Acestia sunt nemultumiti ca nu mai unde sa-si duca animalele la pasunat, dupa ce oieri din Bran sau Campina si-au facut mutatii fictive la Sacele ca sa-si adjudece pasunile. Crescatorii de animale autohtoni cer organizarea a doua licitatii de atribuire a pasunilor: una pentru ei si una pentru cei mutati de curand in municipiu. Municipalitatea saceleana spera sa rezolve cat mai curand cererile mocanilor.

Dupa ce au protestat de mai multe ori saptamana trecuta, oierii saceleni si-au adus animalele in fata primariei. Mocanii cer organizarea a doua licitatii: una pentru ei, iar ce ramane din pajisti sa fie atribuit noilor localnici din municipiu. Crescatorii de oi saceleni acuza diferiti oieri din Bran sau Campina ca isi fac mutatii fictive doar pentru a beneficia de pasunile din Sacele.

Un trup de pasune ajunge sa se liciteze si la 50.000 de lei, bani pe care mocanii saceleni nu-i au si astfel pierd pajistile pe care isi practica meseria de zeci de ani.

Sorin Sistoian, un oier din Baciu, Sacele, vorbeste despre legile nescrise respectate din batrani si isi aminteste ca Baciul si Turchesul aveau pasuni in Piatra Mare, era regula. Acum, noilor venitii, care au si animale multe si putere financiara, li s-au atribuit cele mai bune locuri de pasunat.

Inca din luna ianuarie se poarta discutii intre Primarie si crescatorii de animale saceleni, pe tema licitatiei pentru pasunile din municipiu. Primul caiet de sarcini a fost contestat de crescatorii de animale si refacut dupa cateva recomandari din partea Prefecturii.

Ordonanta 34/2013 si Hotararea de Guvern 78/2015, care fac referire la organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor sunt neclare. Municipalitatea saceleana a luat legatura si cu Ministerul Agriculturii si spera sa rezolve problema cat mai curand posibil.

Radu Nistor Florea, primarul Municipiului Sacele, va convoca Consiliul Local, pentru a aduce modificari in caietul de sarcini, conform legislatiei in vigoare, pentru ca licitatia sa se desfasoare in bune conditii.

Potrivit mocanilor saceleni, licitatia ar urma sa se desfasoare pe data de 28 mai, desi ar fi trebuit realizata in martie, pentru ca de la 1 mai sa urce deja cu oile la munte. Pana in 15 iunie au termen de depunere a dosarului la APIA; in cazul in care nu se clarifica pana atunci problema, crescatorii vor rata subventiile. Pana atunci insa, vor continua protestele, si ameninta ca data viitoare isi vor aduce oile moarte in fata Primariei.

Vifor Rotar

Producatorii de fructe si legume din piete trebuie sa aiba atestat de producator si carnet de comercializare. In caz contrar, risca amenzi de pina la 22.500 de lei. Multi dintre producatorii veniti din alte zone ale tarii la Brasov au reusit sa-si obtina documentele care le atesta calitatea.
4 mai este data de la care a intrat in vigoare noua lege a pietelor. Prin urmare, si brasovenii care cumpara din piete legume sau fructe ar trebui sa afle exact de unde provin produsele de pe tarabe si informatii despre fermier.

Potrivit legii, de luna aceasta, producatorii sint obligati sa detina si un atestat de producator. Desi au fost pusi din nou pe drumuri, multi comercianti veniti din alte zone ale tarii in piata Dacia au reusit sa-si obtina noul document.
Nu toti agricultorii si fermierii isi vor permite sa-si vinda marfa in piata. Unii vor prefera, la fel ca si pina acum, sa o dea tot intermediarilor. Vor fi obligati sa le inmineze acestora si acte care sa dovedeasca provenienta iar comerciantii vor cere si ei noul act.

Documentul care inlocuieste certificatul de producator contine informatii detaliate atit despre cel care produce, cit si despre exploatatia acestuia. Concret, potrivit Legii pietelor, atestatul contine informatii precum numele producatorului agricol, denumirea produselor si suprafata de teren exploatata de acesta, efectivele de animale pe care le detine si pe care le-a inregistrat in registrul agricol.

Cei care nu se conformeaza legii si nu solicita atestatul de producator risca amenzi usturatoare, care pot ajunge pina la 22.500 de lei.

Vifor Rotar

Bacsisul impozitat si evidentiat pe un bon separat ii nemultumeste si pe ospatari dar si pe patronii de restaurante. Toti angajatii care primesc bacsis vor trebui sa raporteze, in scris, cati bani au cand intra in tura. Patronii vor fi obligati sa tina un registru cu banii personali ai angajatilor, separat de bacsisuri, care va fi aratat inspectorilor de la Fisc. Proprietarii de localuri brasoveni spun ca nu pot face politie cu angajatii lor.

Chiar daca s-au conformat noilor prevederi legale si si-au pus la punct casa de marcat cu butonul special pentru bacsis, patronii de restaurante sustin ca nu-si vor putea controla angajatii permanent iar toata tarasenia bonului fiscal pentru bacsis va fi enervanta si pentru clienti.

Stefan Mitu, administratorul unei pizzerii din Centrul istoric, spune ca nu poate sa aiba controlul asupra angajatului incat acesta sa-si marcheze bacsisul si cred ca clientul nu va mai avea rabdarea sa stea dupa al doilea bon.

Salariul ospatarilor este, in majoritatea cazurilor, cel minim pe economie iar noua lege nu face decat sa-i puna pe picior de plecare.

Guvernul vrea si un registru cu banii personali ai angajatilor, separat de bacsisuri, care va fi aratat inspectorilor de la Fisc. Masura ii pune din nou in situatii imposibile pe proprietarii de localuri.

Angajatii vor fi obligati sa prezinte, la solicitarea organelor de control, sumele de bani aflate asupra lor, atunci cand se afla in incinta unde isi desfasoara activitatea si in timpul programului de lucru. Cei care refuza sa prezinte aceste sume de bani vor primi, din 8 mai, amenzi de 1.250 de lei. Totusi inspectorii va trebui sa se inteleaga de buna voie cu ospatarii pentru ca nu au dreptul sa faca le faca acestora perchezitii corporale.

Vifor Rotar