Ținta de reducerea deficitului bugetar la 2,4%, după anul 2030!
Dezmățul bugetar din ultimii ani, demarat de liberali cu sprijinul PSD, nu putea să rămână fără urmări. Presiunea pentru redresarea situației pusă pe guvernanți de structurile Comisiei Europene devine tot mai greu de gestionat. Guvernul Ciolacu a făcut făță cu greu situației fiind nevoit la forte multe „încropeli” ca să poată evita blocarea finanțărilor de la Bruxelles. România ar fi ajuns la un acord informal cu Comisia Europeană pentru majorarea țintei de deficit bugetar la 7,9% din PIB în 2024, în termeni ESA (standardul utilizat la nivel european), față de o prognoză inițială de 6,9%. Ajustarea la 7% este prevăzută pentru anul următor.
În urma solicitărilor România pregătește un Plan Fiscal Structural pe Termen Mediu (PFTM) destinat să asigure sustenabilitatea finanțelor publice în perioada 2025-2031. Obiectivele principale ale acestui plan arau previzibile:
# reducerea deficitului bugetar la 2,4% abia în 2031,
# respectarea limitei de îndatorare de 60% din PIB și
# investiții publice consistente, de până la 7,9% din PIB în 2025.
Pe lângă acestea, Planul are în vedere ca jaloanele 207 și 208 din PNRR(Planul Național de Redresare și Reziliență), care prevăd eliminarea stimulentelor și facilităților fiscale pentru anumite categorii de angajați.
Cum era de așteptat, datorită constrângerilor CE, Guvernul României a implementat deja unele măsuri pentru reducerea facilităților fiscale considerate excesive, însă, în 2025, va fi nevoie de acțiuni suplimentare pentru a îndeplini obiectivele asumate în fața Comisiei Europene ca și cele din PNRR (chiar începând cu prima zi din ianuarie). Deși îndatorarea statului va depăși temporar pragul de 60% din PIB în perioada acoperită de plan, ținta finală rămâne respectarea limitelor din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE).
În același timp, Planul prevede o creștere a veniturilor bugetului general consolidat de la 29,5% din PIB în 2024 la 31,1% în 2031. Această creștere va fi facilitată de implementarea reformelor fiscale prevăzute în PNRR și de îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare.
Un punct foarte tare il reprezintă angajamentul ca începând cu 2029, România să își finanțeze cheltuielile curente din venituri operaționale, urmând ca deficitul bugetar să fie utilizat exclusiv pentru investiții. Asta înseamnî reforme structurale ce tot sunt amânate de peste două decenii.
Printre cele mai ambițioase obiective ale PFTM se numără creșterea treptată a investițiilor publice, care vor reprezenta 7,9% din PIB în 2025, 7,7% în 2026 și 6,6% în 2027, cu menținerea unui nivel anual de peste 5% din PIB în anii următori. Guvernul urmărește absorbția integrală a fondurilor europene disponibile prin Politica de Coeziune și Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Planul pe termen mediu urmărește să ofere predictibilitate fiscală și să asigure o ajustare graduală a deficitului, pentru a respecta cerințele europene și pentru a sprijini redresarea economică a României.
Vlad T.
