Traditii de Craciun: Ignatul (II)
Craciunul inseamna nasterea lui Iisus, dar si nasterea sperantei si a bucuriei. Fiecare familie face din sarbatoarea de Craciun o ocazie speciala. Astfel, familiile se reunesc si isi fac daruri. Fie ca pastreaza traditiile vechi de sute de ani, fie ca sarbatoresc intr-un mod mai neconventional, romanii spera ca prin intampinarea sarbatorilor anul viitor sa fie mai imbelsugat. In satele in care traditiile sunt pastrate, exista cateva ritualuri care se repeta, in fiecare an, la aceeasi data.
Ignatul porcilor
Taierea porcului de Ignat este un obicei pur romanesc, obiceiul a fost „crestinat” la sfarsitul Evului mediu. Ca de fiecare data, exista o legenda in spatele acestui obicei. Legenda spune ca un barbat, pe nume Ignat, vrand sa taie porcul, si-a lovit din greseala tatal cu securea in cap. Batranul a murit, a fost ingropat, iar fiul, ravasit de cele intamplate, si-a luat lumea in cap. Dupa altii, Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sfantului Ignatie Teofanul. Ziua de Ignat este pe 20 decembrie. In aceasta zi, oamenii nu au voie sa faca altceva in gospodarie decat sa taie si sa prepare porcul. Traditia spune ca cei saraci, daca nu au porc, trebuie sa taie un alt animal.
Credinte populare
Se crede ca in noaptea din ajunul Ignatului, porcul isi viseaza cutitul sau se viseaza la gat cu margele rosii. Din batrani se spune ca, inainte de taiere, porcul amuteste ore in sir ca si cum ar simti ca i se apropie sfarsitul. Aceasta este perioada denumita de gospodari “tacerea porcului”.
La taiatul porcului nu trebuie sa fie de fata oameni milosi, pentru ca porcul moare greu iar carnea lui nu mai este buna. Pentru a decurge “ca la carte”, sacrificiul porcului trebuie facut numai de persoane specializate si care nu scrasnesc din dinti pentru ca astfel, “carnea va fierbe bine”.
Ca sa nu se strice samanta porcului din gospodarie, adica pentru a asigura porcul din anul urmator, gospodinele inmoaie in sange un smoc de par din coada animalului si il pun la pastrare.
Alta superstitie din Ardeal prevede ca pe fruntea copiilor se face semnul crucii cu sangele animalului, ca sa fie sanatosi in anul ce va veni. Dupa ce a fost taiat, capul porcului se cantareste. Se zice ca trupul animalului este de zece ori mai greu.
Pe vremuri, dupa ce porcul era sacrificat, se aseza pe el cel mai tanar fecior din familie, pentru ca traditia spune ca “numai asa nu se altereaza carnea”. In popor se mai pastreaza datina de a arunca tamaie in focul in care este parlit animalul, iar pe capul porcului se incizeaza semnul crucii, pentru a “goni spiritele malefice cuibarite in corp”.
Cand porcul este negru, se aduna sange intr-o farfurie sau strachina cu mei. Dupa ce se usuca, femeia aprinde meiul si afuma cu el copiii ca sa-i scape de sperieturi. Untura de la porcul negru e buna la vraji.
Pomana porcului
