Traditii populare de Sfantul Andrei
Santandrei este o mare divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, ocrotitorul Romaniei. El a preluat numele si data de celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat in primele decenii dupa nasterea lui Iisus pe pamanturile Daciei.
Noaptea Sfantului Andrei
Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri, poate antecrestine, care sa asigure protectie oamenilor, animalelor si gospodariilor. Taranii romani le-au pus sub obladuirea acestui sfant, tocmai pentru ca ele trebuie garantate de autoritatea si puterea sa. Ajunul Sf. Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica. Clipa cea mai prielnica pentru a obtine informatii cu caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, „Andreiu’ cap de iarna” cum ii spun bucovinenii, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte „umbla strigoii” sa fure „mana vacilor”, „mintile oamenilor” si „rodul livezilor”.
Usturoi impotriva strigoilor
In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, 30 Noiembrie, ies sau umbla strigoii. Strigoii si strigoaicele sunt duhuri de barbati sau femei moarte, care in aceasta noapte se intruchipeaza aievea si ies din morminte. Tot strigoi se mai cheama si unii oameni sau femei vii, care au coada si care in aceasta noapte isi parasesc culcusurile lor, fara ca sa aiba vreo stiinta despre aceasta, si ies sau umbla pe afara.? Prin unele parti se crede ca acesti strigoi iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc pe afara, prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Pentru ca sa nu se poata apropia de case, oamenii – e grija gospodinelor mai ales – mananca usturoi in aceasta seara, se ung pe corp tot cu usturoi, sau numai pe frunte, in piept, in spate, si pe la incheieturile trupului. La casa se ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea sa intre sau sa se uite in casa, facandu-se semnul crucii, si tot astfel urmeaza si la usa si horn, pe unde de asemenea se crede ca strigoii pot intra si iesi din casa.
