Traian Basescu despre propunerile pe care le-a facut premierul pentru sefii parchetelor
Presedintele Traian Basescu a declarat joi ca propunerile facute, pana in prezent, de premierul Victor Ponta, in calitate de ministru interimar al Justitiei, pentru functiile de procurori sefi nu ii dau motiv sa creada ca "vor fi schimbari in trendul crescator de rezolvare a problemelor din Justitie". Seful statului a adaugat ca procurorii propusi de premier pentru a prelua conducerea Parchetului General, a DNA si a DIICOT sunt profesionisti cu performante excelente in domeniile lor subliniind ca nu i-a respins pe cei doi procurori propusi initial, Tiberiu Nitu si Ioan Irimie, pentru incompetenta, "ci pentru procedura lipsita de transparenta". Presedintele a mai afirmat ca responsabilitatea propunerilor pentru functiile de la varful Ministerului public revin ministrului Justitiei si nu societatii civile, partidelor politice sau procurorilor. "Nu procurorii decid nominalizarile", a adaugat Basescu. Presedintele Traian Basescu afirma intr-un interviu acordat Digi 24 in luna martie ca procurorii care ar urma sa isi asume functiile de procurori sefi ar trebui sa fie recomandati de numarul de dosare facute si la care au obtinut condamnari. "Cum poti sa caracterizezi mai bine un procuror decat uitandu-te ce rechizitorii a facut, care au fost finalizate cu condamnari in instanta, cate rateuri a avut? Ca asa, sa vii cu un baiat frumos care miroase a stiu eu ce, a Dior e usor. Si spui: uite ce frumos! Vreau sa vad ce dosare ai, ce experienta profesionala ai", declara Traian Basescu pentru postul de stiri amintit. Declaratii Traian Basescu:
-
Vreau sa fac o scurta declaratie legata de procesul de numire a procurorilor.
-
Pentru a nu avea dubii cu privire la legislatie, o sa dau citire articolului care stabileste procesul si procedura: Legea 303/2004, art 54.
-
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), prim adjunctul si adjunctul lui, procurorul general al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si adjunctii lui, procurorii sefi de sectie precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) si adjunctii lui sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) , dintre procurorii cu o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani.
-
Sunt 24 de functii la Parchetul General, la DIICOT, la DNA, sefi de directie, adjuncti, sefi de sectie.
-
Cele 24 de functii se numesc conform legii la propunerea ministrului Justitiei, cu aviz CSM si decizie a presedintelui.
-
Acesta a fost articolul in baza caruia impreuna cu premierul am stabilit urmarea acestei proceduri fara nicio abatere de la ea.
-
Este responsabilitatea ministrului Justitiei pe cine propune si nu o responsabilitate nici a societatii civile, nici a partidelor politice, nici a procurorilor.
-
Nu procurorii decid nominalizarile.
-
Singurele restrictii sunt vechime zece ani ca procuror sau judecator si perioada mandatului trei ani.
-
Nu spune ca la DIICOT se pot numi doar de DIICOT, la DNA doar de la DNA.
-
Procurorul e procuror si aplica legea indiferent unde face serviciul.
-
Esential in relatia mea cu premierul a fost sa respectam intrutotul legea statului roman, pentru a nu se crea conditiii de interpretare.
-
Am avut un concurs, o selectie, ati vazut vreun document din care sa rezulte cine au fost castigatorii?
-
Nici eu nu am primit o data cu solicitarea de numire nici macar puntajul obtinut de fiecare.
-
O procedura care ar da impresia unei selectii pe baza unui concurs nu ar face decat sa creeze demnitarilor si institutiilor implicate posibilitatea sa spuna pai merge prost, dar daca ei au castigat concursul?
-
Acesta e spiritul legii, cei care fac desemnarile sa-si asume raspunderea pentru deciziile pe care le iau si sa raspunda de modul cum in exercitarea mandatului lor procurorii isi exercita mandatul.
-
Legea stabileste clar raspunderea unor politicieni: ministrul Justitiei si presedintele.
-
Tocmai de aceea avizul CSM e consultativ, nu e obligatoriu, pentru ca in momentul in care a semnat decretul de numire pe functie presedintele isi asuma raspunderea pentru desemnare si nu are scuza "nu merge cu lupta impotriva coruptiei, dar daca asa a iesit din concurs….".
-
Aceasta e motivatia pentru care am cerut premierului sa urmeze exact legea.
-
In 1 octombrie i-am transmis doamnei Pivniceru o scrisoare cu doua elemente importante: in prima parte i spuneam ca nu voi numi procurorii pentru ca a urmat o procedura netransparenta, si-a creat conditii sa spuna asta a iesit din concurs dar nu stie nimeni cum au iesit cei doi candidati.
-
Nu stiu daca scrisoarea a fost facuta publica.
-
Eu am dorit asumarea raspunderii ministrului Justitiei care face propunerile.
-
Poate as fi crezut in procedura daca era foarte transparenta.
-
In partea a doua, ii exprimam optiunea mea pentru asumarea desemnarii propunerilor.
-
Era inainte ca propunerile cu cei doi procurori sa ajunga la mine.
-
Stia ca indiferent de avizul CSM voi respinge cei doi procurori, nu indeplineau un criteriu fundamental, asumarea raspunderii de catre ministru.
-
In motivatie am tinut cont de acest punct de vedere, nu de avizul CSM.
-
Daca ai facut o procedura netransparenta – deranjant a fost porincipiul – o procedura ascunsa, in spatele careia ne putea ascunde pe viitor pentru esec.
-
Eu nu puteam spune ce sa fac, asta a rezultat din concurs.
-
Eu nu aveam o optiune facultativa, la mine era capatul lantului de desemnare si decizia.
-
Sunt impotriva ascunderii celui responsabil sa propuna sub aparenta unui concurs.
-
Aceasta este motivatia – nevoia de asumare a raspunderii, pentru care i-am cerut ministrului Justitiei sa transmita la CSM propuneri asumate.
-
Acest lucru s-a facut pentru o parte din cele 24 de functii de demnitate din Ministerul Public.
-
Acum este etapa in care CSM analizeaza si va decide, nimeni nu va interfera procedurile CSM, cum sper ca in continuare nimeni sa nu aiba pretentia sa interfereze procedurile celorlalte institutii implicate.
-
Fiecare isi asuma raspunderea pentru ce face, fie ca e ministerul Justitiei, presedintele sau CSM.
-
Respectam toti legea pentru ca nu putem avea succes daca ne amestecam unii in treburile altora, daca stabilim criterii discriminatorii.
-
Legea permite desemnarea unor judecatori pe functii de conducere in parchete, si procurori, timp de zece ani, si trei ani in functie.
-
Speranta mea e ca acest proces care va fi asumat de fiecare structura din lantul decizional ne va duce la succes.
-
Avem o experienta, eu am o experienta, nu as putea spune ca a fost un esec, justitia s-a miscat, s-au intamplat lucruri in ultimii opt ani, si indeosebi in ultimii 5-6 ani, cand procurorii si judecatorii au dobandit sentimentul ca nimeni nu se amesteca in dosarele lor.
-
Voi continua sa protejez justitia de ingerinta politicului, acolo unde stiu, si sper ca trendul bun in activitatea parchetelor va continua iar propunerile pe care le-a facut pana in prezent premierul nu-mi dau niciun motiv sa cred ca vor fi schimbari in trendul crescator de rezolvare a problemelor care tin de justitie.
-
Definitivarea desemnarii pe cele 21 de functii vacante trebuie facuta urgent. Avem aproape un an de cand procurori delegati la randul lor delega.
-
Practic, tot sistemul de conducere al Ministerului Public este afectat de o consistenta instabilitate. Am vazut declaratii, merge si asa, nu zic ca nu merge, problema e cat mai merge.
-
Si procurorii aceia de dosar – sunt procurorii fara functii, de regula, sefii de sectii ii sprijina.
-
Lipsa unor conduceri stabile pe toate palierele Ministerului Public e riscanta si decredibilizeaza sistemul in interiorul lui.
-
E dificil sa lucrezi cu sefi care ei insisi sunt delegati, si-au terminat mandatele de mult. Avem nevoie de stabilitate.
-
Cele ce am stabilit cu ministrul Justitiei sunt legate si de o anume strategie.
-
Ideea a fost sa incercam sa numim cateva functii importante dupa care sa lasam celor numiti posibilitatea sa faca propuneri catre ministerul Justitiei pentru subordonati, sefi de sectii, adjuncti.
-
Asta nu inseamna ca daca e nevoie nu putem declansa desemnarea tuturor celor 21 de procurori in functii de conducere.
-
Este o chestiune in care incercam o colaborare cu CSM si o colaborare presedinte – ministru al Justitiei.
-
Sa speram ca vom putea atinge acest obiectiv.
-
O ultima remarca: eroarea extraordinara pe care o fac partidele politice amestecandu-se, incercand sa faca presiuni, sa dea solutii.
-
Nimeni nu va reusi sa influenteze acest proces decat institutional, fiecare in zona lui de responsabilitate.
Intrebari:
1. In ianuarie, cand ati respins propunerile, invocati ca procesul de selectie nu a fost stimulativ pentru ca un numar cat mai mare de procurori sa se poata inscrie. Cat de stimulativ este acum?
Traian Basescu: Daca se opta pentru un astfel de sistem, deschis, cu competitie, trebuia sa fie intr-adevar deschis, sa ma conving ca cel mai bun a fost desemnat.
As fi vazut ce fac la capatul drumului, daca cel care a castigat e solutia corecta, un procuror vertical, neimplicat politic.
Asta am reprosat ministrului Pivnicerul care si-a asumat procedura transparentei fara transparenta.
Optiunea mea, am scris in scrisoare, este desemnare prin asumare.
Urmaresc un proces care sa diminueze la maxim riscul de esec in desemnare.
Eu cred ca este mai mult decat stimulativ, procesul va propune mentinerea in functii a unor procurori care au avut rezultate in functiile lor.
Cred ca e stimulativ pentru cei ce au obtinut rezultate bune.
2. Ati avut vreo contributie in propunerile permierului?
Traian Basescu: Nu cred acest lucru e important, contributia mea nu poate fi decat in zona deja cunoscuta, am dorit pentru a nu risca diminuarea sanselor de progres in activitatea parchetelor, o solutie Morar la Parchet, Kovesi la DNA. Nu s-a putut.
A fost cunoscuta optiunea mea legata de Kovesi si nu are nicio legatura cu alta relatie decat aprecierea pentru performanta.
3. Cum comentati pozitia Comisiei Europene (CE)?
Traian Basescu: Cum traducem cuvantul transparenta? Daca propunerile ar fi fost pentru niste oameni adusi din tara, pe care nu ii cunostea nimeni, am fi putut spune ca ar fi fost lipsita de transparenta.
Aici discutam despre Codrut Olaru, cu performante excelente la DIICOT, Laura Kovesi, cu performante foarte bune, despre … ce alte nominalizari s-au mai facut? Tiberiu Nitu, a fost adjunct la Parchetul General.
Eu nu am respins niciunul dintre cei doi procurori pentru incompetenta, ci pentru procedura lipsita de transparenta.
Ati avut-o in fata pe Codruta Kovesi sase ani, nu cred ca a constatat cineva interventia in dosare, chiar daca eu ii reprosez nefinalizarea dosarului revolutiei, ei au argumente juridice, eu politice, poti fi de doua ori presedinte, nu te poti aseza in fata legii.
Daca Ponta scotea de sub birou niste procurori necunoscuti am fi putut discuta despre lipsa de trasnsparenta.
4. Ati discutat cu CE?
Traian Basescu: Doamna, eu discut cu legea Romaniei, si nimeni nu poate infrunta legile Romaniei.
Ca sa adaugi la lege ar trebui sa-ti asumi un act normativ. A avut curaj doamna Pivniceru sa introduca prin ordin o procedura suplimentara decat cea prevazuta de lege? Ea a facut acea procedura fara sa emita un ordin de lege
Partea de spectacol poate fi organizata in alta parte, dar nu neaparat la ministerul Justitiei.
5. Daniel Morar este sef al Parchetului General acum?
Traian Basescu: Nu ma pot pronunta, nu sunt jurist, am vazut controversa intre CSM si Guvern, probabil ca o actiune in constatare pentru clarificarea legii la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) ar fi necesara, pentru ca totusi desemnarea procurorului general adjunct, a primului adjunct, e un atribut al presedintelui.
Daca mergem la nesfarsit cu detasari eu ma intreb de ce CSM nu detaseaza acum un procuror general pentru trei ani.
Si pe toti cei 21 care sunt … cu delegare
De ce nu-i detaseaza pe trei ani si am terminat toata discutia?
Aici e clar un clnflict, nu spun ca actiunea CSM e ilegala, dar s-ar putea ca legea sa fie neconstitutiionala, la fel cum si azi CCR – si nu putem spune ca actiunea membrilor CSM de revocare a celor doi judecatori a fost ilegla, ea a fost legala, dar s-a constatat ca acel articol era neconstitutional.
Nu acuz de ilegalitate ci trebuie sa vedem daca legea e constitutionala.
6. Cum comentati calendarul CSM?
Traian Basescu: Nu-mi permit sa fac recomandari CSM, vor actiona dupa regula lor.
E o problema a CSM, sunt o structura independenta care gestioneaza justitia.
7. Premierul a spus ca consultarile s-au referit strict la procedura?
Traian Basescu: Asa e. Cred ca a constatat ca e bine, un procuror general bine apreciat este o optiune corecta, cred ca a apreciat activitatea Codrutei Kovesi.
Un sef la o asemenea structura, nu sunt oamenii care fac dosare, cei care fac dosare sunt procurorii obisnuiti, dar atributiile lor sunt legate de administrarea structurii sau de acel ultim aviz.
8. Tot Victor Ponta spunea ca daca i-ar propune pe sfintii Petru si Pavel fara sa se consulte i-ati respinge.
Traian Basescu: Aici e o chestiune de incredere dar si de interes national. Victor Ponta e procuror, eu am destula experienta, imi dau seama ce inseamna acest sistem cu 21 de posturi de conducere vacante din 24
Varful acestei piramide nici macar nu mai e cu delegatie, e detasat.
Discutam de un sistem cu structura de conducere interimara si temporara, pusa sub semnul intrebarii ca procedura.
9. V-a informat Ponta ca va prelua ca interimar ministerul?
Traian Basescu: Sigur ca m-a sunat sa-mi spuna ca a ademisionat doamna Pivniceru, daca sunt de acord cu desemnarea lui ca interimar si i-am spus ca da, asta e tot.
10. De ce printre procurorii nominalizati nu se afla niciun procuror de la DNA, cu toate ca activitatea procurorilor anticoruptie a fost laudata de institutiile europene?
Traian Basescu: Eu nu m-am pronuntat si nimeni nu a indraznit ca nu poti trece de la DNA in functia de prim adjunct al procurorului general, sau de la DIICOT la Parchetul General.
Cred ca e prea mult, tocmai am citit insistent conditiile legii
Asta scrie legea, asta facem.
