Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul (II)
In aceasta luna, in data de 29, crestinii sarbatoresc pomenirea taierii capului slavitului Prooroc Ioan Botezatorul.
Numit in popor si Sfantul Ioan de Toamna sau Sfantul Ioan cap taiat, Ioan Botezatorul a fost cel care l-a botezat pe Iisus si a propovaduit legile lui Dumnezeu, infierand faradelegile acelor vremuri. Traditia crestina mai spune ca a fost inmormantat fara cap, de teama ca Sfantul Ioan Botezatorul sa nu invie atunci cand trupul se va uni cu capul.
Din aceasta cauza exista si acum, prin traditie, interdictia de a nu taia nimic cu cutitul sau cu toporul. Asa ca, in aceasta zi, painea se frange, iar legumele se rup in bucati. In acelasi timp, nu se consuma fructele sau legumele care au forma unui cap omenesc (mere, pere, varza, usturoi) sau a unei cruci (nuci, pepene). Nu se bea vin rosu, acesta semanand prea mult cu sangele care a curs in acea fatidica zi. De asemenea, din acelasi motiv, pe masa nu trebuie sa se gaseasca fructe si legume de culoare rosie. In schimb, exista obiceiul de a da de pomana mere, pere si castraveti, de sufletul celor trecuti in alta lume.
Ce se spune in popor despre aceasta zi:
• Sf. Ioan de Toamna (Sf. Ioan cap taiat) aduce cu sine o seama de interdictii asupra taiatului fructelor si legumelor ce au forma rotunda, sau alimentelor ce amintesc de sangele varsat.
• Crucea mica este rea de friguri, caci atunci de regula incep frigurile a prinde pe oameni
• Sf. Ion taie capul pe curechi; Irod i-a taiat capul pe curechi. De aceea se posteste, nu se mananca poama rosie si curechi ros, nici fiertura. Unii mananca numai struguri sau ajuneaza. Nu se mananca din blid sau tipsie. Oamenii impart mere, pere, castraveti.
• Sf. Ioan era un tanar sarac, cuminte si foarte frumos, si tocmai pentru aceasta frumusete o femeie bogata isi puse ochii pe dansul. Intr-o zi se intalneste si-i spune chiar ca peste noapte il va astepta la dansa acasa. Sa vina dar, ca va fi bine de el, sa vina, ca, de nu va veni, vai si amar va fi de capul lui. Sf. Ioan care stia din ce pricina il paste acest greu pacat, se intrista adanc si se ruga lui Dumnezeu sa-i ia ceea ce-i casuneaza atata scarba – frumusetea cea ademenitoare – si sa-l faca urat. In acest chip socotea el ca femeia aceea isi va intoarce fata si gandurile cele rele de la dansul. Dumnezeu se milostivi de fecior si-l invata, se zice, ca sa scoata cutitul si sa-si taie capul. Sf. Ioan facu intocmai in aceasta zi de toamna si in locul capului sau se pomeni cu un cap de oaie. Astfel a plecat spre casa femeii care il chemase. Cand aceasta l-a vazut, s-a cutremurat de spaima si cu ocari l-a dat afara. In acest chip Sf. Ioan a fost scutit de pacat. Frumosul lui cap a fost aflat tocmai mai tarziu, la 25 mai, cand biserica porunceste si poporul serbeaza chiar Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul.
• Inceperea postului negru, numit si sec, de la cruce pana la cruce (Inaltarea Crucii, 14 septembrie). O datina dintre cele mai latite si uzitate la poporul roman este tinerea postului negru, si asta in rastimpul de la Taierea capului Sfantului Ioan, 29 august, pana la Inaltarea Sfintei Cruci, 14 septembrie. Prin acest post postitorii isi mantuiesc sufletul de cele mai grele pacate facute in viata, precum: furturi cu ucideri, cauza ramanerii familiei fara capatai si aprinderi.De mai multe si mai adese ori insa se posteste de parinti, pentru vorbele urate si grele vorbite in ceasuri necurate,in manie si furie contra copiilor. Acest post se tine cu mancarea in fiecare zi a unei pogaci (turte) de grau sau turte de malai, coapta in spuza (pe carbuni), pe care singur pacatosul sau cel ce posteste trebuie sa o faca si sa o coaca si iarasi numai el sa o atinga. Nu e apoi permis sa o taie, ci totdeauna, mancand, sa o franga, pastrandu-se restul ramas de la mancare jos, pe pamant, sub icoana sfanta si, daca se poate, sa fie icoana Preacuratei. La pacate mai usoare se pot manca si poame. Asemenea este oprita dormirea pe asternut ridicat (in pat), ci pe pamant si, de se poate, fara asternut, numai la capatai o perina umpluta cu paie de grau si neacoperit cu nimic. La sfarsitul postului, mergand la biserica, duce pomana menita celui care posteste: colac, struguri, untdelemn, o chita de flori in al carei mijloc este o lumanare de ceara curata si facuta de femeie iertata ori de fata fecioara.
• Postul se tine pentru boli, mai ales pentru friguri
• Sa nu se taie pepeni verzi, ca e rau de friguri
• In ziua in care cade crucea mica nu este bun de semanat nici o bucata.
