Tentativa de atentat de la Budapesta iși are rădăcinile la Tg. Secuiesc!

„Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgalom – HVIM) a intrat şi mai mult în atenția publicului larg din România în decembrie 2015, odată cu știrile care informau că un etnic maghiar din Tg. Secuiesc urmărea să detoneze o bombă artizanală între manifestanții români care aveau să iasă în centrul orașului pentru a sărbători Ziua Națională de 1 Decembrie. Era vorba despre Beke István, membru al acestei grupări, care potrivit informațiilor transmise de DIICOT într-un comunicat de presă emis în data de 29 decembrie 2015, acționa la îndemnul și solicitarea lui Szőcs Zoltán, liderul celulei HVIM Tg. Secuiesc.„În cauză, există suspiciunea rezonabilă că, în realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naționalist-extremistă  ”Mișcarea de Tineret 64 de Comitate’‘ – HVIM le promovează în Transilvania în scopul realizării, inclusiv prin acte de violență îndreptate împotriva cetățenilor români și a bunurilor acestora, dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităților române în actul de exercitare a puterii de stat în zona așa-zisului ‘Ținut Secuiesc’. Actiunea  # este inca o etapă a procesului ce vizează refacerea ‘Ungariei Mari’  membrii structurilor locale ale extensiilor în România ale HVIM  suspectul Szocs. Zoltan. i-a instigat pe membrii celulei Tg. Secuiesc a HVIM Transilvania să confecționeze un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, pe raza județului Covasna, în timpul manifestațiilor prilejuite de sărbătorirea de către cetățenii români a Zilei Naționale de 1 Decembrie, inculpatul Beke István Attila, membru marcant al respectivei formațiuni naționalist-extremiste.

În linii mari, presa a arătat că „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” este o organizație de extremă-dreaptă, fondată în 2001 de Toroczkai László, la Szeged în Ungaria. Scopul grupării este acela de a milita pentru reunificarea  maghiarilor din afara Ungariei şi pentru revizuirea Tratatului Trianon.
Numele organizaţiei provine de la cele 64 de comitate în care era împărţită Ungaria înainte de Tratatul de la Trianon (1919)”. HVIM are mai multe filiale active si pe teritoriul României, în special în zonele în care trăiește o populație maghiară numeroasă. Președintele formațiunii, Zagyva György Gyula, a fost declarat indezirabil de autoritățile române.
 „În statutul depus la instanţă, asociaţia se ocupă de  ‘‘valorificarea drepturilor de autodeterminare a maghiarilor din Ardeal” şi ‘prezentarea nelegiuirilor care au fost cauzate ca urmare a încheierii Tratatului de Pace de la Versailles, la sfârşitul Primului Război Mondial‘”.

Conform informațiilor promovate  „HVIM nu este organizată juridic în România, pentru că inițiatorii mișcării s-au răzgândit. Informații despre HVIM au fost preluate însă de presă de pe site-ul riseproject.ro, cunoscut pentru anchetele și investigațiile ample pe care le efectuează.   Documentarea a fost făcută împreună cu o echipă de jurnaliști din Ungaria. „RISE Project a urmărit activitatea celor mai influenți membri ai organizației într-un proiect comun cu colegii de la Atlatszo.hu, o organizație de jurnalism de investigație din Budapesta. Campania de recrutare a HVIM a avut loc si în mai multe orașe din Transilvania. Activiștii organizației i-au chemat pe tinerii maghiari la mese rotunde și i-au invitat să se alăture mișcării, ademenindu-i cu slogane precum: ‘Ieși din zona de confort, vezi cum e viața în HVIM’, ‘Fă parte din rezistență’, ‘Noi nu luptăm doar în spațiul virtual, steagul libertății noastre flutură din nou. Vino cu noi pe tărâmul acțiunii”.De altfel, controversata grupare este prezentată ca indezirabilă și printre unii dintre etnicii maghiari care trăiesc pe teritoriul României.
 „Extremiștii din ‘Mișcarea tinerilor din cele 64 de comitate’ au venit la manifestările organizate la Cluj-Napoca, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Tinerii au venit îmbrăcați în haine pe care aveau inscripționată harta Ungariei Mari, purtând cu ei steaguri ale acesteia. Extremiștii au sosit după ce restul etnicilor maghiari participanți la manifestație au intrat în biserica Sf. Mihail. Organizatorii nu au fost de acord ca facțiunea extremistă să participe la comun cu ceilalți etnici maghiari, astfel că aceștia au fost nevoiți să vină mai târziu”, se arată pe site-ul citat.