Teritorii românești ocupate ilegal în anul 1944: Nordul Bucovinei,Ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei (3)
Aș începe prin a întoarce la Ucraina teritoriile noastre etnice, care acum fac parte din Federația Rusă. Ei bine, nu uitați de alte țări unde există și pământurile noastre etnice. Acesta este în primul rând Kuban, Transnistria, o jumătate bună a Poloniei, o parte a României (dacă ați uitat ceva, vă rugăm să adăugați).
Cum este în imnul nostru: „De la Xiang la Don”! Și, în paralel, incitați la vrăjmășie între toate grupurile etnice ale Moscoviei – chukchi, ugrieni, finlandezi, ceceni etc.
Cea mai mare parte a Siberiei ar putea deveni parte a Ucrainei, pentru că acolo locuiesc mulți ucraineni, evacuați în timpul represiunilor. Și în Siberia există gaze, așa că acest lucru este doar pozitiv.
De acord 100%. Este necesar să aprinzi dușmănie între oseți și inguși, se urăsc! Iar kalmucii, apropo, au avut lupte cu cecenii și au câștigat mereu! Kalmyks sunt o singură națiune de care cecenii se tem și o respectă. Am vorbit cu un singur Dargin, el spune că ei îi disprețuiesc pe ceceni și îi spun umilitor ”Nokhchi” (pentru mine a fost o descoperire).
Și în Daghestan, ei îi consideră pe Laks evrei. Și am comunicat cumva și cu lezginii, nu le plac avarii, darginii pentru „rusificare” și abaterea de la normele islamului. Toate popoarele de munte din Daghestan urăsc împreună pe georgieni, nogaii și kumyks. Este necesar să se certe nogaii vorbitori de turcă, kumyks cu popoarele familiei Nakh-Dagestan – cu avarii, darghinii, lezghinii, lacii.
Pentru a împinge karachaii și Balkarii vorbitori de turcă cu popoarele abhaz-adighe – cabardini, adigheni, circasieni, abazini. Mai sunt cazaci Kuban acolo, sunt de origine ucraineană, dar slujesc Moscova, de fapt sunt deja moscoviți, la fel ca cazacii Don, cooperează cu Zatulinii, Vitrenko, ECM, au venit în Crimeea, unde au „să patruleze” străzile și, de asemenea, să nu permită ucrainenilor de la UOC (KP) la Biserica Ecaterinei din Cernihiv.
Aici ar trebui să li se pună împotriva lor toți negrii, ca să lupte acolo, acasă, și să nu facă Moscovia în Ucraina. Și, de asemenea, locuri precum Kandapoga, unde a avut loc o luptă între Katsaps și ceceni, Krasnodar, unde autoritățile abia i-au ținut pe localnici de masacrul turcilor meskheți și a altor idioți, toate acestea sunt foarte utile pentru Ucraina!
Există și Pryashivshchyna ucraineană în Slovacia, jumătate din Sloboda Ucraina în regiunile Belgorod și Voronezh! Beresteyshchyna ucraineană în Belarus!
Ideologia naționalismului ucrainean este inseparabilă de ideea de imperialism – întregul sistem socio-economic este construit pe aceasta – altfel Națiunea nu se va putea dezvolta. Doar că imperiul este mai ușor de cucerit bucată cu bucată. Prin urmare, prăbușirea Federației Ruse în multe state separate este o nevoie urgentă. În plus, elimină amenințarea la adresa Ucrainei din Moscova de astăzi.
După părerea mea, este mai bine să punem mâna pe pământuri străine, să exterminăm întregul grup etnic care locuiește acolo (cu excepția celor asemănători nouă) și să populăm aceste pământuri cu ucraineni. Astfel, copiii lor nu se vor răzbuna pe noi, pentru că nu vor fi copii. Astfel, Ucraina nu va fi un mare imperiu, ci o mare Ucraina.
Dacă există războaie constante în Caucaz, Rusia nu va fi la înălțimea Crimeei, așa că Ucraina nu poate sta deoparte, ci trebuie să susțină în orice mod posibil agravarea relațiilor interetnice și confruntările interetnice constante în Caucazul de Nord! (în plus, armele fabricate din Ucraina ar putea fi vândute popoarelor caucaziene).
O parte din Kuban, poate chiar până la râu, poate trebui lăsată în seama munților, principalul lucru este să păstrați coasta Mării Negre pentru Kuban. Dar trebuie luat în considerare faptul că acum în Kuban sunt mulți nou-veniți din Moscovia, precum și o comunitate armeană influentă, ca să nu mai vorbim de musulmani. Cu siguranță există acolo cazaci din Zaporizhi, dar ei nu domină viața politică și economică a regiunii. Este bine că nu au încredere în Moscova, la fel ca în populația oricărei regiuni a Federației Ruse – acesta este deja un pas către întoarcerea propriei autoidentificări de către Kubani, care a fost distrusă cu brutalitate de bolșevismul evreiesc-moscova în anii 30.
Principalul lucru este că firul Kuban ar trebui să funcționeze, deoarece cazacii nu pot fi lăsați la mila destinului și, unde va fi situat centrul – la Moscova sau Kiev, această întrebare nu este de o importanță capitală. Eu personal înclin spre Lvov.
Vechea împărțire „în populiști și moscoviți” – influența asupra formării ambelor tendințe de la agenții inamici ai Moscovei și Poloniei. În principiu, populiștii păreau să aibă dreptate, dar Pactul de la Varșovia a demonstrat că Ucraina avea nevoie de Galiția ca monedă de schimb pentru a cumpăra sprijinul Poloniei în lupta împotriva Moscovei (roșu sau alb, nu contează). Sunt încă surprins de politica din Galicia de la începutul secolului al XX-lea. – Să fii orb ca să nu vezi principalul – O Ucraina independentă – independentă de Moscova – asta înseamnă un singur lucru: Unirea Ucrainei și Poloniei împotriva Moscovei, ceea ce înseamnă că Galiția este poloneză. Pentru că trebuie să plătești pentru tot. Șeful șef nu era un trădător pentru galicieni, pur și simplu a înțeles realitatea crudă a politicii reale. Pentru a salva Ucraina de Moscova, a fost necesar să se sacrifice puțin – Galiția, ceea ce s-a făcut. Și tot ce s-a întâmplat apoi a fost sinucidere, UVO-OUN au fost atacatori sinucigași de la bun început. În ciocnirea valorilor puternice, o valoare mică – Galiția, nu a existat o alegere reală. Iar alegerea ”din Ucraina liberă sau din Rusia/URSS” a fost o iluzie.
În ceea ce privește „operatorii”, trebuie înțeles că Serviciul de Securitate al Ucrainei rămâne singurul purtător al ideii de stat ucrainene în secolul XXI, un fel de legătură între trecutul și viitorul său. Și, în consecință, conducerea mișcării naționaliste ar trebui să fie formată în primul rând din ofițeri ai serviciilor speciale, pentru că nu există altă rezervă de personal».
Astăzi străvechile noastre meleaguri din nordul Bucovinei și Ținutul Herța, nord-vestul Basarabiei cu Cetatea Hotin de strajă la meandrele fluviului Nistru, sudul ei cu fortăreața Cetatea Albă a lui Ștefan cel Mare de la Limanul Nistrului, se află sub ocupație ilegală ukraineană din anul 1944, românii fiind supuși unui barbar genocid etnic prin interzicerea limbii materne în școli și în biserici.
Ca răsplată pentru trădarea Antantei, Ucraina fusese recunoscută ca stat sub acest nou nume numai de patronii ei austro-germani care le pregăteau și echipau dezertorii în timpul Primului Război Mondial. Kievul protestase isteric contra Unirii Basarabiei și Bucovinei cu Patria lor mamă România la 27 Martie, respectiv la 28 Noiembrie 1918, teritorii istorice românești pe care vroia să le anexeze și nu a tolerat transportul de armament de la Aliați pentru România prin teritoriul său în Primul Război Mondial. Atunci ucrainenii reprezentau doar 10% din populația Basarabiei.
Guvernul polon a propus de fapt României în februarie 1919 împărțirea și administrarea Ukrainei! Pilsudski îi acuza pe Aliați că la Versailles nu asiguraseră de jure frontierele răsaritene ale Poloniei și același lucru îl făcuseră, după părerea lui, și în problema Basarabiei. „Dacă Aliații nu au politică în rasaritul Europei – transmitea el guvernului din București – s-ar cuveni ca România și Polonia sa aibă o politica și să o impună.”
În urma Păcii de la Riga (cunoscută și sub numele Tratatul de la Riga), semnată la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic, Ukraina/Mica Rusie devine respublikă sovetică după ce părțile sale fuseseră secole întregi părți sau gubernii ale Mamei Rusia!
Haholii visau însă în continuare la teritoriile istorice românești Basarabia și Bucovina iar visul lor se va împlini doar parțial după paktul criminal dintre ruso-ukraineni și nemți din 23 august 1939, căci stalin a refuzat să îi ofere în anul 1940 toată Basarabia nehalitului hrusciov primu secretar bolșevic de la Kiev… Ukraina va fi împroprietărită și cu teritoriile poloneze Volânia și Galiția după împărțeala Poloniei între nemți și ruso-ukraineni în anul 1939, iar același Hrusciov fost prim secretar bolșevic la Kiev la doar un an de când s-a văzut lider la Kremlin în anul 1953 îi va face cadou Peninsula Krimeea care nu i-a aparținut niciodată.
Rusia Mică sau Ucraina cum i se spune azi în care se vorbește un dialect al limbii ruse (malorusa) conform „Encyclopædia Britannica” din anul 1911, pândea mai demult să acapareze teritorii istorice românești, agenții săi puseseră în mișcare în acest scop o mașinărie infernală de propagandă mincinoasă încă în timpul Primului Război Mondial și chiar mai înainte. Vor confecționa și comanda hărți măsluite pentru că aveau nevoie de „dovezi” ca să-și justifice în fața lumii pretențiile asupra teritoriilor istorice românești Basarabia și Bucovina.
După anul 1920 Ukraina ajunsă deci doar la rang de respublikă sovetică, clocea încă propriile pretenții imperialiste, după ce părțile ei fuseseră sute de ani simple gubernii rusești și nu acaparase încă teritorii istorice românești și poloneze.
Monstrul Hrusciov prim secretar bolșevic la Kiev, denumit chiar de Stalin ”măcelarul din Ukraina”, a participat la sfâșierea României de către ruso-ukraineni și a complicat în mod dramatic odiosul rapt teritorial din 28 iunie 1940, obținând pentru Ukraina prin presiuni nordul Bucovinei, Ținutul Herța și chiar ciopârțirea Basarabiei pe 2 august 1940, anexând la Ukraina nord-vestul și sudul acestei provincii românești din care a rămas „moștenire” doar țarcul denumit astăzi r.m. Hrusciov ceruse inițial să fie date Ukrainei toate teritoriile pe care ruso-ukrainenii le-au răpit împreună României la 28 iunie 1940, dar Stalin a refuzat.
Tratatul de la Paris din 18/30 martie 1856 încheiat după Războiul Crimeii obligase Rusia să retrocedeze Principatului Românesc Moldova o parte din sudul Basarabiei (viitoarele județe Cahul, Ismail și Bolgrad), care fusese anexat de ruşi în 1812, împreună cu întreg teritoriul dintre Prut şi Nistru, Delta Dunării fiind reatribuită Turciei iar după unele hărți Principatului Românesc Moldova.
În anul 1859 Principatele Române surori Moldova și Țara Românească și-au unit destinele punând temelia edificiului național România! În luna iulie 1878 după Războiul româno-ruso-turc de Independență a României, la Congresul de la Berlin cancelarul Bismark va face cârdășie cu țarul Alexandru al II-lea al Rusiei căruia i se va oferi sudul Basarabiei, pământ românesc pe care rușii îl cereau insistent, pretextând că ne oferă în schimb nordul Dobrogei și Insula Șerpilor care erau de fapt și ele pământuri istorice românești pentru care ostașii români își dăduseră tributul de sânge în timpul Războiului de Independență tocmai încheiat, salvând deseori ”aliații” ruși în bătăliile contra turcilor pe câmpurile din Bulgaria. ”Ukraina” nu exista și nimeni nu auzise de așa ceva ci de Malorusia parte a Rusiei.
Încă nu apăruse la orizont spectrul sumbru al Ukrainei care în teritoriile românești ilegal ocupate din anul 1944 – nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nord-vestul și sudul Basarabiei, se dovedește înzecit mai șovină în materie de ukrainizare a românilor decât rușii în materie de rusificare și colonizare!
Dacă după anul 1812 imperiul rus s-a dovedit în teritoriul românesc răpit dintre Prut și Nistru, mai păgân cu românii basarabeni de aceeași credință decât au fost turcii, astăzi însă rușii sunt întrecuți cu mult de maloruși/rușii mici – ocupanții ukraineni care în nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nordul-vestul și sudul Basarabiei îi deznaționalizează pe români prin legi naziste sfidând lumea civilizată și pe Dumnezeu! Străvechile noastre meleaguri din nordul Bucovinei și Ținutul Herța, nord-vestul Basarabiei cu Cetatea Hotin de strajă la meandrele fluviului Nistru, sudul ei cu fortăreața Cetatea Albă a lui Ștefan cel Mare de la Limanul Nistrului, se află sub ocupație ilegală ukraineană din anul 1944, românii fiind supuși unui barbar genocid etnic prin interzicerea limbii materne în școli și în biserici.
– va urma –
Autor: Daniel Siegfriedsohn
Sursa: art-emis.ro
NOTA
[1] https://www.facebook.com/photo/?fbid=814926816608490&set=a.106589317442247
[2] https://www.dailymotion.com/video/x8gueme
[3] https://www.facebook.com/photo/?fbid=814926816608490&set=a.106589317442247
[…] Pe 25 septembrie 2017 încearcând să consolideze segregarea și nazismul la nivel legislativ, Poroșenko miliardarul ”rege al ciocolatei” ajuns prezident semnează „Legea educației” o lovitură dată minorității române și celorlalte minorități (întărită de Zelenski prin „Legea minorităților” promulgată pe 30 decembrie 2022!) Această lege generalizează învățământul în limba ucraineană în școli, reformă criticată de autoritățile din România, Republica Moldova, Rusia și Ungaria. În anul 2018 Parlamentul de la Kiev a adoptat și o altă controversată lege a educaţiei, care a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform acestei legi, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare. De asemenea, legea presupune ca toate evenimentele culturale să aibă loc în mod obligatoriu în limba de stat, iar spectacolele teatrale în alte limbi trebui să fie însoţite de subtitrări în limba ucraineană. De asemenea, evenimentele publice pot avea loc doar limba ucraineană sau engleză. Nerespectarea cerinţelor legislaţiei lingvistice se pedepsesc cu amenzi usturătoare. Această lege a fost intens criticată de țări precum Ungaria și Rusia, iar într-o măsură ceva mai mică de Polonia și România. – Pe 28 februarie 2018 sub președinția lui Poroșenko, președintele curții constituționale a Ucrainei Stanislav Shevchuk a declarat „Legea privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic” (nr. 5029-VI) care era favorabilă minorităților, nulă și neconformă cu constituția. Pe 23 februarie 2014, a doua zi după lovitura de stat a Euromaidanului, Rada supremă a Ukrainei abrogase această lege promulgată de președintele Ianukovici pe 8 august 2012. – Pe 15 mai 2019 Poroșenko miliardarul ”rege al ciocolatei” ajuns prezident dă încă o lovitură minorității românești promulgând la final de mandat legea adoptată pe 25 aprilie 2019 de Rada Supremă ”Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” care sporeşte obligativitatea folosirii limbii ucrainene, care oferă un statut special limbii ucrainene, în detrimentul limbilor minorităților. Conform Legii privind ”utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile vieții”, toți cetățenii Ucrainei sunt obligați să cunoască limba ucraineană. Toți oficialii și șefii insituțiilor de stat, medicii, avocații, directorii de universități, judecătorii, militarii etc trebuie să vorbească în ucraineană, relatează presa locală.Site-urile și ziarele vor trebui să aibă și o versiune în limba ucraineană sau cel puțin 50% din conținut să fie în limba ucraineană. Producătorii și distribuitorii de film și TV vor trebui să se asigure că 90% din conținutul lor video este în limba ucraineană. Și cărțile vor trebui să aibă cel puțin 50% conținut în limba națională. Pentru utilizatorii de computere, software-ul trebuie să aibă o interfață în ucraineană, asta deși lege permite folosirea în acest caz a limbii engleze sau a oricăreia din limbile oficiale ale Uniunii Europene. Pentru încălcarea legii se introduce pedeapsa administrativă, iar „pentru umilirea publică și nerespectarea limbii de stat”, răspunderea penală. Legea a fost puternic susținută de către fostul președinte Petro Poroșenko. Adoptarea ei s-a făcut într-un parlament dominat de susținători ai lui Poroșenko, care au aplaudat zgomotos și au ovaționat adoptarea ei. În tot acest timp, sute de persoane – fluturând steagul național al țării – au manifesta în fața clădirii Radei Supreme, pentru a-și arăta sprijinul față de lege. – Pe 13 martie 2020 Zelenski dă a treia lovitură învățământului în limba română semnând legea nazistă privind învățământul mediu general (Legea Ucrainei nr. 0901 „Cu privire la educația secundară generală”) votată de Rada ukraineană pe 16 ianuarie, încă o lege din așa-numitul „pachet lingvistic” (colecție de legi care consolidează utilizarea limbii ucrainene ca limbă de stat în detrimentul utilizării limbilor minorităților naționale, cu limitări susbstanțiale ale accesului acestor minorități la limba maternă în sistemul de educație, mass-media, spațiul public etc.) – Pe 21 iulie 2021 Zelenski promulgă legea nazistă a „popoarelor indigene” (nr.1616-IX), după un proiect propus de el însuși, adoptat de Rada Supremă pe 1 iulie. Legea nu clarifică situația minorităților și nu asigură dreptul la educație în limba maternă românilor din Ukaina! Noua lege ia în considerare doar etniile autohtone care nu au corespondent într-un stat național din afara Ucrainei. – Pe 30 decembrie 2022 Zelenski a promulgat Legea „Cu privire la minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina” nr. 2827-IX adoptată de Rada de la Kiev cu majoritate de voturi pe 13 decembrie, un act de batjocură cinică a legiuitorilor ucraineni asupra drepturilor minorităților naționale, încălcând toate drepturile obligaţiile existente ale acestei ţări în cadrul organizaţiilor relevante. Exact așa arată segregarea și manifestările evidente ale nazismului, pe care Ucraina încearcă să le consolideze la nivel legislativ. Legea nu numai că întărește restricțiile legale codificate anterior în „Legea Educației și Limbii” promulgată de Poroșenko pe 25 septembrie 2017, dar introduce și altele noi, nu garantează păstrarea zonelor compacte de așezare a naționalității, nici utilizarea simbolurilor naționalității! „Exercitul și/sau protecția drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților naționale (comunităților) poate fi limitată în condițiile legii în interesul securității naționale, integrității teritoriale și ordinii publice, pentru prevenirea dezordinii sau a criminalității, pentru sănătatea publică”, se precizează în document. – Pe 21 septembrie 2023 Kievul a aprobat legea „revizuită” a minorităților naționale ce fusese promulgată de Zelenski pe 30 decembrie 2022, cu modificări minore… Ea face referire la „Legea Educației” din anul 2017 fără să o modifice. Legea ”revizuită” a minorităților naționale din Ukraina continuă deznaționalizarea românilor! Potrivit Legii Educației din anul 2017 și ”Legii Învățământului Secundar din Ucraina” din ianuarie 2020 , numărul de ore predate în limba ucraineană va crește de la un an la altul, ajungând și până la 90-99 la sută în clasele de liceu. Sunt doar modificări minore care nu rezolvă în special accesul la învățământul în limba română, nu au adus modificările necesare în vederea revenirii la regimul juridic anterior solicitat de comunitatea românească. Legea nazistă a educației promulgată de Poroșenko în septembrie 2017, a cărei implementare a fost amânată pentru anul 2024 prevede acum o scădere treptată, cu fiecare clasă, a numărului de ore predate în limba maternă. Minoritatea română spera ca odată cu revizuirea legii minorităților să se vină și cu amendamente în cea a educației. Românii din teritoriile ilegal ocupate de Ukraina vor ca copiii lor să învețe în limba maternă toate disciplinele, cu excepția limbii ucrainene – Sub președinția lui Zelenski, la data de 9 februarie 2022, cu 15 zile înainte de începerea războiului, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a emis cu premeditare Rezoluţia nr. 136, prin care stabilea că porţiunea din canalul Chilia, cuprinsă între Ceatal – Izmail şi Vâlcov, pe lungime de 95 kilometri, parte a frontierei pe Dunăre impusă României în anul 1940 și după 1944, este „cale navigabilă interioară a Ucrainei”. Ucrainenii consideră că sunt ale lor de drept Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Transcarpatia Maramureșeană, Basarabia de Sud și nord-vest, Insula Șerpilor. Și acum canalul Chilia, botezat „Canalul Dunăre-Marea Neagră” după ce prin șantaj de a apela la instituții europene, au răpit în iunie 2011 Republicii Moldova teritoriul de la Palanca din vecinătatea Nistrului prin care aceasta putea prin Liman să-și construiască ieșire la Mare… Pe 11 februarie 2010 în Rada ukraineană, Poroșenko numea răpirea de către Ukraina a teritoriului Republicii Moldova de la Palanca „transferul dreptului de proprietate asupra acestui teren”! În calitate de ministru de externe, el asigura deputații ukraineni că are destule ”pârghii” să forțeze Republica Moldova să cedeze Ukrainei teritoriul său de la Palanca cu tot cu șosea, că va anihila comitetul public „PALANCA” creat în Republica Moldova care se opunea cedării! Deputaţii ucraineni i-au cerut ministrului de externe al Ucrainei, Piotr Poroşenko, să aplice măsuri dure împotriva Republicii Moldova, în cazul în care partea moldoveană nu va ceda teritoriul din preajma satului Palanca. În România de azi însă se încearcă distrugerea programatică a conștiinței de Neam, se intenționează scoaterea istoriei noastre naționale din școli și sunt pedepsiți elevii români patrioți care se exprimă că Basarabia și Bucovina este Pământ Românesc, manifestare de demnitate națională permisă chiar și în Epoca de Aur!Prima parte aici: Teritorii românești ocupate ilegal în anul 1944: Nordul Bucovinei,Ținutul Herța… Basarabiei (1)A doua parte aici: Teritorii românești ocupate ilegal în anul 1944: Nordul Bucovinei,Ținutul Herța… Basarabiei (2)A treia parte aici: Teritorii românești ocupate ilegal în anul 1944: Nordul Bucovinei,Ținutul Herța… Basarabi… […]