TAMPLARUL…OAMENII CONSTRUIESC PREA MULTE ZIDURI SI PREA PUTINE PODURI
Doi fraÅ£i care trăiau în gospodării alăturate au avut un conflict. A început cu o mică neînÅ£elegere ÅŸi a luat amploare până când s-a produs dezbinare între cei doi. Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de liniÅŸte.
Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uÅŸa fratelui mai mare. Când a deschis uÅŸa a văzut un bărbat cu unelte de tâmplărie.
"Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul. Poate aveÅ£i nevoie de mici reparaÅ£ii aici, în gospodărie, eu v-aÅŸ putea ajuta".
"Da, a zis fratele mai mare. Am ceva de lucru pentru dumneata. Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieÅŸte vecinul meu. Mă rog, de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălÅ£ime, nu vreau să-l mai văd.
Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aÅŸ vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata".
Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie. Aproape de asfinÅ£it, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba. Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut ochii mari ÅŸi a rămas cu gura căscată.
Nu era deloc un gard de doi metri. În locul lui era un pod care lega cele două gospodării peste râu.
Tocmai în acel moment vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui ÅŸi, copleÅŸit de ceea ce vedea, ÅŸi-a îmbrăţiÅŸat fratele mai mare ÅŸi i-a spus:
"EÅŸti un om deosebit, să te gândeÅŸti tu să construieÅŸti un pod aÅŸa de frumos după tot ce Å£i-am spus ÅŸi Å£i-am făcut!
Iartă-mă, frate!"
Åži s-au iertat.
Tâmplarul, văzându-ÅŸi treaba terminată, începu să-ÅŸi adune uneltele ca să plece într- ale sale.
"AÅŸteaptă, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata".
"Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit."
"OAMENII CONSTRUIESC PREA MULTE ZIDURI SI PREA PUTINE PODURI" (Isaac Newton).
