Dansul tradițional Feciorescul de Ticuș, propus pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO, a fost prezentat cu putin timp in urma la Muzeul de Etnografie din Brașov, împreună cu o parte a comunității din Ticușu Nou, în fața specialiștilor în domeniu.
‘Astăzi am sărbătorit comunitatea din Ticușu Nou. Acest dans este înscris pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO, iar la sfârșitul lunii noiembrie, în Namibia, se vor desemna câștigătorii. Asta înseamnă o listă extrem de prestigioasă pentru că este vorba de tradiții din întreaga lume care sunt promovate de UNESCO și ei sunt propuși cu acest dans, Feciorescul. Specialiștii în folclor consideră că este un dans arhaic, un dans cu mișcări specifice vechilor tradiții. Sperăm să fim admiși pe această listă mondială”, a declarat pentru AGERPRES dr. Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie Brașov.
La rândul lui, Dejeu Zamfir, doctor în folclor, a precizat că acest joc are o vechime foarte mare. „Este deja nominalizat și în ziua de 30 noiembrie, în Namibia, unde se întrunește comisia, sperăm să fie validat proiectul. Vechimea acestui joc nu se poate spune, este atât de vechi cât este poporul român.
Când oamenii veneau de la lucru se duceau la joc, putem spune că acest joc are o vechime foarte mare. Jocul din Ticușu Nou este foarte interesant pentru că are ritmul sincopat, ceea ce ne caracterizează pe noi românii. Aș spune că dacă ritmul sincopat nu este chiar românesc, dar cel puțin carpatic este, iar noi suntem în Carpați.
Academician Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București, a subliniat că nu a fost foarte ușor pentru specialiști să propună acest joc pentru competiția din Namibia.
„Nu este pentru prima oară când Muzeul de Etnografie din Brașov organizează acest tip de activități culturale care în primul rând au o valoare deosebită, atât pentru cei care lucrează în cercetare, cât și pentru cei care le furnizează pentru că în felul acesta cei cu care s-a lucrat văd ce înseamnă efectul acțiunii domniilor lor și înțeleg că rămân în memoria colectivă, în memoria acestei culturi mult mai mult decât este viața noastră sau decât este o generație.
Dacă în competiția din 30 noiembrie va ieși sau nu acest joc nu cred că are foarte mare importanță. O competiție trebuie întotdeauna gândită ca o structură în care dai tot ce ai mai bun. Oricum, acolo cei care vor reprezenta România vor fi foarte mândri și foarte demni că pot să reprezinte asemenea performanțe”, a explicat academician Sabina Ispas.
În Jocul fecioresc din Ticușu Nou sunt implicați atât feciorii, cât și bărbații însurați și chiar bătrânii. Costumul este format din pălărie cu ciucuri, cămașă albă, curea la mijloc, cioareci dacă este iarnă sau pantaloni de vară când este cazul, cizme sau bocanci, în funcție de anotimp, iar deasupra cămășii un pieptar brodat. Culorile care predomină pe costum sunt negru și portocaliu închis, iar pe pieptar verde, portocaliu și negru, a precizat muzeograful Alina Mandai.
Ticușu Nou se află la 70 de km de Brașov și face parte din comuna Comăna, din Țara Făgărașului.
AGERPRES