţul Braşov.
Indemnizaţiile vor ajunge la 4.550 de persoane din judeţul Braşov, dintre care 2.730 din municipiul Braşov. Conform legislaţiei, preşedinţii secţiilor de votare, locţiitorii şefilor de secţie de votare şi operatorii de calculator vor primi câte 1.388 de lei fiecare, iar membrii birourilor electorale vor primi câte 740 de lei. Potrivit Prefecturii Braşov, suma aferentă municipiului Braşov, respectiv 1.738.312 lei, a fost virată în data de 29 noiembrie. Tot ieri, Primăria Braşov a anunţat că, perioada în 2 decembrie – 6 decembrie, la sediul instituţiei de pe Bulevardul Eroilor nr. 8, intrarea dinspre Parcul Nicolae Titulescu, la subsol, se plătesc indemnizaţiile pentru preşedinţii şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din Municipiul Braşov.
Îndemnizaţia se eliberează personal, pe baza actului de identitate valabil şi în original. În zilele de 2, 3, 4 şi 5 decembrie, plata se face între orele 14.00 şi 18.00, iar în data de 6 decembrie, între orele 13.00 şi 16.00. Persoanele care doresc virarea indemnizaţiei în cont bancar sunt rugate să depună o cerere la Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni din cadrul Primăriei Municipiului Braşov sau la adresa de e-mail contab@brasovcity.ro, în care se vor menţiona numele, calitatea avută -membru, preşedinte, locţiitor, operator – numărul de telefon şi numărul secţiei de votare. La cerere se vor anexa copia CI şi extras de cont a anunţat Primăria Braşov.
Opera Braşov şi Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov vă invită (din nou) miercuri, 4 decembrie 2019, ora 17.00, la „Recitalul de la ora cinci” Interpretează: Nicoleta Chirilă – soprană Valentina Mărgăraș – soprană Anda Pop – soprană Gabriela Hazarian – mezzosoprană Sonia Hazarian – mezzosoprană Nora Vlad – actriţă La pian: Nina Zaharia
Intrarea se face pe bază de bilete care se achiziționează la intrarea în sala de concert a muzeului. Taxă intrare este următoarea:
elevi, studenți: 1,50 lei
adulți: 6 lei
pensionari: 4 lei
Eveniment este realizat cu sprijinul sponsorului permanent „Bistro de l`Arte”.
Mai multe informaţii puteţi afla accesând: * www.muzeulmuresenilor.ro sau * https://www.facebook.com/CasaMuresenilorMuzeulImnuluiNational Iulian Rinder
Preşedintele PRO România filiala Bra;ov, deputatul Mihai Mohaci a remis la sfârşitul săptămânii trecute un comunicat de presă
referitor la protestul tardiv al unor foşti colegi de partid. Amintim că atunci
un grup de membrii ai PSD au contestat raţional, anonim şi tardiv de târziu
politica dezastruoasă şi duplicitară a staff-ului PSD Braşov coordonat de
Dunca. Amănunte aici:
PSD Brașov există! A apărut public o scrisoare deschisă a membrilor de partid către camelonicul Dunca! După ani de compromisuri s-a umplut paharul (cisterna de nemulțumiri) și la PSD Brașov. Vedeţi ce spun şi cei de la Pro România:
,,A apărut de curând în spaţiul public o scrisoare deschisă a unor nemulţumiţi din PSD. Apreciem iniţiativa foştilor noştri colegi de a ieşi – în sfârşit – la luptă în faţa nepăsării arogante. Apreciem argumentele aduse. Sunt reale, le-am trăit și le-am adus la cunoștința conducerii centrale însă ne-am lovit de un zid de beton. Totuşi cam tardiv, cum însă totul pleacă de la normalitatea firescului eşuării asumate nu de o persoana ci de o întreagă echipă. Şi astfel stimaţi contestatari totuşi trebuie să amintim un lucru: abia acum v-aţi dat seama de erorile din ultimii ani ?
Unde aţi fost stimaţi colegi când noi
criticam public şi cu semnături prezentate oficial această defectuoasă direcţie
indusă de o așa zisă echipa coordonată de un lider neprincipial. Putem să facem
însa o apreciere, cu fuga de răspundere și fără curajul asumării nu veţi putea
reforma nimic. Cum se poate gândi cineva că se pot face schimbări, unele
dureroase, dar necesare, dacă nu aveţi curajul semnării unei scrisori deschise?
Dacă doriţi cu adevărat reformarea
stângii social democrate, una autentică și europeană nu ancorată în istoria
trecutului și a imenselor greșeli din ultima perioadă, vă aştepăm alături de
noi la PRO România.
Avem acelaşi scop: o Românie bazată pe
drepturi egale, cu un capital autohton cu respectarea concurenţei dar şi
păstrând principiile de bază ale social democraţiei europene.
Totuşi, reamintim, precum legendarul
Cronos, conducătorii actuali care au eșuat, au vrut şi vor să-şi devoreze și în
viitor propriul copil – partidul în acest caz – pentru a rămâne eterni. Vor da
probabil socoteală doar în fața istoriei și nu a membrilor simpli care nu au
funcții de conducere, dar care aleargă în folosul unora ce profită josnic de
ei.
Sper ca, în ceasul al 12-lea, în urma
scrisorii să apară un licăr de înțelepciune din partea celor mulți și pentru
care avem o stimă deosebită”.
Și uite așa s-a mai făcut ceva, dacă tot te întrebi domnule Kelmen Hunor ce a făcut România pentru Transilvania în cei 100 ani. De exemplu, uitați cum a crescut populația românească a unor orașe din Transilvania, comparând datele din anul 1910 (când Transilvania a făcut parte din Ungaria) și din anul 1930 (când Transilvania a făcut parte din România Mare):
Sub regimul românesc a crescut și populația orașelor Transilvaniei, de exemplu Brașovul avea în anul 1910 – 41.056 locuitori, 1930 – 59.232 locuitori, iar în anul 1940 – 91.000 locuitori. Între anii 1787 – 1910, prin urmare în 123 ani, Brașovul a sporit cu 22.938 locuitori, de la 1910 la 1930, prin urmare în 8 ani de regim unguresc din care 4 ani de război și 12 ani de regim românesc, acesta a sporit cu 18.176 locuitori, iar în următorii 10 ani de regim românesc (1930 – 1940) Brașovul a sporit cu 31.868 locuitori.
Clujul în anul 1910 a avut 66.000 locuitori, în anul 1920 populaţia era estimată la 60.000 locuitori, iar în anul 1930 trăiau în Cluj un număr de 100.844 locuitori.
Populaţia din Oradea a crescut în anul 1930 faţă de anul 1910 cu aproximativ 18.000 locuitori, Timişoara cu 18.000, Satu – Mare cu 17.000 locuitori, Turda cu 6.000 locuitori, Arad cu 10.000. În majoritatea cazurilor această creştere reprezentând 25 – 40% din populaţia oraşelor respective în anul 1910.
În condițiile în care populația rurală a Transilvaniei a fost formată în anul 1910, după cum rezultă de mai sus, din 81,2% români, autoritățile maghiare au căutat ca sporul de populație din orașele din Transilvania (cu excepția celor din comitatele Odorhei , Ciuc și Trei Scaune) să nu fie alimentat de populația din împrejurimile orașelor.
După anul 1918, sporul populației românești din orașele Transilvaniei s-a datorat, în primul rând, după datele din statisticile existente, din afluxul treptat al populației românești provenite din împrejurimile acestor orașe. (A se vedea Jinga Victor, Probleme fundamentale ale Transilvaniei, pag. 251 – 275).
Fără a intra în amănunte pe aceste subiecte, de remarcat faptul că dacă populația rurală din Transilvania era formată din 81,2% din români în anul 1910, din suprafața însumată a moșiilor de peste 1.000 jugăre conform unei statistici din anul 1916, 93, 7% din această suprafață a aparținut maghiarilor și 4,8 % românilor, iar din suprafețele însumate a moșiilor de la 100 până la 1.000 jugăre, 81,1% din aceste suprafețe au aparținut maghiarilor și 13,7% românilor. (Vezi Oberding Jozsef Gyorgy, Az Erdelyi Agrarreform, 1930, pag. 6).
Înainte de anul 1918 au fost în orașele Transilvaniei numai cinci licee cu predare în limba română (Brașov, Blaj, Beiuș, Brad (ultimul numai cu patru clase, iar cel de la Beiuș a avut de la sfârșitul secolului al XIX-lea numai ciclul inferior în limba română) – toate aparținând Bisericilor românești, Năsăud – fundațional grăniceresc, nici unul înființat după încorporarea Transilvaniei la Ungaria din anul 1867), în primii ani după anul 1918, în orașele Transilvaniei s-a ajuns la 43 licee românești. ( Vezi Țara noastră 6 / 19 noiembrie 1922).
Dacă înaintea de anul 1918 nu exista nici o școală industrială în limba română în orașele Transilvaniei și numai o școală comericală (confesional ortodoxă la Brașov), după anul 1918:
„Luând în cercetare numai 4 judeţe învecinate una cu alta: judeţele Sibiu, Alba, Târnava-mică şi Târnava mare, găsim nu mai puţine decât 7 scoale comerciale de stat. la Sibiu câte o şcoală sup. de comerţ pentru băieţi şi una pentru fete; în Sălişte (jud. Sibiu) o şcoală sup. de comerţ pentru băieţi; Alba-lulia, şcoală comerc. sup. pentru băieţi; în Mediaş şcoală superioară de comerţ pentru băieţi şi în Blaj, câte o şcoală sup. de comerţ şi pentru fete. Ultimele două deschise în timpul din urmă şi adăpostite în edificii proprii pompoase, construite în stil românesc.”(Sursa bibliografică: Revista Economică 30 / 1931).
Numărul total al școlilor medii (secundare) cu limba de predare română din Transilvania, au ajuns la 102 în primii ani de după anul 1918.
Rata şomajului în luna octombrie 2019 a scăzut la 4%, cu o zecime de punct procentual mai mică față de cea înregistrată în septembrie (4,1%). Nivelul poate fi considerat la minime istorice (în anul 2008, pre-criză, șomajul depășea 5,5%), dar tensiunile din piața muncii rămân, iar actualul Guvern ar putea să le aplatizeze prin politici atent măsurate. Numărul şomerilor din octombrie 2019 a fost de 365.000 de persoane, dar concomitent economia avea în această toamnă circa 55.000 de locuri de muncă disponibile (vacante).
Numărul şomerilor a coborât la 365.000, dar în același timp economia are 55.000 de joburi disponibile!!!!
Oferta
disponibilă de forță de muncă a rămas și în această toamnă la valori
modeste, în timp ce rata locurilor de muncă vacante și-a păstrat, așa
cum spuneam, trendul de ușoară ajustare în sens descendent, observat din
ultimul trimestru al anului anterior. ”S-a conturat o tendință de
atenuare a gradului de tensionare a condițiilor pe piața muncii, însă
persistă problemele structurale (instruirea deficitară a forței de muncă
în raport cu cererea, rata înaltă de emigrare în rândul persoanelor de
vârstă activă)”, arată o notă a Băncii Naționale referitoare la piața
muncii.
Potrivit studiului PayWell 2019 realizat de PwC România, un sfert dintre companiile românești iau în calcul importul de forță de muncă, în special de muncitori necalificați, pentru a-și acoperi deficitul de angajați. În aceste condiții, avansul în termeni anuali al numărului de salariați din economie a continuat să se restrângă.
Salariul mediu net pe economie și-a păstrat ritmul anual alert de creștere în septembrie (+14,7%)!!
Pentru
perioada următoare, Sondajul CE-DG ECFIN indică și de această dată o
relativă stabilitate a recrutărilor în toate sectoarele, cu excepția
comerțului unde se întrevede o îmbunătățire.
Totodată, salariul mediu net pe economie și-a păstrat ritmul anual alert de creștere în septembrie (+14,7%), reflectând dificultățile companiilor în atragerea candidaților (indicatorul de necorelare a pregătirii forței de muncă cu cerințele angajatorilor plasându-se în trimestrul II la maximul istoric). Trebuie spus că șomajul e distribuit foarte diferit în țară. Există ”pungi” de șomaj ridicat mai ales în zonele care au suferit o dezindustrializare consistentă, dar și zone cu șomaj zero sau aproape de zero. Despre locuri de muncă să nu uităm de cele cateva zeci de mii de muncitori străini importanți de antreprenori. Mai exact, in Romania, oficial lucreaza in prezent 39.129 de persoane cu cetatenie straina, aceasta cifra fiind de doua ori mai mare decat cea inregistrata cu sapte ani inainte, in 2012 fiind inregistrati in tara noastra 20.166.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, şi primarul municipiului Braşov, George Scripcaru, se vor întâlni astăzi la Bucureşti, cu ministrul Sănătăţii, Victor Costache. „Invitaţia a fost lansată de ministrul Sănătăţii. Vom discuta situaţia spitalelor din Braşov. De asemenea, vom avea o discuţie referitoare la ordinul de ministru referitor la Spitalul Regional Braşov, prin care acestei unităţi îi sunt arondate judeţele Covasna şi Harghita”, a declarat Adrian Veştea.
Reamintim că, la începutul lunii noiembrie, pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost lansat în dezbatere publică ordinului Ministrului Sănătăţii prin care Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov îi erau arondate judeţele Covasna şi Harghita, însă documentul a fost retras după învestirea noului Guvern din rațiuni… liberale. O eplicație, care se lipește ca nuca de perete, o dă premierul brașovean Orban.
Aflat la Braşov în 15 noiembrie, premierul României, Ludovic Orban, a explicat că, odată cu acest proiect, au fost scoase de pe site-uri toate proiectele de acte normative lansate în dezbatere publică de fostul Executiv. „Decizia luată la nivelul Guvernului a fost ca toate proiectele de ordine, de hotărâri de Guvern sau cele legislative iniţiate de Executiv şi aflate în dezbatere publică să fie reanalizate de miniştri. Asta se întâmplă de fiecare dată atunci când se schimbă Guvernul. Acesta este motivul pentru care unele proiecte lansate în dezbatere publică au fost retrase. Evident, toate proiectele pe care le vom considera benefice şi utile, le vom retransmite pentru dezbatere publică”, a declarat la momentul respectiv Orban. I.R.
Prev
