Timis: Mozart in Pesteri Romanesti
Muzica lui Mozart va rasuna duminica, din nou, in Pestera de la Romanesti, in cadrul unui proiect unic in tara noastra.
Initiatorul speo-concertului, directorul Filarmonicii Banatul din Timisoara, prof. Ioan Coriolan Garboni, a declarat, pentru AGERPRES, ca cea de a XXIV-a editie a evenimentului aduce, ca noutate, reinfiintarea orchestrei de alamuri a Filarmonicii, conduse de dirijorul Radu Popa, dupa mai multi ani de la destramarea ei.
„Sarbatorim intalnirea omului cu natura si cu muzica celor mai mari compozitori ai lumii, din randul carora nu poate lipsi Mozart”, a afirmat Garboni.
De-a lungul celor peste 20 de ani de activitate speo-concertistica in Pestera de la Romanesti, aici au cantat artisti renumiti, precum: Stefan Ruha, Alexandra Gutu, Barrie Web (Anglia), Sergiu Carstea, Kathrin Ewans (SUA), dirijorii Marius Tanasescu, Tateo Nakajima (Japonia), Jean Francois Antonioli (Elvetia), Orchestra Regala din Copenhaga (Danemarca), Cvintetul de alamuri „West Brass Quintet”, „La Chiesa” (Franta), corul „Sabin Dragoi”, corul de barbati „Rafael” din Zrenianin (Serbia) sau Orchestra de suflatori a Universitatii din Szeged (Ungaria).
Pestera de la Romanesti este singura din Romania si una dintre putinele din Europa in care au loc concerte simfonice, rock, jazz, blues sau muzica electronica, in fiecare a treia duminica din luna octombrie. In aceasta pestera sunt, zi si noapte, iarna sau vara, 14?C si multa umezeala. Din aceasta cauza, dar si pentru a nu perturba habitatul liliecilor, care si-au gasit aici culcus prielnic, concertele nu dureaza mai mult de o ora.
In lipsa unui atlas al pesterilor din vestul tarii, speologii au cules o serie de legende despre unele dintre cele peste 2.000 de pesteri orizontale si verticale.
Mihai Bochis, presedintele Asociatiei Speotimis, a relatat, pentru AGERPRES, o frumoasa legenda despre Pestera de la Romanesti, care este o lume vie, ce se poate schimba o data la cinci ani. „Se zice, spre pilda, ca la Pestera Romanesti, candva, un fecior de cioban si-a omorat tatal ca sa ii ia oile. De atunci, sufletul batranului cioban rataceste prin pestera si, pe langa ea, tanguindu-se”, povesteste Bochis.
Si, daca ascultatorul nu ii cunoaste curajul speologului, mai-mai ca nu ii vine sa creada arunci cand afirma ca, odata, in timpul unei explorari a Pesterii de la Romanesti, a simtit „o prezenta malefica acolo”.
